Centrul de excelenţă în istoria culturii şi a civilizaţiei româneşti Criterion, în parteneriat cu Asociaţia Tineri pentru Educaţie şi Cultură, anunţă lansarea proiectului editorial Calendarul culturii române, aflat sub coordonarea ştiinţifică a domnului dr. Mihai Gheorghiu. Scopul acestui calendar este de a face prezent în viaţa fiecărei zile chipul culturii române, aşa cum se desprinde acesta din secolele de existenţă ale poporului român.
Pentru atingerea acestei finalităţi, calendarul cuprinde, pentru fiecare zi a anului, descrierea unui eveniment semnificativ pentru cultura română. Acesta se poate referi la o personalitate, la apariţia unei opere importante sau a unei reviste culturale, la o instituţie de cultură sau la o grupare literară ori artistică. Indiferent de tipul de eveniment ales, informaţia a fost selectată astfel încât să justifice importanţa pe care acel eveniment o are pentru noi astăzi. De aceea, fără a avea pretenţia unor prezentări exhaustive (ceea ce nici n‑ar fi posibil, având în vedere limitele inerente pe care le implică formatul unui calendar), ceea ce se urmăreşte prin aceste descrieri este surprinderea a ceea ce este mai viu şi mai important în cultura română, care să ne însoţească în fiecare zi a noului an.
O expunere pe larg a necesităţii apariţiei unei astfel de forme de conştientizare a adevăratei dimensiuni şi importanţe a culturii române, în condiţiile actuale de reducere semnificativă a interesului şi a unei înţelegeri adecvate a culturii noastre, este redată, sub titlul „Arhechipuri”, pe pagina web www.cexculturacriterion.ro, la secţiunea „Calendarul culturii române”: „Calendarul culturii române este o invitaţie adresată minţilor şi inimilor semenilor noştri de a se apropia, odată cu fiecare zi a noului an, de chipul nostru cel adevărat şi profund: chipul celor care au înscris în eternitate existenţa românească. Înţelegând cultura ca expresia celei mai înalte vieţi, a posibilităţilor de creaţie autentică, calendarul de faţă este o cale spre recuperarea viului culturii române, prin înnodarea şi reînnodarea legăturilor cu acele momente ale devenirii noastre culturale – epoci, evenimente, oameni – ale căror reverberaţii se răsfrâng în existenţa noastră din prezent.
Trăim într‑o epocă în care informaţia a devenit accesibilă aproape tuturor, la un nivel care nici nu era gândit în urmă cu doar câteva zeci de ani. Totuşi, asupra trecutului nostru pluteşte vagul, lipsa de orientare. Atunci când nu lipseşte aproape cu desăvârşire, cunoaşterea acestui trecut este învăluită de confuzia provocată de pasiunile şi interpretările prezentului, care sunt ele însele de neînţeles în lipsa unei imagini clare a trecutului. O astfel de imagine îşi propune să redea acest calendar, prin selectarea, cu deosebită grijă şi conştiinciozitate şi prin raportarea la surse cu rigoare academică şi prestigiu, a acelor fapte esenţiale care sunt prin ele însele capabile să dea seama de perspectiva de ansamblu a parcursului nostru de până acum.
Din dorinţa surprinderii ansamblului, ne‑am raportat, în selecţia evenimentelor celor mai relevante, la toate domeniile gândirii şi ale creaţiei care ar putea fi aşezate sub cupola înţelesului lărgit al culturii: literatură, filosofie, arte plastice, sculptură, muzică, istorie, geografie, drept, economie, ştiinţe exacte. Întrucât nu se doreşte ca acest calendar să fie o lucrare de specialitate în vreunul din domeniile amintite, selecţia evenimentelor, precum şi a conţinutului aferent acestora a fost subsumată intenţiei de a oferi descrieri concentrate, reduse la esenţa evenimentului descris: importanţa pe care acesta o are pentru noi astăzi.
În definitiv, cum există o continuitate în dezvoltarea culturală şi istorică, suntem condiţionaţi de tot ceea ce a existat înaintea noastră. De aceea, orice parcurs viitor depinde de cunoaşterea acelor chipuri trecute care ne fac să fim ceea ce suntem”.
Calendarul culturii române a fost realizat de un colectiv compus din studenţi şi elevi: Nicolae Săcrieru (Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti), Gabriela Staicu (Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti), Andrei‑Teodor Săcrieru (Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti), Andrada‑Elena Anastasiu (Liceul ortodox „Anastasia Popescu”), Ştefan Ţugui (Facultatea de Drept, Universitatea din Bucureşti), Mihai‑Arthur Mang (Facultatea de Teologie, Universitatea din Iaşi), Ramona Ifrim (Universitatea de medicină „Gr. T. Popa”, Iaşi), Ana Mîndroiu (Universitatea de Medicină „Carol Davila”, Bucureşti), Cătălin Turcu (Facultatea de Chimie, Universitatea din Bucureşti). Grafică şi aşezare în pagină: Ioan Alexandru Leica.
În ceea ce priveşte detaliile tehnice, Calendarul culturii române, aflat la prima ediţie, este realizat pentru anul 2024. Formatul calendarului este A3, conţinând 12 file aferente lunilor anului. Este conceput pentru fixarea pe perete, printr‑un sistem de prindere cu spiră.
Rod al unei munci în comun, Calendarul culturii române este deopotrivă un semn al interesului viu al tinerilor români pentru cultura românească autentică şi a capacităţii acestora de a o asimila, precum şi o invitaţie adresată de ei publicului larg la cunoaşterea chipului acelora care au înscris îneternitate existenţa românească.
Centrul de excelenţă în istoria culturii şi a civilizaţiei româneşti Criterion se află sub coordonarea domnului dr. Mihai Gheorghiu. Obiectivul Centrului este de a oferi un tip de educaţie centrat pe identificarea şi dezbaterea marilor întrebări şi probleme formulate de‑a lungul timpului în cultura românească şi europeană.
Centrul de excelenţă se adresează, în primul rând, tinerilor, elevi de liceu în anii terminali şi studenţilor cu vârsta între 16 şi 26 de ani. Centrul de excelenţă Criterion este o invitaţie în paradisul culturii, unde aceştia sunt însoţiţi spre noi cunoştinţe, spre noi întâlniri culturale şi spirituale alături de profesori dedicaţi iubirii de adevăr, frumos şi înţelepciune.
Această călătorie prin istoria culturii române, prin galeriile şi bolţile grădinii academice a marilor creatori şi a marilor spirite creatoare de istorie şi de epoci culturale, îi apropie pe tineri de chipuri precum cele ale lui Mihai Eminescu, Vasile Pârvan, Nicolae Iorga, Lucian Blaga, Titu Maiorescu, P.P. Carp, B.P. Hasdeu, Ion Heliade Rădulescu; cursurile şi seminarele le oferă participanţilor posibilitatea să‑şi întoarcă privirile spre epoci de unde răzbat chipurile lui Neagoe Basarab, Mihai Viteazul, Ştefan cel Mare, Dimitrie Cantemir, Matei Basarab, Vasile Lupu, Constantin Brâncoveanu.
În cadrul Centrului de excelenţă Criterion au fost desfăşurate următoarele cursuri şi seminare: „Legenda secolelor: Povestea secolului XIX – Cultură şi civilizaţie” (dr. Mihai Gheorghiu), „De la Eminescu la Nichita Stănescu – Analiză de text” (prof. dr. Christian Crăciun) şi „Literatura temniţelor comuniste” (prof. Mihai Floarea); „F.M. Dostoievski – gânditor şi scriitor al modernităţii”; „Istoria culturii şi a civilizaţiei române moderne – Introducere”; „Omul revoltat – A. Camus – introducere în hermeneutica nihilismului contemporan” (dr. Mihai Gheorghiu).
O temă importantă analizată pe larg în cadrul întâlnirilor Centrului a fost cea referitoare la modul în care a fost problematizat destinul culturii române în modernitate de unii dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai ei. În acest sens, tinerii participanţi au citit şi dezbătut lucrări de sinteză privind parcursul şi perspectivele culturii române, precum Spiritul critic în cultura românească de G. Ibrăileanu, Titu Maiorescu – Critice şi Istoria civilizaţiei române moderne de Eugen Lovinescu. Totodată, au putut lua cunoştinţă şi de alte puncte de vedere referitoare la formarea culturii şi a civilizaţiei române moderne, precum cel conservator, prin parcurgerea unor texte fundamentale ale lui Titu Maiorescu sau a articolelor cu tematică politică şi culturală ale lui Mihai Eminescu, precum şi a operei Naţionalism sau democraţie de Aurel C. Popovici etc.
În perioada următoare, Centrul de excelenţă în istoria culturii şi a civilizaţiei româneşti Criterion îşi propune să abordeze cursuri precum: „Cultura românească în perioada interbelică – opere şi autori”, „Mircea Vulcănescu – introducere în opera sa”, „Nae Ionescu – filosof şi teolog”, „C. Noica – introducere sintetică”, „Istoria artei româneşti – introducere sintetică”, „Dimensiunea religioasă a existenţei”.
■ Jurnalist, jurist, istoric
Nicolae Săcrieru
