O scurtă privire asupra instituției care reprezintă cultura română pe piața internațională a cărții. Cum limba română are aproximativ 25 milioane de vorbitori în țară și pe glob, sursa de informare a culturilor de pe toate continentele despre civilizația și cultura noastră sunt traducerile. Institutul Cultural Român are în structura sa o editură care facilitează de 18 ani acest lucru prin programul ei de funcționare. Este bine, de aceea, să ne întrebăm, din când în când, dacă traducerile ICR reprezintă și servesc, și anume în ce fel cultura și civilizația românească pe piața internațională a cărții. Centrul Naţional al Cărţii (CENNAC) funcţionează din anul 2007 în cadrul ICR. CENNAC sprijină traducerile atât prin programele TPS (Translation and Publication Support Programme) şi Publishing Romania, cât şi prin coordonarea prezenţei româneşti la târguri naționale și internaţionale de carte şi festivaluri de literatură. CENNAC are în componență departamentul de Programe de Finanțare și Editura ICR.
Citind anunțurile din acest an, 2024, despre participarea României la târgurile de carte de la Londra, Bruxelles, Paris, Leipzig, Białystok (Polonia) etc., m‑am întrebat ce anume a fost tradus până acum, dar mai ales cu ce ecou internațional. Acest ecou internațional pe piața de carte se măsoară prin cantitatea de carte achiziționată, depozitată sau arhivată de marile centre de cultură și educație ale lumii care reflectă interesul acestor instituții pentru acea carte, autor, temă. Conform CENNAC au fost publicate în cadrul programelor de traducere finanţate de statul român 836 de titluri între anii 2006‑2021, în mai toate limbile europene. Dacă am considera în mare cifra de 50 de cărți publicate pe an, rezultă că până în prezent au fost lansate pe piața cărții internaționale peste 1.000 de cărți traduse. CENNAC, la interfața dintre cultura noastră și restul lumii, oferă o prezentare online a literaturii române și a literaturii contemporane prin 18 eseuri. Interesante, unele sunt incomplete. Eugen Negrici, în Prose in the Communist Period (1948‑1989) nu‑l pomenește pe scriitorul disident Paul Goma. Goma este pomenit în contextul prozatorilor… onirici de Luminița Corneanu.
În epoca informațională de azi, bazată pe știința informației, dacă un produs intelectual tipărit sau în format digital nu are o fișă bibliografică, de MARC catalog, nu a fost deci indexat de cataloagele online, practic nu există. Chiar dacă o carte a fost cumpărată la lansare sau în librării de cititori, dacă nu apare în cataloagele online printr‑o fișă bibliografică care arată numărul de instituții unde cartea respectivă există fizic, acea carte – repet – nu există pentru că nu poate fi găsită și citită.
Catalogul electronic WorldCat.org este cea mai completă bază de date care reflectă cartea existentă pe glob. WorldCat conține fișele bibliografice a 17.900 depozite de carte din instituții de cultură, educație, din peste 120 de țări, un total de peste trei miliarde de cărți și produse digitale. WorldCat stă la baza alcătuirii cursurilor și a bibliografiei cursurilor din catedrele universitare din lume. Pe baza acestui catalog online, eseiștii, criticii, profesorii, oamenii de cultură, cercetătorii din lume găsesc cărțile necesare de studiu, pe care le obțin prin serviciile de împrumut dintre biblioteci (interlibrary loan) care există pe toate continentele, dar care nu operează și între continente. Ce va face un autor sau un profesor de la o catedră de literatură, istorie sau folclor comparat din Noua Zeelandă sau Japonia auzind sau citind despre autori sau teme importante de cercetare care aparțin unei culturi europene cu semne de vitalitate majoră? Va încerca mai întâi să găsească sinteze publicate de edituri serioase, prestigioase, în limbile de circulație despre tema sau civilizația culturală în chestiune, apoi (al doilea pas) va identifica în cataloage cărțile analizate de studiile respective pentru a le parcurge și sugera studenților să le citească.
Iată, de pildă, în acest context, câteva cărți traduse în limba poloneză de CENNAC și prezentate la Târgul Internațional de Carte de la Białystok (2019), unde găsim Negustorul de începuturi de Matei Vișniec cu 10 achiziții în biblioteci, Sexagenara și tânărul de Nora Iuga cu 7 achiziții, Despre limită de Gabriel Liiceanu 10, Cum s‑a românizat România de Lucian Boia tot 10, Soldații. Poveste din Ferentari de Adrian Schiop cu zero achiziții, Toate bufnițele de Filip Florian are 7 achiziții, Insula latină. Antologia nonficțiunii românești, Vampirul pasiv de Gherasim Luca are 4 prezențe în bibliotecile din Polonia, dar în traducerea franceză are 15 achiziții internaționale și 9 în engleză. Max Blecher cu Vizuina luminată are 6 achiziții. Menționez că toate traducerile în poloneză se află exclusiv în bibliotecile din Polonia.
La Târgul de Carte de la Göteborg din 2022, Corina Oproae a lansat antologia Tidig evighet/ O eternitate timpurie în suedeză (2020), cu o singură achiziție de bibliotecă în WorldCat. La târgul de carte de la Madrid (2023) au fost prezentate antologia bilingvă Sombras, incendios y desvanes: diecisiete poetas rumanas, (1961‑1980) de Cătălina Iliescu Gheorghiu și Simona Sora (2021) cu 20 achiziții în biblioteci; Lavinia Braniște, Interior zero/ Interior cero (2022) arată 2; Corina Oproae, La poesía del siglo XX en Rumanía cu 4 și toate numai în bibliotecile din Spania. La Salonul Internaţional de Carte de la Torino (2023) Ana Blandiana a prezentat traducerea în italiană a volumului Fals tratat de manipulare, care arată în WorldCat 32 de achiziții. Male a Est (2022) de Andreea Simionel arată 10 achiziții. Stelian Țurlea, La colonia (2023), nu există în cataloage, deci nu a fost cumpărată, arhivată, achiziționată de nici o instituție culturală. Matei Vișniec, Il Cabaret Dada, ediţie bilingvă (2022), nu există nicăieri, dar există în franceză cu 8 achiziții în biblioteci. Mansarda a Parigi con vista sulla morte, ediţie bilingvă (2022), de Matei Vișniec este prezentă doar într‑o bibliotecă.
Cărțile de beletristică, și nu numai, traduse de CENNAC sunt în medie prezente în câte 3‑20 biblioteci din lume sau… nicăieri. Cel mai tradus autor este Mircea Cărtărescu cu 41 de titluri aflate în peste 900 biblioteci din lume, la distanță urmat de Mircea Eliade cu 23 traduceri în georgiană, albaneză etc., Dumitru Țepeneag 13, Norman Manea 13, Ana Blandiana 12, Varujan Vosganian 9, Doina Ruști 8 etc. Beletristica este cel mai bine reprezentată.
La critică literară îl găsim pe Nicolae Manolescu cu câte o traducere în franceză și engleză, French themes cu 15 achiziții în biblioteci, iar Sujets français: anthologie d’essais cu una. Eugen Simion are patru traduceri, una în franceză despre Cioran (2016) cu 12 achiziții sau arhivări în biblioteci și celelalte traduceri în sârbă. La capitolul istoria literaturii române găsim 3 volume în franceză, de fapt antologii bilingve semnate de Andreia Roman, cuprinzând literatura română de la 1848, inclusiv perioada interbelică, într‑un total de 90 prezențe în biblioteci, și Les avant‑gardes en Roumanie. La charette et le cheval‑vapeur (2018) de Petre Răileanu cu 17. WorldCat arată că între 1990‑2024 s‑au publicat (nu de ICR), la capitolul sinteze despre literatura română, două titluri: Romanian literature as world literature, Bloomsbury Academic (2017), care este practic o prezentare distorsionată a literaturii române, discutată de mine în Caiete critice nr.10, 2018 pp. 39‑55 https://caietecritice.fnsa.ro/wordpress/wp‑content/uploads/2012/09/CC‑10‑2018.pdf și Europaentwürfe – Positionierungen der rumänischen Literatur nach 1989/ Modele europene – Poziţionarea literaturii române după 1989, Bielefeld, 2021, de Miruna Bacali – un transcript online cu peste 700 de fișe bibliografice în SUA, Europa, Africa, Australia.
Conform WorldCat, mai găsim între 1990‑2024 două contribuții despre literatura română în timpul dictaturii: Literature and propaganda in communist Romania de Eugen Negrici, publicată cu sprijinul ICR (1999), cu 30 de prezențe în bibliotecile din SUA, Europa și Egipt; și Rumäniendeutsche Literatur und die Diktatur: „Die Vergangenheit entlässt dich niemals”/ Literatura română, germană și dictatura: „Trecutul nu te eliberează niciodată” de Grazziella Predoiu, Hamburg, 2004 (fără legătură cu ICR), cu peste 70 de arhivări în bibliotecile din Europa și SUA. Singurele sinteze ample dedicate literaturii române care pot fi consultate pe toate continentele de specialiștii care nu cunosc limba română sunt azi cele ale lui Constantin Ciopraga, The personality of Romanian literature: a synthesis (1981), cu 90 arhivări în bibliotecile lumii, și La personnalité de la littérature roumaine: synthèse critique (1975), cu peste 70 achiziții sau arhivări; Ion Dodu Bălan, A concise history of Romanian literature (1981), prezentă în peste 50 de biblioteci; George Călinescu, History of Romanian literature, compendiu (1988), prezentă în bibliotecile din Statele Unite, Australia, Africa, Franța, China. Îl mai amintesc pe Basil Munteanu cu Panorama de la littérature roumaine contemporaine scrisă în franceză, publicată la Paris (1938), prezentă în peste 100 biblioteci din lume, cu traducerea germană publicată în 1943, aflată în peste 20 de mari biblioteci din lume, ca și versiunea engleză din 1939.
Literatura română de azi are nevoie de sinteze comparabile, în limbile de circulație, ca și istoria, lingvistica limbii române, folclorul.
■ Profesor, critic, teoretician şi istoric literar
Mirela Roznoveanu
