Revista Contemporanul nr. 08 August 2021 + Suplimentul de istorie București în 5 minute
Revista Contemporanul nr. 08 August 2021
Suplimentul de istorie București în 5 minute
Editorial
Nicolae Breban • Şcoala Ardeleană / 3
Pe vremea aceea cântam foarte bine la vioară – unul dintre visurile mele era să cânt la vioară – şi mai ţin minte că eram pasionat de estetica lui Vianu.
Marea Şcoală Ardeleană, cel mai mare curent politic şi cultural românesc, care a deşteptat conţiinţa naţională, care a adus dovezile originii latine în România.
Cronica literară
Marian Victor Buciu • Iona, bărbatul din povestirea femeilor / 4
După un Iona teatral (M. Sorescu), avem în literatura română unul romanesc, Prevestirea, o poveste tinerească, matură, inocentă, înţeleaptă.
Iona ben Amithai e numit după tată, Iona însemnând porumbelul. Un nume, în definitiv, purtat în numele lui Dumnezeu.
Marginalii
Ştefan Borbély • Folly / 5
Statutul de intrus privit pe sub sprâncene a avut însă, în cazul meu, şi avantajele sale, fiindcă mi‑a îngăduit să iau distanţă şi să mă uit la spectacolul din jur cu un zâmbet senin, strecurat în colţul gurii.
Evenimente • Academia Română
Cu o economie prosperă, cu o Capitală care înflorea urbanistic şi devenea cel mai internaţional oraş modern al Europei răsăritene, cu o Fundaţie pentru Literatură şi Artă care a constituit o vârstă fastă a literelor române, deceniul domniei carliste a însemnat, între 1930‑1940, momentul de zenit al vechii Românii.
Expoziţia „Nicolae Iorga – 150 de ani de la naştere” / 6
Carol al II‑lea al României, un rege controversat / 6
Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, partener în proiectul de restaurare şi punere în valoare a sitului arheologic de la Sarmizegetusa Regia / 6
Cercetătorii avertizează: Gheţarii subterani din SE Europei se topesc într‑un ritm alarmant / 6
Breviar de civilizaţie europeană
Răzvan Theodorescu • Mentalităţi est‑europene: dualism maghiar, istorism sârbesc, tranzacţionism românesc / 7
Eseu
Constantina Raveca Buleu • Călătorii în trecut / 8
Asociată de obicei cu moartea, cu transformarea sau cu iniţierea, călătoria în timp dispune de o istorie culturală impresionantă dacă avem în vedere călătoria în viitor.
Fără să fie utopii, atât filmul lui Richard Curtis, cât şi trilogia semnată de Deborah Harkness conţin, în special graţie inserţiei motivului călătoriei în timp, un indiciu de utopism.
Surâsul Prinţului Mîşkin
Aura Christi • Darul de a‑ţi aminti viitorul / 9
Să se gândească într‑o tensiune iisusiacă supraumană, radiografiată din adâncuri, la tot ce i‑a scăpat ca argintul viu printre degete, simţindu‑se pentru prima dată de când se ştie exasperant de viu, viu până la suferinţă. Viu până la geniu.
Lev Tolstoi – care polemizează altundeva cu Friedrich Nietzsche fără să‑i ortografieze numele! – descrie detaliat modul în care se cuvine apreciate şi mai puţin dispreţuite lucrurile considerate în mod eronat mărunte.
Modele
Theodor Codreanu • Tolstoi şi învăţătura lui Hristos / 10
Tolstoi tinde să reducă creştinismul la cele cinci porunci: nu vă supăraţi, nu fiţi adulteri, nu juraţi, nu vă apăraţi prin violenţă şi nu vă răzbunaţi.
Tolstoi s‑a crezut profetul care poate salva Biserica primară, distrugând‑o pe cea secundară. N‑a putut vedea în învelişul ei lumesc lumina taborică.
Din arhivele demnităţii
Ioan‑Aurel Pop • Limba română de‑acum cinci secole / 11
Scrisoarea lui Neacşu de la Câmpulung arată nu numai armonia limbii noastre de‑acum cinci secole, nu numai marea ei asemănare cu limba română contemporană, dar şi latinitatea limbii române medievale.
Din viaţă în viaţă
Marius Miheţ • Căderea în lume. Preliminariile apocaliptice / 12
Aproape întreg romanul se derulează pe fondul unei poezii sinestezice întinsă pe durata unei săptămâni de viscol puternic, cu rare, dar efervescente, oaze de senin, abia întrevăzut. În Căderea în lume, cel mai frumos poem ţine de stilistica cerului.
Ca metaroman, Căderea în lume conţine pagini splendide despre statutul instanţelor textului, precum şi alegorii memorabile despre creaţie, sensul scrisului şi inspiraţie. Într‑un deceniu dominat de experimente textuale frigide şi artificiale, cartea lui Ţoiu era o capodoperă ignorată.
Cartografii simbolice
Adrian Majuru • Despre viitor: Hipernomadism şi transumanizare. Întoarcerea la falsul mileniu întunecat / 13
Rezultatul colectiv al hiperdemocraţiei va fi „bunul comun, ce are în centru inteligenţa universală”.
O posibilă evoluţie a viitorului apropiat, pentru următoarea sută de ani.
Anul Mircia Dumitrescu • 80
Vernisajul expoziţiei „Călătoria” a artistului Mircia Dumitrescu
Participă: Nicolae Breban, Nicolae Noica, Ioan-Aurel Pop, Ion Bogdan Ştefănescu, Răzvan Theodorescu / 14
Ultima faţă a acestui semi‑zeu care este Mircia Dumitrescu este pictura. Şi în pictura sa, şi în sculptura sa am descoperit ceea ce numesc eu „grotescul” – o dimensiune fundamentală a expresionismului.
Mircia Dumitrescu a rezistat insistenţelor noastre, ale prietenilor săi, de a se arăta public în toată forţa şi amploarea geniului său.
Maestrul demonstrează o vitalitate artistică nemaiîntâlnită în peisajul nostru cultural: patru expoziţii distincte, cu lucrări care pur şi simplu uimesc, ne taie respiraţia. Tot ce atinge Mircia Dumitrescu, fie pânză, lemn sau metal, se transformă în valoare pură.
Clubul Ideea Europeană
Mihaela Helmis în dialog cu Mircia Dumitrescu
„Explicându-ne trecerea care este viaţa…” / 18
E un omagiu adus, aici şi acum, lui Nichita şi domnului Breban. Mai ales lor le fac acest omagiu, pentru că au avut încredere în mine!
Avanpremieră editorială
Mircea Platon • Anticariatul de idei / 20
Astăzi piticii s‑au apucat să dinamiteze statuile giganţilor. Nu vor să vadă mai departe; se mulţumesc cu ce pot vedea printre picioarele giganţilor, au o viziune târâş‑grăpişă.
Cartea lui Mirel Taloş este minuţios lucrată stilistic şi perfect controlată dialectic. Adică este produsul unui talent lucid, care redescoperă rădăcinile culturale ale umanismului şi latura lui pesimistă, prudentă, înţeleaptă.
Mirel Taloş • Salonul refuzaţilor / 21
Portarul sună la cabinetul directorului şi transmise că în curte se întâmplă ceva grav şi că el este depăşit. Un individ brutal cere să‑l întâlnească pe directorul muzeului.
Deşi fusese întotdeauna necruţător cu prostia, directorul încerca să vorbească pe un ton calm, ton pe care îl considera potrivit cu împrejurarea neobişnuită în care era.
Antologiile Contemporanul
Iorgos Blánas prezentat şi tradus de Angela Bratsou / 22
Există o singură modalitate de a învăţa cineva să scrie poezie, calea copilului pierdut în pădure. Cu cât rătăceşte mai mult, cu atât învaţă mai mult cum funcţionează totul în pădure. Şi cu cât învaţă mai mult pădurea, cu atât nu mai vrea să iasă din ea.
Tragediile rezistă pentru că dau naştere la tot mai multe dimensiuni. Altfel ar fi pietrificate.
Vremea în schimbare a muzicii clasice
Sorana Mănăilescu în dialog cu Carmen Petra-Basacopol
Un reper al muzicii contemporane / 24
„Personalitatea muzicienei este de decenii cea a unui creator de maximă originalitate ca inspiraţie, măiestrie a abordării majorităţii genurilor componistice – muzică de cameră, concertantă, simfonică, operă şi balet”. (Grigore Constantinescu)
Studiind pianul în primii ani de Conservator, am apreciat în mod deosebit clasicismul german care rămâne baza muzicii universale.
Contemporanul • 140
Cristian Livescu • Mesajul revistei Antiteze / 25
Revista şi‑a reinventat programul, prin asumarea unui orizont academic, fără să omită registrul polemic edifiant, care a consacrat‑o, determinând noi imbolduri, noi planuri de continuitate şi rezistenţă la intemperiile anarhice, din ce în ce mai perfide.
Ion Pop • De patru ori contemporan / 25
Romancierul de mare format şi solid prestigiu Nicolae Breban a imprimat revistei o direcţie culturală de exigentă ţinută, promovând un mare număr de personalităţi reprezentative.
În formula sa profund înnoită, publicaţia contemporană cu noi se menţine ferm pe poziţiile cu greu cucerite, pe care le apără cu un curaj şi o demnitate intelectuală promisă duratei lungi, a angajării fidele faţă de destinul culturii naţionale.
Cealaltă scenă
Alexa Visarion • I&M – Paso Doble / 26
S‑a pervertit înţelesul artei prin simplul fapt că au pătruns în teritoriul personalizat al creaţiei mulţi intruşi, săraci în substanţa lor interioară, fără adâncime afectivă.
Identitatea – un moft… Gândirea – o relicvă… Prezentul – un bâlci.
Con(texte)
Maria‑Ana Tupan • Chiaroscuro Liric / 27
Disimularea este cartea câştigătoare a unei poete care străluceşte mai ales în registrul ludic‑dramatic al unui observator inteligent şi subversiv al spectacolului lumesc.
Caleidoscopul imaginilor combinate după reţeta disimulat‑ironic‑paradoxală a lui Sorescu este deseori controlat cu un remarcabil instinct al efectului complex.
Profil
Adrian Dinu Rachieru • O mitologie poetică / 28
Desigur, trimiterile sunt transparente, developând năravurile ciudatului trib scriitoricesc: războaiele fratricide, turniruri de poezie, domnia „ţarului” („marele Nikalai”, v. Heraldul)
Este poet şi prozator febricitant, trudeşte ca redactor‑şef, alături de alţii, la o revistă a „unirii scriitorilor”.
Polemice
Magda Ursache • Caiet de realitate / 29
Şi cine te poate scoate la liman mai bine decât un roman antidot, un roman anti‑stres, un roman terapeutic anti‑Corona? În alte cuvinte, o poveste de dragoste cu gust de dragoste.
Marea iubire poate fi distructivă: arde, doare, vrea să te omoare, omoară. În prea‑târziul vieţii lor (în jur de 50 de ani), îşi recunosc (cât de uşor!) perechea, iubirea având, ca la Platon, două jumătăţi de „plătică”.
Agenda culturală • Institutul Cultural Român
140 de ani de relaţii diplomatice România‑Spania / 30
Călătorie în lumea satului maramureşean / 30
Enescu face cu materialul melodic exact ceea ce face Brâncuşi cu piatra: îi dă zbor.
Orchestra Simfonică a Radioteleviziunii Spaniole (RTVE) îl omagiază pe maestrul Sergiu Celibidache / 30
Concert‑conferinţă şi expoziţie, la 140 de ani de la naşterea lui George Enescu / 30
George Enescu îşi trage esenţa din seva folclorului românesc. Prin natura sa, muzica este spiritualizată, sublimată şi eliberată de stridenţă.
Lecturi
Luiza Barcan • O carte din pandemie / 31
Gripa rămâne mai degrabă liantul şi conjunctura ce fac posibilă întâlnirea scânteietoare, ca o vâlvătaie aprinsă din senin, aşa cum sunt toate iubirile la prima vedere, dintre eroii romanului, în ajun de Crăciun.
Iubirea dintre o femeie şi un bărbat, într‑o lume grav zdruncinată, fără repere morale, fără credinţă, fără perspective, fără trecut şi parcă şi fără viitor.
Agenda culturală • Conferinţele Academiei Române
Magda Stavinschi • Astronomia şi cultura / 32
Bicentenarul revoluţiei lui Tudor Vladimirescu / 32
Corespondenţă din Franţa
Victor Ravini • Noi împuşcăm porcul / 32
Istorie a culturii
Ovidiu Moţ • Tainele cărţii româneşti vechi / 33
De la începutul tiparului în Ţara Românească şi până la 1830 s‑au editat cam atâtea cărţi câte se tipăreau la Veneţia, în secolul al XVII‑lea, în vreme de doi ani.
Deteriorările cărţii vorbesc despre unele aspecte identitare, iar cartea, spunându‑ţi păsurile ei, îţi sugerează şi modul cum se vrea vindecată. Ars longa…
Patrimoniu naţional
Alina Streinu • Viaţa la ţară în epoca romană / 34
În cazul României, referindu‑ne doar la o parte a teritoriului Dobrogei de astăzi – parte din provinciile romane Moesia Inferior şi apoi Scythia Minor, sunt atestate 43 de astfel de structuri rurale.
Din perspectivă arheologică, prin comparaţie cu arheologia urbanismului antic, cea dedicată cercetării lumii rurale a fost mai puţin privilegiată.
Antologiile Contemporanul
Odă bucuriei în versiunea lui Christian W. Schenk / 35
Film
Dana Duma • Luminiţa Gheorghiu – actriţă‑fetiş şi emblemă a „noului val” / 36
Această declaraţie mi se pare pur şi simplu un ghid pentru abordarea personajului de film, demn de a fi studiat la facultate. Cuvintele Luminiţei Gheorghiu mi se par acum o altă moştenire valoroasă lăsată de actriţa emblematică.
Regizorul acestui film‑far, Cristi Puiu, a integrat‑o pe Luminiţa Gheorghiu în mai toate proiectele sale.
Agenda culturală
Proiectul Teachers For Swanz – vacanţă creativă / 37
Cultură şi civilizaţie chineză
Dana Oprica • Concepte‑Cheie din gândirea şi cultura chineză / 37
Un util dicţionar de termeni din gândirea chineză care ne apropie de înţelepciunea sintetică a maeştrilor orientali care, tot privind cerul, luând aminte la semeni şi simţind mişcările pământului, au dat naştere unui sistem integrat care funcţionează după principii simple, exacte, perfecte.
Cultură şi educaţie
Iulia Iordan, Eliana Radu • „Apasă play!”, educaţie prin cultură în mediul digital / 38
În România, studiile despre consumul de conţinut digital în rândul copiilor sunt extrem de puţine, predominând cercetările sumare sub forma unor articole de presă sau interviuri.
Locurile de muncă din viitor vor implica abilităţi digitale superioare, de aceea copiii trebuie să fie sprijiniţi să descopere instrumente digitale care să‑i ajute să se dezvolte în acest sens.
Teatru
Dana Pocea • Conflicte şi comunicare între generaţii / 39
Politica globalizării, manifestându‑şi programatic tendinţele de integrare a unei lumi pe zi ce trece mai haotice, şi consumerismul excesiv reprezintă fără niciun dubiu probleme care ridică grave semne de întrebare.
În spectacolul Antonellei Cornici nu numai că „avem arta”, ci ea se şi scrie cu A mare. Nu am nicio îndoială că e o regizoare care îşi va onora profesia.
Începând cu nr. 6 Iunie 2020, Contemporanul. Ideea Europeană găzduieşte, cu bucurie, suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute, editat de Muzeul Municipiului Bucureşti. Astfel, oferta editorială a revistei de cultură, politică şi ştiinţă, înființată în 1881 la Iași, se îmbogăţeşte cu opt pagini scrise de istorici, arheologi, experţi în artă şi istoria artei, muzeografi pasionaţi din cadrul Muzeului Bucureştiului.
Bucureşti în 5 minute oferă informaţii despre istoria Capitalei, interviuri cu personalităţi pe teme generate de conferinţele organizate, detalii importante despre colecţii şi obiecte din patrimoniul muzeului, articole despre marketing muzeal, informaţii despre proiectele educaţionale dedicate copiilor, prezintă expoziţiile permanente şi tematice organizate de MMB, inclusiv dialogurile tematice din cadrul seriei „Idei în Agora” găzduită de Casa Filipescu‑Cesianu, sau „Conferinţele de joi”, de la Palatul Suţu. Fiind o instituţie extrem de activă, publicul are acces, prin intermediul publicaţiei, şi la calendarul tuturor evenimentelor culturale şi educaţionale organizate.
Vă dorim lectură plăcută!
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Noutăți editoriale (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Fototeca Contemporanul (vezi aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
