Nicolae Manolescu, despre timbrul cultural: Propunem editorilor ca in aceasta lege timbrul sa ramana la 2% pe exemplar. Asociatia Editorilor: Forma actuala a timbrului si popunerile vanturate sunt incongruente cu economia de piata si cu legea in vigoare
Nicolae Manolescu, despre timbrul cultural: Propunem editorilor ca in aceasta lege timbrul sa ramana la 2% pe exemplar.
Asociatia Editorilor: Forma actuala a timbrului si popunerile vanturate sunt incongruente cu economia de piata si cu legea in vigoare
Nicolae Manolescu, presedintele Uniunii Scriitorilor, a anuntat ca le propune editorilor
ca, in noua lege privind timbrul cultural, valoarea acestuia “sa ramana 2% pe exemplar”, in loc de 1 leu cat prevede acum proiectul de lege. “Nu avem nicio pretentie sa platiti de la inceput nu stiu ce sume. Platiti conform vanzarilor, e perfect”, a spus Manolescu. Editorul nu va cumpara timbrul in valoare de 2%, “ci cel mult in valoare de 0,014 – atata costa o holograma sau un timbru fizic. Dar asta este treaba legiuitorului, nu mai este a noastra”, a spus presedintele Uniunii Scriitorilor.
Declaratiile au fost facute in cadrul unei conferinte de presa sustinute luni, 23 februarie 2015, de presedintii celor sase uniuni membre ale Aliantei Nationale a Uniunilor de Creatori (ANUC).
- Nicolae Manolescu si-a facut cunoscuta pozitia oficiala la doua zile dupa ce seful Comisiei de Cultura din Camera Deputatilor, Gigel Stirbu, a declarat pentru Mediafax ca parlamentarii au hotarat ca timbrul cultural sa ramana la 2%. El a mentionat, totodata, ca in lege urmeaza sa fie aduse “modificari in privinta masurilor coercitive vizavi de obligativitatea respectarii legii de cei care incaseaza timbrul cultural”.
Dar declaratiile facute de Gigel Stirbu si de Nicolae Manolescu, sustinator al proiectului de lege, nu ii conving pe editori. Mihai Mitrica, director executiv al Asociatiei Editorilor din Romania, pentru HotNews.ro: membrii Comisiei de Cultura “sa mai lase discutiile doar cu dl. Manolescu (…) si sa mai cheme si platitorii la Comisie pentru consultari. (…) Este evident ca forma actuala a timbrului literar si propunerile pe care le-au vanturat parlamentarii din siajul USR sunt incongruente cu economia de piata dar si cu cadrul legislativ actual, dat de Legea 8/1996.” Declaratiile integrale ale directorului executiv AER, mai jos
Nicolae Manolescu, presedintele Uniunii Scriitorilor din Romania (USR), a declarat in cadrul conferintei de presa de luni ca nu mai sustine ca timbrul cultural sa fie in valoare de 1 leu. “Nu vrem conflicte, ramanem pe 2%, vorbim cu legiuitorul, nu cerem sa platiti inainte si cu asta am incheiat. Noi alte pretentii nu avem“, a anuntat Manolescu.
Presedintele Uniunii Scriitorilor a afirmat: “le propunem editorilor, in aceasta lege, sa ramana 2% pe exemplar. Dupa socotelile noastre, era mai bine 1 leu si, daca nu erati asa porniti pe noi, lasam si la 50 de bani. Nu avem nicio pretentie sa platiti de la inceput nu stiu ce sume. Platiti conform vanzarilor, e perfect, ca sa nu ziceti ca scumpim cartea. Timbrul ala de 1 leu venea in locul astuia de 2%, nu venea peste, deci nu se adauga“.
Intrebat cum anume vor plati editurile cei 2%, Manolescu a declarat ca “asta este de acum treaba legiuitorului, nu mai este a noastra, pentru ca nu mai priveste de fapt timbrul, priveste modul de controlare al tirajelor. Prin urmare, va fi o modalitate in care editorul nu va cumpara asta in valoare de 2%, ci cel mult in valoare de 0,014 – atata costa o holograma sau un timbru fizic. Dar asta este treaba legiuitorului, nu mai este a noastra. La 100 de exemplare, inseamna 1 leu“.
“Deci sunt multumit cu atat. Vreti 2%? Bine, 2%, perfect, nu platiti inainte, dar suma asta care este absolut neinsemnata… 2% vine dupa vanzare si in functie de vanzare“, a continuat Nicolae Manolescu.
- Anuntul facut de Manolescu vine dupa ce editorii s-au declarat impotriva noului proiect de lege privind timbrul cultural. Concret, in acest moment in Parlament se afla aproape de votul final proiectul de Lege 583/2014 – care prevede ca timbrul cultural care exista din 1994, in ceea ce priveste cartile, sa nu mai fie in valoare de 2% din exemplar, ci in valoare de 1 leu.
- Proiectul de lege a fost introdus in Parlament in primavara anului trecut, dar a trecut de Senat prin adoptare tacita in decembrie si acum se afla la Camera Deputatilor, unde ar fi trebuit deja sa treaca si de Comisia de Cultura. Discutiile s-au blocat insa in aceasta comisie, dupa ce editurile si alte organisme afectate de lege au aflat pe ultima suta de metri de stadiul in care se afla proiectul, ele sustinand ca nu au fost niciodata consultate.
- Alianta Nationala a Uniunilor de Creatori din Romania (ANUC), din care face parte si Uniunea Scriitorilor, sustine initiativa si cere anularea Legii 35/1994 si adoptarea in schimb a acestui nou proiect de lege. Detalii aici
Nicolae Manolescu a declarat astazi, 23 februarie, ca “principala dificultate consta in faptul ca nu exista subventie consistenta si generala pentru cultura. Ne descurcam, mai ales noi cei de
la literatura, pe cont propriu oarecum. Nu avem nicio subventie regulata. Noi nu avem o lege de subventionare a revistelor. Am avut subventii din cand in cand din partea Ministerului Culturii, ceea ce e normal, din partea Guvernului, foarte multe din partea autoritatilor locale (Consilii Judetene si primarii). In ultimii ani, in care legea taxei de timbru a functionat foarte prost, nu au venit decat 25% din fondurile pe care trebuia sa le primim. Daca nu ar fi existat mana de ajutor de la autoritati, am fi tras de foarte multa vreme obloanele. Le-am multumit de foarte multe ori celor care ne-au ajutat, indiferent de culoare politica. Primii bani care ne-au venit ca subventie pentru reviste au venit de la guvernul Boc, urmatorii de la guvernul Ponta. Sponsorizari nu am mai avut, pentru ca intrand in criza acum cativa ani, nicio intreprindere doritoare sa sustina cultura nu a mai dat niciun leu, pentru ca legea sponsorizarii e cum e”.
Presedintele Uniunii Scriitorilor a sustinut ca modul in care este legiferata in prezent aceasta taxa de timbru “nu functioneaza” si ca “25% din ceea ce trebuia sa vina sub forma taxei de timbru a venit cu adevarat“. Manolescu a spus ca, desi legea introduce taxa inca din 1994, primii bani incasati de uniune au fost in 2006-2007, pentru ca normele de aplicare a legii au fost aprobate tarziu.
Manolescu a declarat pentru HotNews.ro ca Uniunea Scriitorilor a incasat urmatoarele sume, din taxa de timbru: “In 2011 am incasat 237.000 lei, in 2012 am incasat 485.000, in 2013 – 551.000, in 2014 am incasat 390.130 lei“.
“Exista edituri care si-au onorat promisiunile. Disperati, ca eram in procese cu editurile, am avut discutii cu aproape fiecare editura in parte, am stabilit esalonari. Au dat din urma si apoi nu au mai dat nimic. Pe 2014 nu au dat niciun ban. Au dat Humanitas, care a platit jumatate din suma. Toate celelalte edituri la un loc au platit cat Humanitas. Dl Liiceanu mi-a zis ca plateste si au platit jumatate din suma. A platit si Polirom. Au fost si edituri care au platit 100 de lei pe 4 ani, nu pe un an“, a spus Nicolae Manolescu.
Acesta a precizat ca disparitia uniunilor de creatori ar insemna o lovitura “pentru cei peste 2.000 de membri, pentru ca cea mai mare parte a lor sunt oameni cu venituri foarte mici. Am fost acuzati ca dam banii pe inmormantari. Au fost situatii in care ne-au cerut bani pentru operatii in tara si nu am avut sa le dam. Inmormantari ce sa mai vorbesc, ati auzit cat e o inmormantare. Asta este latura noastra sindicala, daca vreti. Poti sa nu ii ajuti pe toti?“
Intrebat cum sunt folositi efectiv banii atrasi din timbrul cultural de catre Uniunea Scriitorilor, Manolescu a declarat ca banii se duc pe “lucruri facute permanent: editam 9 reviste, acordam premii, am facut turnee de poezie in strainatate cu poeti ne-membri ai Uniunii, anul trecut a fost in Barcelona, acum 2 ani a fost in Ungaria, acum 3 ani in Grecia, facem Ziua Scriitorilor Romani, decernam premiul Cartea Anului, avem Colocviul Revistelor Literare de la Arad, Colocviul Romanului Romanesc, Zilele Convorbiri Literare, Colocviul Doua state – o singura literatura Chisinau-Bucuresti, Gala poeziei contemporane – am inceput-o la Ateneu, am facut-o dupa aia din lipsa de bani in tara, Festivalul National Tudor Arghezi de la Targu-Jiu, premiile filialelor, plus o multime de chestii la Cluj, la Iasi, care se fac de catre filiale, dar cu sprijinul nostru. Promovam literatura“.
Ce spune Asociatia Editorilor din Romania, in reactie la declaratiile facute de Nicolae Manolescu si Gigel Stirbu. Mihai Mitrica, director executiv AER, pentru HotNews.ro:
- Declaratiile domnilor Gigel-Sorinel Stirbu si Nicolae Manolescu arata exact cum se poarta discutiile in Parlamentul Romaniei cand vine vorba depre o lege de
importanta majora pentru un domeniu atat de sensibil cum este cultura : se discuta doar cu o singura parte, la fel ca si pana acum. Platitorii, publicul sunt informati doar prin marinimia unor declaratii de presa aruncate ici si colo de cei care sunt platiti din buzunarul romanilor sa faca legi in beneficiul tuturor, nu doar al Uniunii Scriitorilor din Romania. Sau, cum s-a intamplat in cazul Legii revistelor Literare, aflam doar dupa respingerea promulgarii ca USR si uniunile de creatie ar trebui sa primeasca 1 million de euro anual (indexabil cu inflatia) pentru aparitia revistelor culturale. - Daca nu intram personal la dezbaterea informala din Comisia de Cultura a Camerei Deputatilor pe 09 februarie probabil ca nu aflam de prevederile legii Timbrului Cultural decat din Monitorul Oficial. Nu este corect ca unii parlamentari din Comisia de Cultura sa fie uneltele cu care Uniunea Scriitorilor isi ciopleste o felie cat mai groasa din cat mai reprezinta astazi piata de carte, fara a fi consultati nici publicul si nici platitorii- adica editorii. Aceasta lege a aparut nu dintr-o nevoie publica sesizata de parlamentari, ci dintr-o dorinta a USR de a mai strange niste bani pe care nu ii merita.
- Deocamdata nu stim cum arata formal proiectul de lege, e greu sa apreciem o lege bazandu-ne pe declaratii de presa. Le propun domnilor Stirbu, Dobrinescu et alia sa mai lase discutiile doar cu dl. Manolescu (desi sunt convins ca dl. Manolescu poate fi un interlocutor fermecator cand vrea) si sa mai cheme si platitorii la Comisie pentru consultari si, cel mai important, sa se gandeasca la un studiu de impact care sa le arate daca exista o nevoie reala a societatii pe care aceasta lege sa o slujeasca.
- Dupa cum am spus si mai sus, noi suntem – ca si publicul – telespectatori si cititori ai declaratiilor si luarilor de pozitie ale initiatorilor acestei legi. Nu am fost consultati, convocati la consultari in nicio faza de elaborare a proiectului 583/2014. Eu, personal, verific in fiecare zi pagina de internet a Camerei Deputatilor pentru a vedea daca nu cumva onor Comisia de Cultura repune pe tapet aceasta initiativa nastrusnica in incercarea de a o trece pe mutite, fara consultari – asa cum si-au dorit de la inceput.
- Este evident ca forma actuala a timbrului literar si propunerile pe care le-au vanturat parlamentarii din siajul Uniunii Scriitorilor din Romania sunt incongruente cu economia de piata dar si cu cadrul legislativ actual, dat de Legea 8/1996. Uniunea Scriitorilor doreste bani pentru carti la care NU ARE NICIO CONTRIBUTIE, cum sunt majoritatea celor aflate in acest moment in librarii si in oferta editurilor din Romania. Mai mult, USR nu are nicio TRANSPARENTA in cheltuirea sumelor (si este vorba de circa 150.000 de euro pe an, potrivit declaratiilor conjugate ale d-lui Manolescu). De ce sa plateasca publicul o suma, oricat ar fi ea, pentru ca niste domni si doamne din conducerea USR sa aiba la discretie niste bani pentru care nu misca un deget ? USR are un patrimoniu – inchirierea Casei Vernescu aud ca aduce venituri frumoase in fiecare luna, mai au un hotel, sume de ordinul milioanelor de lei care le vin anual discretionar de la Fondul de Rezerva al Guvernului pentru diverse manifestari si reviste. Nu se pune problema disparitiei USR in niciun caz. Membrii USR primesc 50% spor la pensie, indemnizatie de merit. Toate din fonduri publice, nimic din fondurile USR. Cred ca este un cadru destul de generos.
- Am incercat sa le propunem celor din USR, dar nu am fost ascultati, ca sustinerea Uniunii sa se faca adaugand procente la contractele de drepturi de autor pe care membrii USR le au cu editurile. Astfel, ar avea toata lumea reprezentarea exacta a contributiei USR la piata de carte si s-ar vira sumele pe care Uniunea Scriitorilor LE MERITA.
Editorii si producatorii de spectacole se declara impotriva legiferarii timbrului cultural
Comunicatul de presa:
Prin acest proiect se urmareste instituirea unei adevarate “taxe pe cultura” in folosul unor asociatii de creatori, ce va du
ce la scumpirea produselor culturale si va fi resimtita si suportata de catre platitorul final, desigur cu impact negativ si asupra dezvoltarii economice si culturale a activitatilor din industria de carte, muzica, divertisment, se arata intr-un comunicat de presa.
Proiectul de Lege 583/2014 a avut un traseu parlamentar scurt, fiind adoptat tacit de Senat si ajungand aproape de votul final la Camera Deputatilor, moment in care a intrat intamplator in atentia reprezentantilor industriilor creative.
Astfel, saptamana trecuta, in cadrul Comisiei pentru cultura au avut loc dezbateri pe marginea acestui proiect, in cadrul carora reprezentantii UPFR, APOSR si FER s-au prezentat (fara a fi invitati oficial) si au participat activ, depunand memorii tehnice si reusind sa introduca pe agenda Comisiei de Cultura consultari cu partile afectate.
Aceste consultari vor avea loc pe 16.02.2015 si au drept baza de discutie un Punct de vedere comun al reprezentantilor domeniului literar, muzical, folcloric si de divertisment fata de initiativa legislativa: Timbrul Cultural, in actuala forma si sub actuala destinatie, ca si in cazul noului Proiect de lege si amendamentele propuse, prezinta multiple deficiente conceptuale si structurale.
Unul dintre membrii Comisiei pentru cultura care a inteles efectele ample ale aplicarii acestei taxe de timbru asupra culturii din Romania, a fost deputatul Mihai Sturzu, care sustine eliminarea timbrului cultural, deoarece reprezinta o suprataxa pe care fiecare dintre cetatenii Romaniei o resimte si care va ingradi accesul publicului la produsele de cultura.
Proiectul 583/2014 a fost elaborat fara a se tine seama de angajamentele Romaniei luate la nivel Uniunii Europene in cadrul strategiei “O reglementare inteligenta”, conform carora statelor membre li se recomanda ca orice proiect nou de lege sa fie insotit de o 
buna argumentare a oportunitatii actului respectiv, de un studiu de impact, care sa evalueze costurile pentru operatorii economici. Totodata, acesta ar fi trebuit sa fie elaborat ca urmare a unei consultari reale si eficiente a tuturor partilor interesate, inclusiv operatori economici si consumatori, lucru care evident nu s-a intamplat.
Reprezentantii Aliantei Nationala a Uniunilor de Creatori din Romania (ANUC), sustinatorii initiativei, solicita anularea Legii 35/1994 si adoptarea in schimb a acestui nou proiect de lege, demersul fiind considerat o necesitate de catre membrii sai (Uniunea Scriitorilor din Romania, Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor, Uniunea Teatrala, Uniunea Artistilor Plastici, Uniunea Cineastilor, Uniunea Arhitectilor), sub pretextului acordarii unui “ajutor nepretuit culturii romanesti”.
In realitate, aceasta „taxa pe cultura” are ca destinatie aceste „uniuni de creatori”, in esenta entitati private, care beneficiaza de venituri din urma activitatii economice a unor alte entitati private. Mai mult decat atat, Proiectul de lege prevede faptul ca aceste entitati dispun de veniturile din timbrul cultural dupa bunul plac, fara un scop precis si fara criterii transparente, si desigur fara a contribui la produsul sau serviciul din urma caruia beneficiaza de aceasta taxa.
Romania se confrunta de cativa ani cu un declin al pietei de carte si muzica, fie ea in forma fixata pe suport sau live/concertistic, iar o asfel de masura legislativa va agrava o situatie care si in prezent este departe de a fi una macar normala. Impunerea unei astfel „taxe pe cultura” se reflecta direct in pretul final al produsului ori serviciului de cultura – fie carte, CD, DVD sau concert – ceea ce va indeparta inevitabil o mare categorie de potentiali cititori/ascultatori/spectatori, in conditiile in care nivelul de acces al publicului la cultura in Romania este deja printre cele mai scazute din Uniunea Europeana.
In nicio tara din Uniunea Europeana nu exista o astfel de taxa suplimentara, ceea ce inseamna ca doar cumparatorii romani vor fi suprataxati si evident, vor avea de suferit. Astfel, in ceea ce priveste spectacolele, aceasta “taxa pe cultura” creeaza un handicap competitiv major in fata altor organizatorilor de concerte din alte tari, fapt ce va conduce inevitabil la scaderea numarului de spectacole cu artisti internationali in Romania si mai mult decat atat, va afecta direct si eforturile de sprijinire a culturii romanesti prin organizarea de evenimente cu artisti autohtoni. in acelasi context, Romania a ramas singura tara din Uniunea Europeana unde se mai aplica holograme pe CD/DVD, noul proiect urmarind secondarea acestora cu timbrele culturale. La nivel international, doar Kenya mai aplica holograme pe suporturi audio/video.
Editorii de carte, producatorii de muzica si organizatorii de evenimente culturale si divertisment (concerte, festivaluri, etc) sprijina – nu doar la nivel declarativ, ci si prin propria activitate – cultura romaneasca si isi manifesta disponibilitatea de a deveni parteneri la initiativele de dezvoltare a culturii romanesti si a industriei creative, atata timp cat acestea exista intr-un cadru legal bine stabilit, eficient, fezabil si transparent.
