Revista Contemporanul nr. 09 Septembrie / 2016
Editorial
Nicolae Breban ● Amprenta naţională/ 3
Dacă e să vorbim mai ales de literaturile tinere, cum e cea românească, o cultură cu universităţi târzii, cu 
o târzie închegare naţională, cu o târzie conştientizare în straturile largi ale populaţiei ale originii şi valorilor naţionale, noi, azi încă, avem nevoie şi trebuie să punem bază pe spiritele mature creative, în arte şi ştiinţă, care să împlinească deficitul nostru în ceea ce se cheamă tezaurul de cultură al Europei
Eseu
Bogdan Creţu ● Mihai Ursachi – religia poeziei/ 4
Mereu controlată stilistic, adoptând tipare retorice sobre, refuzând efuziunile şi subiectivităţile, opera lui Mihai Ursachi rămâne consecventă cu sine; atât de consecventă, încât se închide în tăcere atunci când resursele i s-au consumat, trăgându-l în această bulboană şi pe autorul ei. Odată cu închiderea templului, sacerdotul trebuie aruncat în anonimat (sau în exil!)
Polemice
Mircea Platon ● Nicolae Iorga și demnitatea unui popor/ 5
Dezbaterea referitoare la dosarele fostei Securităţi ar trebui să fie doar un segment al dezbaterii mai largi referitoare la modul în care serviciile secrete au spionat, manipulat şi căutat să compromită activitatea şi imaginea fruntaşilor naţiunii române
Cultura memoriei
Vasile Muscă ● Despre Noica şi Ardeal/ 7
Se poate identifica o notă naţională prezentă nu numai în conţinutul operei originale proprii a unui gânditor, dar, observă C. Noica, şi în felul în care acesta se raportează la ceilalţi gânditori din istoria filosofiei. Şi teoreticianul sentimentului românesc al fiinţei se referă la felul în care Lucian Blaga, respectiv C. Rădulescu-Motru, se raportează la sursa kantiană a concepţiei lor
Cultura ştiinţelor
Cristian Hera ● Criza cercetării ştiinţifice din agricultura României/ 8
În multe privinţe există curente şi opinii contradictorii, dar toate forţele politice ar trebui să fie de acord că ştiinţa este factorul determinant în dezvoltarea şi prosperitatea Naţiunii, în cazul ştiinţei agricole în asigurarea securităţii şi siguranţei alimentare care conferă linişte socială, dezvoltarea sustenabilă şi mediu sănătos
Cultura istoriei
Alexandru Surdu ● Mergentheim. La sediul cavalerilor teutoni/ 9
N-a mai rămas nimic din măreţia Reich-urilor germane, imperiile s-au prăbuşit, doar dealurile au rămas la fel, ca şi izvoarele tămăduitoare şi, coborâtă parcă dintr-o icoană, sora aceea firavă, cu mersul grăbit, care trece dimineaţa podul peste râul Tauber, având pe mânecă semnul crucii negre pe scutul alb
Editura Academiei
Mircea Braga ● Istoria ca oracol/ 10
„Când omul care vrea să creeze lucruri mari are nevoie, în general, de trecut, el pune stăpânire pe acesta cu ajutorul istoriei monumentaliste; cel ce, dimpotrivă, doreşte să persiste în cutumă şi venerarea vechiului cultivă trecutul ca istoric anticar; şi numai acela pe care îl presează o nevoie a prezentului şi vrea cu orice preţ să scape de povara ei are trebuinţă de istoria critică, adică judecătoare şi acuzatoare”
Clubul Ideea Europeană
Cultura ştiinţelor
Bogdan Rădulescu în dialog cu Victor Voicu
„Academia Română luptă pentru interesele naţiunii române”/ 11
„Datul cu părerea” şi „aflatul în treabă” au dus la distrugerea multor domenii de cercetare în România, care erau de vârf. Inclusiv Centrul de Cercetări Ştiinţifice Medico-Militare era o instituţie de referinţă. Acum e pe cale de dispariţie. Mă întreb: De ce? Qui prodest? De ce acest lucru?
Cultura memoriei
Iulian Boldea ● E. Lovinescu – dimensiuni ale memorialisticii/ 14
Găsim în Memorii şi unele portrete în care infuziile de lirism sunt dominante, iar notaţiile se resimt de o detentă metaforică mai pronunţată; fluxul rememorării amplifică vibraţia afectivă a frazei, iar verbul consimte să îşi desfăşoare volutele unei subiectivităţii nu îndeajuns de bine camuflate
Cultura manuscriselor
Maiorescu inedit
Bogdan Mihai Dascălu ● Titu Maiorescu, Jurnal/ 15
Natura diferită a acestor lacune poate justifica, la rândul ei, şi o diferenţiere a interesului faţă de ele, în funcţie de preocupările şi interesele cititorilor. Este incontestabil, că reproducerea lor oferă o imagine mai completă şi mai apropiată de adevărul manuscrisului, constituindu-se într-o sursă care poate fi fructificată în viitor
Eseu
Andrei Marga ● Abordarea sferei publice/ 19
În mod evident, sfera publică nu mai funcţiona de multă vreme conform proiectului modern iniţial – acelui mult discutat „model liberal”. În opoziţie cu Carl Schmitt, Habermas s-a opus, însă, abandonării proiectului. El a abordat schimbarea structurală a sferei publice în cadrul unei teorii a societăţii actuale, din punctul de vedere al punerii în mişcare a promisiunilor încă nerealizate ale proiectului. O democratizare dusă cât mai departe este, în concepţia sa, antidotul, nu autoritarismul!
Româniaciteşte.ro
Ancheta Contemporanul ■ La ce bun lectura în vremuri sărace?/ 21
Participă: Cassian Maria Spiridon, Gabriela Creţan, Horia Pătraşcu, Simona-Grazia Dima, Cristian Fulaş, Daniela Lungu, Ramona Ardelean, Aura Christi
Stelele, cerul îmi păreau, la acea vârstă, un mister de care merita să te preocupi. Descifrarea lor îmi dădea senzaţia unor aripi ce s-ar fi deschis în necuprins. Nici azi nu-mi pot desluşi prea limpede ce mă îndemna atunci să am o astfel de opţiune
„Artistul trăieşte în lume, şi dacă Dumnezeu l-a trimis în lume, nu se poate reîntoarce la Dumnezeu decât prin arta lui, prin scrisul lui, aceasta e yoga lui, jugul lui, crucea lui, singura sfinţenie posibilă pentru artist”
Oamenii care renunţă să mai caute (înţelegerea sau fericirea) pe motivul – perfect îndreptăţit – că această căutare este complet inutilă sunt pe cât de raţionali pe atât de morţi
Nu ai cum să justifici o iubire. Rişti să pari un cavaler caraghios, într-o armură scârţâitoare cutreierând fără rost o lume hipertehnicizată. Sau un iepuraş rătăcit pe o pajişte străbătută în
toate direcţiile de dihănii carnivore
Eu văd scriitura ca pe o încercare, aproape întotdeauna ratată, de a spune simplitatea unei priviri, a unei vorbe, a unei litere. O văd ca pe o respiraţie sacadată, ca pe încercarea alergătorului de maraton de a mai parcurge un metru, de a mai face un pas
Când i-a trimis pe Pământ, Creatorul a pus în sac fiecărui om un talant, doi talanţi, cinci talanţi. Cei care şi-au înmulţit talanţii, au fost lăudaţi, cel care l-a îngropat, a fost mustrat. Mai scriu pentru că nu există bucurie mai mare pe lumea aceasta decât atunci când îţi vezi opera terminată, oricare ar fi ea
Cel ce citeşte trăieşte nu doar mai multe vieţi, ci devine într-un anume sens nemuritor, spiritul lui, sinele lui, conştiinţa lui dilatându-se incomensurabil şi îmbrăţişând, la limită, întreaga lume
– Care este singurul Om Desăvârşit al lumii? m-am trezit că întreb cu respiraţia tăiată. Dintr-o tăcere de granit se auzise o şoaptă, de fapt, mai mult un murmur:
– Iisus. Răspunsul a fost formulat de un tânăr cu numele Daniel. Probabil că acest răspuns a făcut-o pe una dintre profesoare să-mi mărturisească la sfârşitul conferinţei, după ce elevii părăsiseră val-vârtej auditoriul:
– Aţi făcut un miracol, doamnă
Polemice
Marian Victor Buciu ● Aura Christi, polemista (II)/ 27
Condamnarea din anti-post-comunism a condamnaţilor din comunism este în această logică un fapt istoric strigător la cer. Cu atât mai mult cu cât e vorba de performeri admirabili. Care edifică o operă. Şi cine îi „lapidează” în piaţa publică sunt paiaţele, nu de puţine ori. Sau din cei nu cu operă, dar poate chiar operabili la conştiinţa creatoare ori/şi caracter.
Polemice
Magda Ursache ● Scuzaţi-mi patriotismul!/ 29
Dacă urmăriţi discuţiile despre Brexit, aflaţi că naţionalismul nostru e taxat cu înapoiat, în timp ce al britanicilor este elevat. Şi atunci? Trebuie să-ţi scuzi sentimentul firesc pentru neam, ţară, cultură? Excedat de această stare de lucruri, la Colocviul al X-lea de la Mănăstirea Putna (12-16 mai 2016), Cornel Ungureanu a exclamat: „Tradiţia în puşcărie!”
Lecturi
Theodor Codreanu ● O contraistorie a literaturii române (II)/ 30
Istoria secretă a literaturii române nu s-a bucurat de comentarii pe măsura importanţei fenomenului mitteleuropean geopolitic şi cultural surprins cu uneltele unei critici totale, nuanţate, profunde adesea, beneficiind de o bogată informaţie şi scrisă cu grijă faţă de destinul culturii româneşti, ca să folosesc celebra sintagmă din 1953 a lui Mircea Eliade.
Dintr-o haltă părăsită
Cassian Maria Spiridon/ 30
(Con)texte
Maria-Ana Tupan ● La drum cu Liviu Grăsoiu/ 32
Polemos
Adrian Dinu Rachieru ● Paul Georgescu şi „Păcatele tinereţilor”/ 33
Natură de artist, bănuit doar, târziu revelat, el înţelegea cronica literară ca o asceză a obiectivităţii. A preluat-o „din mers”, la Radio, ca însărcinare politică (venită de la Al. Graur); şi „buhul de critic”, cu povara „erorilor dogmatice”, l-a însoţit în efortul de „dezmorţire ideologică”.
Poeme
Ignatie Grecu/ 34
Feedback către un prieten
Constantin Lupeanu ● La jumătatea vieţii/ 35
După 1974, am realizat o adevărată invazie a pieţei româneşti cu cele mai de seamă cărţi ale literaturii chineze antice, clasice şi moderne. Scopul acestui demers? L-am declarat nu o dată. Îmbogăţirea literaturii noastre, oferirea de noi coordonate şi căi de împlinire culturii române. Sunt aproape trei duzini de cărţi
Film
Călin Căliman ● Moştenirea cinematografică a lui Radu Beligan/ 36
Poate că o dată şi odată voi avea răgazul sufletesc să parcurg şi urmele trainice lăsate de actorul de teatru Radu Beligan în mintea şi sufletul meu, prin zecile şi zecile de roluri scenice reprezentative pe care le-am văzut de-a lungul anilor. Moştenirea teatrală a actorului şi regizorului Radu Beligan este, deasemenea, impresionantă
Corespondenţă din New York
Roxana Pavnotescu ● Sufletul magic al livezii/ 37
Expunerea pune în evidenţă sentimentul trecerii timpului, al îmbătrânirii, teama de schimbare, şi a trăirii în trecut. Doar tinerii privesc înainte cu entuziasm, dornici de schimbare
Geniul Inimii
Aura Christi ● Ardere de tot, Ecce homo şi alte poeme/ 38
O carte pentru cel care ştie.
O carte pentru mine.
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept (tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării: InMedio, RelayCărturești – Verona București Pasaj Universitate – București. Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin: Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL, SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL. Adresa redacţiei: Asociaţia Contemporanul CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780 Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18. E-mail: [email protected]; [email protected]
Salvează
Salvează
