Contemporanul nr. 09 Septembrie 2024
În loc de editorial
Nicolae Breban • Antirevoluție culturală / 3
Erwin Wickert, ambasadorul Germaniei, care m‑a primit cu mare căldură şi mi‑a propus să mă invite lunar cel puţin la el la masă şi în felul acesta să mă protejeze. Tot el mi‑a transmis după ani şi manuscrisul Buneivestiri prin curierul diplomatic din Suedia.
Când m‑am întors la Paris, am citit într‑un ziar o mică ştire, care m‑a alarmat: „Nicolae Ceauşescu lance une petite révolution culturele”. Şi acolo se spunea în câteva rânduri că în România se va face o răsturnare politică.
Evenimente • Academia Română
Noul sediu al Academiei Române / 4
Noul edificiu va fi amplasat în Parcul Academiei Române, în imediata proximitate a actualului sediu.
Academia Română anunță începerea executării lucrărilor de construire pentru noul său sediu și de reabilitare a sediului istoric din Calea Victoriei 125, sector 1, București.
Școala de vară pentru bursierii Academiei Române, ediția a III‑a / 4
În interesul sănătății și securității publice / 4
Cronica literară
Ştefan Borbély • Ion Taloș – cărțile recente / 5
Cartea despre Băile romane mai include interpretări dedicate colinzii Junele și leul, riturilor și obiceiurilor de purificare și abluțiune, lui Martin Opitz și Johannes Tröster.
Avanpremieră editorială
Editura Ideea Europeană lansează Colecția Academica
Ioan‑Aurel Pop • Mișcarea de Unire cu România / 6
Ţara Cernăuţilor şi mormântul lui Ştefan cel Mare îl răpi hoţeşte pajura spurcată a Habsburgilor perfizi, dulcile câmpii ale Basarabiei le fură Muscalul tiran.
Fraţii noştri, de pe coborâşurile răsăritene ale Carpaţilor şi din şesurile hotărnicite prin Dunărea de Jos şi apele Nistrului îndurară suzeranitatea turcească, sufereau prădăciunile Leşilor şi Tătarilor, îngrăşară cu sângele lor lifta blăstemată din Fanar.
Iar noi, ce rămăsesem la vatra străbună în Ardeal, Banat şi Ţara Ungurească, am fost dripiţi de cea mai crâncenă soartă ce‑o poate avea un neam de oameni în lume.
Cronica literară
Constantina Raveca Buleu • Reevaluări echidistante / 8
Criticul desfășoară un demers atent de izolare a „spiritelor care‑i tutelează creația” (Dostoievski și Nietzsche), de marcare a propensiunii pentru marile teme și de identificare a constantelor discursului romanesc (de la structură la teme obsesive).
Diminețile licornului
Aura Christi • Semnul prevestitor / 9
Ca și când ar fi un semn acest cântec, un semn dat de îngerii ce trec printre oameni și se amestecă cu aceștia până la o cvasiidentificare, arătând unghiurile din care imposibilul își arde până la capăt magma încinsă.
Succesul e al nostru și cred că, în aceeași măsură, e, în primul rând, al țării noastre, căci ni se dau tot mai multe semne că România e admirată și respectată aici, acum, în China.
Contemplam basoreliefurile marilor poeți ai lumii cu bucurie și cu o strângere de inimă, în egală măsură, fior pulverizat de cum am văzut, alături de basoreliefurile lui J.W. Goethe, Aleksandr Pușkin, Anna Ahmatova, Marina Țvetaieva, Iosif Brodski, chipul lui Mihai Eminescu.
Miracolul trăit acolo, în acel templu magic, sus, sus de tot, e adevărat, la o intensitate net diferită – când făceam exerciții de adaptare la o lumina diferită – era oarecum un ecou al experienței de care avusesem parte.
Credință și cultură
† PS Timotei Prahoveanul • Donație de suflet – un îndemn la dăruire și dăinuire / 11
Dăruirea este, de fapt, singura bucurie adevărată între cele pe care le‑ar putea avea un om în firava existență pământească.
După mai multe vizite în care l‑a însoțit pe Patriarhul Teoctist prin Moldova și ținutul Neamț, părintele profesor s‑a hotărât să dăruiască cele mai importante cărți pe care le avea în locuința sa din București (peste 3.000 la număr) singurei școli de Teologie din Moldova.
Istorie literară
Daniel Cristea‑Enache • Poeme complexe / 12
Poeta devine, tot mai vizibil, preocupată de elementele și aspectele realului, transformate de transcendență în semne și organizate într‑o ordine.
La peste cinci decenii de la debutul editorial al Gabrielei Melinescu, antologia arată originalitatea pluriformă a poetei și rezistența în timp a versurilor sale.
Cronica literară
Marius Miheț • De la Murakami la Pessoa. Patru recitiri / 13
Ianoși identifică corporealitatea rusului (Tolstoi. Romanul unei drame, Ideea Europeană), un posedat fără păcat, un inocent care se obiectiva într‑un damnat. Lectura e mai puțin istorico‑literară.
Eseu
Theodor Codreanu • Victor Ravini: Miorița stelară / 14
Miorița este giuvaierul cel mai de preț din moștenirea rămasă de la străbunii noștri. Cele peste două mii de variante ale Mioriței sunt tot atâtea giuvaieruri poetice, cum nu știu să mai aibă vreo altă țară.
Polemice
Constantin Toader • Orele astrale ale revoluției woke / 15
Planeta a putut admira imaginea lumii woke viitoare, fiind verificată forța de seducție a noilor valori sexo-marxiste, numai bune să le înlocuiască pe cele iudeo-creștine.
Istorie literară în mișcare
Marian Victor Buciu • Portret de epocă / 16
Ocolirea critică ar merita o reflexie mai adâncă. Etica „rușinează” estetica?
Memoria îi apare autoarei drept speranța determinantă „că nu vom uita niciodată rușinea pe care am trăit‑o și de care am fost cu toții vinovați”. Rușinea de a nu te împotrivi de la început.
Agenda academică
Ana Murgeanu • Victor Voicu – Doctor Honoris Causa la Chișinău / 17
Emil Ceban, rectorul Universității, a menționat în Laudatio că titlul onorific este acordat profesorului Voicu „în semn de profundă gratitudine şi înaltă apreciere a activității prodigioase la nivel naţional şi internaţional, a contribuției substanțiale la realizarea cercetărilor științifice, a rezultatelor meritorii în promovarea ştiinţei şi practicii medicale, în pregătirea cadrelor științifice de înaltă calificare, în elaborarea în comun a proiectelor naționale și internaționale”.
Regal de chimie la Academia Română/ 17
Corespondenţă din Ţara Sfântă
Teşu Solomovici • Iuliu Maniu – „Drept între Popoare”? / 18
Acuzat, între altele, de comunişti de antisemitism, Iuliu Maniu, fost premier al României şi preşedintele Partidului Naţional Ţărănesc, s‑a numărat, de fapt, printre cei care, în anii celui de‑Al Doilea Război Mondial, adesea, a acționat pentru protejarea evreilor din România.
Demersurile pentru acordarea de către Statul Israel a titlului „Drept între Popoare” marelui om politic român Iuliu Maniu s‑au împotmolit în birocrația funcționărească.
Remember
Alexandru Vladimir Ciurea • 13 august, Ziua internațională a stângacilor / 19
Doi politicieni remarcabili, da, stângaci, au atras atenţia lumii: Bill Clinton şi Barack Obama. Să nu-l uităm pe Domnul Ţării Româneşti, Mihai Viteazu (1558-1601), a cărui bardă din mâna stângă a rămas ca simbol aducător de victorii.
Există stângaci celebri extrem de performanţi recunoscuţi în întreaga lume: Leonardo da Vinci (1452-1519), Michelangelo Buonarroti (1475 -1564), Isaac Newton (1642-1727), Wolfgang Amadeus Mozart (1756 -1791).
Eseu
Olimpiu Nușfelean • Chestionarea senectuții / 20
Să fugi spre sinucidere – cum face la un moment dat Sofia – și să te oprești pentru odihnă când încep să te doară picioarele… – iată imaginea ironică a unei disperări!
Dacă e vorba de o „poveste”, atunci ar exista în aceasta și expresii ale imaginarului și subiectivității diaristei? În Jurnal, vor urma doar două notații despre fuga și săvârșirea din viață a scriitorului.
Clubul academicienilor
Mihaela Helmis în dialog cu Florica Dimitrescu • „Șansă, pasiune, dăruire pentru acest organism viu – limba română” / 21
Rosetti s‑a luptat ca un leu pentru a reuşi ca noi să putem munci încă o dată, numai din necesitatea ca româna să aibă, ca toate celelalte limbi romanice, această bază.
Când învăţăm mai multe limbi şi unele ne devin aproape materne, niciodată nu vor înlocui limba natural maternă, care este unică. Chiar dacă, uneori, visăm într‑o altă limbă.
E foarte frumos să spun că ideea acestui Tetraevangheliar mi‑a dat‑o un profesor evreu. Profesorul meu, pe care alături de Rosetti şi Iordan îl consider la fel de părinte pentru mine, profesorul Jac Bic.
Eu sper în forţa limbii, a limbii, nu a noastră, de a elimina ceea ce e balast şi de a lăsa la o parte, şi limba noastră să curgă mai departe ca orice apă curată şi dătătoare de viaţă.
Cărți
Constantin Coroiu • Corespondența lui Cehov / 23
Povestea scrierii capodoperei Livada de vișini, sub o presiune teribilă, exercitată și de Olga, nu doar în calitatea ei de parteneră de viață, dar și în cea de actriță a Teatrului de Artă din Moscova, unde piesa era așteptată cu înfrigurare, a intrat în mitologia literară.
Marile literaturi au mitologii pe potrivă. Scrierea piesei a înaintat anevoios din cauza „dificultății subiectului” și a durat câțiva ani, fiind încheiată abia în octombrie 1903.
O carte‑eveniment
Luiza Barcan • Artiști în timpul regimurilor totalitare din România / 24
Materializarea într‑un prim volum de studii a unui proiect cultural inedit, de amploare, și cu o pronunțată intenție recuperatorie, inițiat de Asociația PostModernism Museum, a fost de curând onorată cu Premiul „Cicerone Ionițoiu”.
O astfel de cercetare, ce va continua în anii următori – pentru că mulți artiști persecutați din diferite motive, pentru convingerile lor politice sau pentru activitatea lor politico‑socială, așteaptă ca destinul și opera lor să fie cunoscute, iar ei să fie integrați culturii naționale – credem că este unică în Europa de Est.
Scrisori din SUA
Mirela Roznoveanu • Petru Ursache, un savant european / 25
Capodoperele folclorului românesc, analizate, fac de aceea parte din tezaurul umanității.
Cred că Națiunile Unite au datoria să adopte o rezoluție asemănătoare privind genocidul și etnocidul comunist care a avut loc în țările Europei Centrale și de Est, când s‑a lovit în ființa etnică a popoarelor din această parte a Europei.
Agenda culturală
Andrei Potlog • „Ce‑i un neam decât eternitate?” / 26
Școala de la Putna este o școală în aer liber, în care învățăm mult, aprofundăm bucuria nesfârșită a studiului, precum și pe aceea a roadelor prin comuniune, și mai ales ne fixăm bine în ființă ce înseamnă fericirea prin cunoaștere.
Spirit și Limbă / 26
Marginalii
Crișu Dascălu • Muntele ascuns / 27
Rectificare: sunt dator să mărturisesc că sus‑zisul critic nu există în literatura română. Zisa coafeză – da.
Cel mai scurt film pe care l‑am văzut. Și cred că cel mai bun. Un film alb‑negru, cel puțin așa mi‑l amintesc ori aș vrea să fi fost. Albul‑negrul nu minte. Așa că era un film mut.
Criticul și coafeza. O reverie / 27
Semnal editorial
Alessandro Pertosa • Grădinile austere / 28
Ideologii contemporane
Mirel Taloș • Georg Lukács și funcția socială a culturii / 28
Corespondență din Stockholm
Artur Lundkvist (1906-1991) / 29
Polemice
Magda Ursache • Cămașa lui Vasile Voiculescu / 30
Poemul lunii
Vasile Voiculescu • Amintirea / 30
Poezia religioasă a lui V. Voiculescu e de citit și de recitit „pentru ceasuri grele”, în octombrie, când ziua se micșorează.
(Con)texte
Maria‑Ana Tupan • Interludiu spaniol / 31
Un peisaj vrednic de o descriere de Eminescu sau de alt romantic, pe care să‑l predai ca material intuitiv la o lecție despre sublim. Cel puțin așa cum l‑a definit Edmund Burke: ceva ce îți copleșește mintea.
Cronica plastică
Luiza Barcan • Invitație în grădina minunilor / 32
Vara a adus nenumărate bucurii ochiului, pe meleagurile vâlcene, spațiu binecuvântat din belșug cu frumusețe naturală și cu o viață culturală rodnică. Arta are un rol aparte în acest peisaj cultural.
În felul acesta a luat naștere un spectacol plin de vitalitate și de culoare, menit să insufle bucuria de a trăi și bucuria de a crea.
Cartografii simbolice
Theodor Ignat, Sorin Clesiu • Dinamica palatelor voievodale de la București și Târgoviște în perioada medievală / 33
Evoluția celor două capitale a fost marcată, fără îndoială, de personalitatea și interesul câtorva mari domnitori ai Țării Românești, printre care Mircea cel Bătrân, Vlad Țepeș, Mircea Ciobanul, Petru Cercel și Constantin Brâncoveanu.
Sunt cei care au scris cu piatră, cărămidă și mortar file în istoria celor două capitale.
Film
Dana Duma • Eroi sau antieroi? / 34
Cum a reuşit acest nou blockbuster un asemenea scor, nefiind un film de familie, ca celelalte două, formulă lansată de Disney pentru că aduce (şi azi) mai mulţi spectatori în sălile de cinema?
Adresându‑se inteligenţei şi plăcerii lui de a stabili conexiuni cu alte filme cunoscute, pot apărea producţii care să satisfacă atât în termeni financiari, cât şi estetici.
Vremea în schimbare a muzicii clasice
Sorana Mănăilescu în dialog cu Alin Stoica • Dincolo de blazonul unui nume / 35
Alin Stoica este descris de critici drept „un tenor cu o voce colosală care nu s‑a mai auzit de ceva vreme pe scenele din România și nu numai”.
Scrisori din Franţa
Victor Ravini • Ochii sfinților din biserică ne urmăresc / 36
Ne‑am format ca neam creștin, de la începuturi.
Așa s‑a creat Institutul de sorabistică la Universitatea din Leipzig „cu ajutorul dezinteresat” al Uniunii Sovietice.
Cultura între Paris și Stockholm
Marie Viguier în dialog cu Sînziana Ravini • Navigatorii în inconștient / 37
Depinde de cititor să se întrebe ce aventură ar putea fi a sa proprie, prin lucrările care și-au pus amprenta asupra lui. Acest exercițiu ne permite să descoperim lucruri pe care nu le bănuiam despre noi înșine.
În roman, le-am cerut femeilor pe care le admiram să-mi dea misiuni pe care trebuia să le îndeplinesc prin personajul care era dublura mea. A fost o modalitate de a învinge inconștientul.
Cultură, imagine, civilizaţie
Dalina Bădescu • Paradisul recuperat/ 38
Noua arhitectură a domeniului regal nu a dat la o parte elementul specific local, ci l‑a încorporat într‑o sinteză modernă.
Teatru
Dana Pocea • Spectacole memorabile în era interimatelor / 39
În stagiunea 2023‑2024, comparând‑o cu cele anterioare, textelor clasice, care aparțin unor autori de anvergură, regizorii le‑au acordat nu numai un interes mult mai mare, ci le‑au și tratat în consonanță cu nevoia de modernizare a artei spectacolului.
Nu știu dacă în București există vreun teatru care să aibă o conducere stabilă. Știu, în schimb, că interimatele sunt ca o sabie deasupra capului.
Vă dorim lectură plăcută!
Editura Ideea Europeană la 20 de ani
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Revista apare sub egida
Academiei Române
Noutăți editoriale Ideea Europeană (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
