Dan Dediu: „Ludwig van Beethoven şi Marea Fugă op. 133”
Academia Română a organizat conferinţa‑audiţie „Ludwig van Beethoven şi Marea Fugă op. 133”, susţinută de prof. univ. Dan Dediu, cadru didactic al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti. Evenimentul a avut loc în Aula Academiei Române din Calea Victoriei 125, înscriindu‑se în seria de conferinţe cu public „Ora de ştiinţă. Invitaţii Academiei Române”. Manifestarea a fost moderată de acad. Marius Andruh, vicepreşedinte al Academiei Române, şi a fost alcătuită din două părţi, prima dedicată conferinţei, iar cea de‑a doua dialogului cu publicul.
Conferinţa profesorului Dan Dediu propune o iniţiere a auditorului atât în istoria unei celebre creaţii a lui Ludwig van Beethoven, Marea Fugă op. 133, cât şi în complexitatea unei muzici construite „într‑un mod sofisticat”, după aprecierile conferenţiarului: „Structura pură, de o duritate diamantină a sonorităţii, se dezvăluie prin urmărirea firului roşu conducător. Există opusuri în istoria muzicii, aşa cum există texte în literatură sau filosofie, care au nevoie de o concentrare permanentă a percepţiei. Creaţia lui Beethoven este unul dintre acestea, deoarece fuga este forma cea mai elaborată a unei muzici polifonice”, precizează profesorul Dediu. Compusă iniţial ca parte finală a giganticului cvartet op. 130, Marea Fugă devine o creaţie de sine stătătoare la sugestia editorului lui Beethoven, care vede în ea, încă de la prima audiţie, structura unui opus complet. Beethoven îi ascultă sfatul şi scrie un alt final pentru cvartetul op. 130, lăsând ca Marea Fugă să devină un opus separat, anume opusul 133. Povestea Marii Fugi pentru cvartet de coarde continuă apoi prin vreme cu ambiţia marilor compozitori vienezi de a recupera tehnica polifonică a muzicienilor din epoca barocă. Profesorul Dediu afirmă că Mozart şi Beethoven, în creaţiile lor târzii, au demonstrat o înţelegere adâncă a polifoniei şi au reuşit să o adapteze noilor condiţii ale limbajului clasic.
Dan Dediu este compozitor, profesor de compoziţie şi director artistic al Ansamblului „Profil”. Între anii 2008‑2016 a fost rectorul Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti. A compus peste 180 de opusuri ce acoperă aproape toate genurile muzicale: 5 simfonii şi 20 piese pentru orchestră, 11 concerte (saxofon, violă, vioară, pian, violoncel, trombon, chitară, dublu concert pentru vioară, violoncel, triplu concert pentru flaut, clarinet, violoncel, triplu concert pentru vioară, violoncel, pian), 7 cvartete de coarde, muzică de cameră în diferite formaţii, muzică pentru pian, coruri, cinci opere (Post‑ficţiunea, Münchhausen, Eva!, O scrisoare pierdută, D’ale Carnavalului) şi o ConcertOperă (Wagner Under). Este laureat al mai multor premii naţionale şi internaţionale de compoziţie şi a coordonat, în calitate de director artistic, festivalul „Săptămâna Internaţională a Muzicii Noi” (ediţiile din 1999, 2001, 2007, 2008, 2016‑2023). Este Doctor honoris causa al Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi, al Universităţii din Craiova şi al Academiei de Muzică, Teatru şi Arte plastice din Chişinău. În iunie 2022 a fost ales preşedinte al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România.
Ciclul de conferinţe „Ora de ştiinţă. Invitaţii Academiei Române” propune întâlnirea specialiştilor din diverse domenii cu publicul larg şi crearea unei platforme de discuţii între cercetători, profesori, studenţi, jurnalişti şi toţi pasionaţii de cunoaştere. Organizate în spaţiul Academiei Române, conferinţele sunt structurate în două părţi, prima fiind destinată expunerii, iar cea de‑a doua constituindu‑se într‑o dezbatere, pornind de la întrebările adresate de public.
Biroul de comunicare al Academiei Române
