Contemporanul nr. 1 Ianuarie 2025
În loc de editorial
Nicolae Breban • O viață de incontestabil succes / 3
Cine ar putea să explice această… metamorfoză, acest… miracol, da‑da, un real miracol! Doar un geniu încă atât de neînțeles sau înghesuit în tipare străine cum e spiritul vagabond, incert și ezitant.
Și totuși, el, textul, era ghidul, toiagul, lanterna ce orbecăia într‑un fel de semi‑panică pe acele ziduri, creste sau faleze albe, orbitoare, ce se căscau din adâncuri, deși, ciudat, devenise el însuși un altul.
Cronica literară
Ştefan Borbély • Transfer / 4
Procedând în acest fel, autorul poziționează tehnica înaintea verosimilității narative, într‑un discurs de tip experimental, anti‑natural, punând accentul pe capriciul de a‑și secționa firul epic și temporal.
Din arhivele demnității naționale
Mircea Platon • Harta ascunsă / 5
Nu putem afla adevărul despre eşecul CNSAS de a deconspira securiştii din viaţa publică românească. Nu putem şti adevărul despre comunism. Nu putem şti adevărul despre rezistenţa la comunism şi martirajul anumitor figuri luminoase, lichidate de comunişti.
Nu putem afla nimic despre cei care ne conduc. Nu putem afla nici măcar unde ne conduc. Şi asta pentru că „hărţile” României, „hărţile” vândute pe nimic, oferite la tarabele ziarelor centrale, televiziunilor, posturilor de radio, „analiştilor” politici şi altor „experţi”, harta realului, aşa cum ne e ea creionată de oligarhia cultural‑politică a României, e intenţionat greşită.
Cronica literară
Andrei Simuț • În vertijul vinovățiilor (post)comuniste / 6
Romanul demonstreză cu mare artă imposibilitatea justiției retroactive. Tragicomedia rezidă în reîntoarcerea aceluiași.
Pentru cei care îi cunosc romanele de până acum, o nouă carte semnată de Radu Aldulescu este un eveniment, adică întâlnirea cu o scriitură inconfundabilă.
Cronica literară
Constantina Raveca Buleu • Metamorfozele ficțiunii / 7
Epilogul biografic îi propune cititorului figura controversată a singurului dublu câștigător al Premiului Goncourt (o dată sub pseudonimul Émile Ajar), pregătindu‑l pentru un univers romanesc.
Ziua Culturii Naționale
Theodor Codreanu • De la modernitatea tendențială la cea organică / 8
Există un instinct al adevărului, care e un har de la Dumnezeu și pe care foarte puțini oameni îl au, dar îl pot recunoaște la cei rari. Un asemenea „instinct” avea, cu asupra de măsură, Eminescu.
Constantin Coroiu • Noica și miracolul eminescian / 9
Dorința avea să‑i fie împlinită, cum se știe, mult după moartea sa datorită eforturilor criticului Eugen Simion și ale marelui Mircia Dumitrescu.
Prelecţiunea lui Constantin Noica a fost consacrată, în totalitate, manuscriselor lui Eminescu, a căror fotocopiere urgentă – pentru a deveni accesibile studioşilor – îl preocupa obsesiv.
Cronica literară
Daniel Cristea‑Enache • Pogrom la București / 10
Cartea este datată, ca un jurnal al ororilor la care Brunea‑Fox, evreu, va asista; și pe măsură ce dăm paginile ei, aflăm tot mai multe de la autorul‑personaj care inițial nu înțelege ce se întâmplă.
Orașul măcelului e un volum de mici dimensiuni, aproape o broșură, însă conținutul și stilistica lui impresionează cititorul mai mult decât două rafturi de romane masive.
Istorie literară
Marius Miheț • Lena Constante. Înainte și după reabilitare / 11
Expunere a stării de ascundere prin autenticitate, în „Evadarea tăcută” se manifestă simultan tripla lectură testimonială, revelatoare și proleptică, de anticipare critică a suferinței.
Până la căderea comunismului, tapițeriile Lenei Constante rămân singura expresie artistică a traumei carcerale.
Polemice
Constantin Toader • Revoluția demnității naționale în statul eșuat Iohannis / 12
Președintele Iohannis a reușit, de Sfântul Nicolae, să îngroape cu ajutorul binomului CSAT‑CCR votul cetățenilor, democrația, Constituția, statul, suveranitatea poporului.
S‑a căutat să se arate că toată țara este ocupată de ruși și legionari, patria fiind în pericol, iar democrația woke sub asalt fascist.
Eveniment
Premiile Filialei București – Traduceri Literare a Uniunii Scriitorilor din România / 13
Premiata este mult mai mult decât o simplă traducătoare, este o personalitate care leagă spiritual cele două popoare prin munca și dedicația ei de zi cu zi.
Angela Bratsou – Premiul pentru traducerea din limba neogreacă a romanului lui Nikos Themelis, Adevărurile celorlalţi, Editura Ideea Europeană.
Ioan-Aurel Pop • 70
† Timotei Prahoveanul • În slujba Adevărului prin credință și cultură / 14
Același respect pentru cuvânt îl regăsim și în discursurile domnului Ioan‑Aurel Pop, care onorează fiecare moment printr‑o pregătire temeinică și o profundă înțelegere a valorilor pe care le evocă.
Ioan Bolovan • Ioan‑Aurel Pop și starea noastră de veghe / 15
La început a fost documentul…, căruia istoricul Ioan‑Aurel Pop i‑a rămas mereu fidel de‑a lungul carierei sale. L‑a căutat în arhivele din țară, dar și în cele din Ungaria, Austria, Italia etc.
Anatol Petrencu • Un devotat prieten al basarabenilor / 16
Cornel Sigmirean • Efigia unui aristocrat al spiritului / 17
Prin tradiția locurilor copilăriei și a școlilor absolvite, viitorul academician moștenea, astfel, cele două ramuri distincte şi complementare ale spiritualității transilvane, greco‑catolică și ortodoxă.
În 2001 este ales membru corespondent al Academiei Române, la doar 46 de ani, apoi, în anul 2010, la doar 55 de ani, este ales membru titular, fiind atunci cel mai tânăr membru al înaltului for de știință și cultură al țării.
Clubul Ideea Europeană
Mihaela Helmis în dialog cu Ioan-Aurel Pop • „Cercetarea e un fel de motor al lumii” / 19
Cei peste 2.500 de cercetători ai Academiei Române sunt de vârf în toate domeniile creaţiei ştiinţifice şi cred că pentru ei trebuie să facem eforturi ca ei să poată trăi în siguranţă şi să‑şi onoreze rolul de cercetător.
Ion Șișcanu • Grija pentru istorie și istorici / 21
Istoricul, însă, subliniază el, trebuie să caute doar adevărul, să nu înceapă o cercetare având deja concluziile prestabilite și, la fel de important, să nu se pună niciodată în slujba factorului politic.
Ne ferim, la nivelul programelor și manualelor, la numele de România, blamăm sentimentul național și patriotismul, confundându‑le cu naționalismul excesiv, cu xenofobia, cu șovinismul.
Gheorghe E. Cojocaru • Cum l‑am cunoscut pe acad. Ioan‑Aurel Pop / 22
Cu opt decenii în urmă la Chișinău se serbase Unirea și cântecele din acea seară de la etajul doi al Institutului de istorie înviau dorul de țara mare românească de altădată.
Ioan Drăgan • Despre deposedarea românilor din Transilvania din secolele XIII‑XIV / 23
Cercetările sale, întemeiate solid pe o informație documentară și bibliografică cvasi‑exhaustivă, pe metodologia și instrumentarul auxiliar al științei istorice și pe o abordare subordonată ferm căutării adevărului istoric, au condus la realizarea unor lucrări de referință.
Sorin Șipoș • Cercetarea istoriei Maramureșului / 24
Dumitru Preda • Gânduri la o aniversare / 25
În personalitatea sa puternică, în opera sa impresionantă trebuie să recunoaştem un mare istoric al Românilor, cu o capacitate de muncă remarcabilă şi o putere de sinteză convingătoare.
Aura Christi • Un om de seamă / 26
Când arunci un diamant în ape tulburi, cine îl va vedea? Doar cei care ştiu să aştepte limpezirea apelor!
Prin domnii profesori Ioan‑Aurel Pop, Gheorghe Păun şi Victor Voicu, prin semnatarii acelei declaraţii istorice, Academia Română – instituţia care serveşte naţiunea română – a dat un semn. Un semn că este aici, acum, şi că va face tot ce‑i stă în puteri ca să oprească tăvălugul antinaţional, antiuman, antieuropean, antiromânesc, şi va onora astfel o naţiune în al cărei serviciu se află.
Corespondență din SUA
Mirela Roznoveanu • Lumea de fontă: Ioan Es. Pop în Postumitate / 28
Poezia lui Es. apare ca o formă de supraviețuire prin limbă a unui hipersensibil în lumea retrasă a vieții interioare.
Corespondență din Stockholm
Henry Parland tradus și prezentat de Dorina Brândușa Landén / 29
A fost o persoană care a dorit să‑și urmeze propriul drum, într‑o epocă în care se așteptau manifestări și atitudini absolute.
Polemice
Magda Ursache • Uitare după uitare sau ne‑uitare? / 30
N‑ar trebui să reacționăm când sunt atacate grosier datini, concepte, cuvinte creștine?
De câte ori n‑am auzit că vârfuri ale culturii care trebuie respectate, de la Eminescu și Maiorescu, de la Kogălniceanu și Alecsandri la Conta și P.P. Panaitescu, au fost xenofobi, antisemiți, șovini…
(Con)texte
Maria‑Ana Tupan • Pentru cine bat clopotele? / 31
În catedrale există locuri privilegiate pentru demnitari, ecleziastici sau mireni, dar aici mobilierul s‑a redus la bănci simple, sobre, pe care s‑au înghesuit regi, prinți, fără niciun insemn al regalității.
Cronica plastică
Luiza Barcan • Incursiune contemporană în veacul de mijloc / 32
Arta heraldică, cum se știe, a început să se manifeste în secolele X‑XI, în Germania. Pentru prima dată la Göttingen, în anul 934, cavalerii au purtat bucăți de stofă de culori diferite și de forme variate.
Oamenii de cultură, artiștii în mod special, redescoperă în zilele noastre acel izvor nesecat de inspirație pe care îl reprezintă creațiile medievale de toate felurile, de la muzică și literatură până la pictură și heraldică.
Literatura străină • Premiul Nobel pentru Literatură
Marian Victor Buciu • Han Kang. Totalitarism politic și totalitate literară / 33
Han Kang reține răspunsul supraviețuitorilor la întrebarea de ce, „știind prea bine că vor fi înfrânți de forțele guvernamentale, toți supraviețuitorii au răspuns la fel: Nu știm de ce… Dar știam cu toții că așa trebuia să facem”. Există ceva dincolo de a ști.
Dar paradoxul formulei autoarei este acesta: la totalitarism, totalitate a metodelor literare.
Premiile Academiei Europene de Film
Dana Duma • Contraofensiva europeană / 34
Gala Academiei Europene de Film a fost şi ocazia întâlnirii profitabile dintre oamenii industriei de film, pentru că, în ultimul timp, co‑producţiile sunt o soluţie pentru fortificarea domeniului în Europa.
Mult aşteptata gală a Premiilor Academiei Europene de Film a avut loc pe 7 decembrie, la Lucerna, în Elveţia. O gală care, deşi desfăşurată într‑un climat internaţional periculos, a făcut totul pentru a fi, cu adevărat, varianta europeană a Oscarurilor.
Vremea în schimbare a muzicii clasice
Sorana Mănăilescu în dialog cu Ruxandra Donose • Un recital cu numele melodie, dor, magie / 35
Există acolo o chimie muzicală incontestabilă și asta ne dă posibilitatea să ne bucurăm de fiecare dată și să nu ne crispăm.
Noi avem deja o istorie, cântăm împreună de mai mulți ani și este minunat să ai un partener cu care gândești și simți afin.
Scrisori din Franţa
Victor Ravini • Trei momente de bucurie / 36
Noi ce suntem? Trei români la Praga fac trei conspirații adverse.
Pe căi neconvenționale. Raportăm misiunea îndeplinită!
Cultura între Stockholm și Paris
Sînziana Ravini • Trăim într‑o epocă perversă / 37
Un pervers este cineva care cunoaște sensul acțiunilor tale mai bine decât tine. Discursul capitalist e pervertit în cel mai înalt grad, deoarece ne comandă cum trebuie să ne bucurăm.
Perverșii răstoarnă toate valorile în așa fel încât ceea ce este rău ei numesc bine, iar ce este negru ei zic că e alb.
Cultură, imagine, civilizaţie
Dalina Bădescu • Urme. Dinu Săvescu la Galeria Romană / 38
Dincolo de Sacrul pe care Dinu Săvescu îl invocă în expoziția sa, mai există un strat al lecturii peste care nu se poate trece fără a fi măcar punctat, și anume cel al comentariului postmodern al picturii în sine.
Lumea lui Dinu Săvescu este una a monumentalului, atât prin impactul pe care pictura sa o are prin dimensiune și volum, cât și prin compozițiile bine gândite care, indiferent de datele tehnice ale pânzei, păstrează o senzație a absolutului.
Teatru
Dana Pocea • Actorul ca spațiu al conflictelor sau un alt mod de a scrie teatru / 39
În ipostază de traducător, de pildă, se regăsește în echipa care a retradus integral opera lui Shakespeare.
Horia Gârbea e un scriitor cu o personalitate complexă, un talent polivalent, autor de proză, poezie, critică literară, piese de teatru și traduceri.
Vă dorim lectură plăcută!
Editura Ideea Europeană la 20 de ani
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Revista apare sub egida
Academiei Române
Noutăți editoriale Ideea Europeană (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
