Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” anunţă un important şi aşteptat eveniment editorial: apariţia primei fascicule din Dicţionarul limbii române, care deschide noua ediţie, revăzută şi actualizată. Volumul, de peste 500 de pagini (CCCVIII p. + 251 p.), cuprinde întregul instrumentar de Anexe, bibliografia completă a Dicţionarului şi o primă parte a literei A (până la cuvântul „abziţui”). Noua ediţie continuă concepţia tradiţională – de structură şi de conţinut – a seriei precedente a Dicţionarului limbii române (1965‑2010) şi îşi propune să aducă la zi lexicul şi frazeologia limbii române din prima jumătate a secolului al XIX‑lea şi evaluarea etimologică a acestora.
Prof. univ. dr. Cristian Moroianu, coordonatorul departamentului de Lexicografie şi etimologie din Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, explică: „Ediţia a doua a Dicţionarului limbii române (DLR‑2) reprezintă actualizarea, în conformitate cu normele lexicografice europene ale secolului al XXI‑lea, a Dicţionarului academic (DA) coordonat de Sextil Puşcariu, început în 1913 şi încheiat în 1948. Această aducere la zi debutează cu tomul I, litera A, fascicula 1 (A‑Abziţui), apărut la Editura Academiei Române.
Acesta a fost realizat în cadrul Departamentului de lexicografie şi etimologie al Institutului de Lingvistică al Academiei Române «Iorgu Iordan – Al. Rosetti» şi conţine, prin comparaţie obiectivă, o bibliografie construită după principii moderne, actualizată şi mult mai bogată (peste 250 de pagini de titluri); lista abrevierilor este, la rândul ei, actualizată şi mult diversificată, iar structura dicţionarului este armonizată cu cea a seriei moderne a DLR‑1 (1965‑2010) şi reconstruită într‑o concepţie vizuală şi de conţinut mai clară şi mai accesibilă. Secţiunea etimologică este coordonată cu datele propuse de Dicţionarul etimologic al limbii române şi extinsă inclusiv asupra componentei frazeologice etc.
În plus, această nouă ediţie, revizuită şi adăugită, are şi o versiune online, deschisă publicului prin acces liber, ceea ce constituie o premieră în lexicografia academică românească şi face din DLR un dicţionar modern, similar celorlalte opere lexicografice de referinţă ale limbilor europene.”
Anterior publicării la Editura Academiei Române, fascicula 1, litera A, din volumul I a apărut în variantă online şi se află în acces liber. Cercetătorii Institutului de Lingvistică al Academiei Române
„Iorgu Iordan – Al. Rosetti” oferă prin acest prim volum al Dicţionarului tezaur al limbii române un instrument util de cercetare pentru toţi cei interesaţi de originea, starea şi evoluţia limbii române, în continuitatea activităţii lexicografice de tip academic. Dicţionarul tezaur al limbii române este cea mai importantă operă lexicografică pentru cultura română, comparabilă, prin dimensiuni şi perspectiva abordării, cu lucrări similare din lexicografia europeană, precum Deutsches Wörterbuch, Dictionnaire de l’Académie Française, Oxford English Dictionary
Lansarea integralei digitale a Dicţionarului tezaur al limbii române
Evenimentul de lansare a avut loc la Iaşi, în cadrul celei de‑a XI‑a ediţii a Colocviului internaţional „Lexicografia academică românească. Provocările informatizării” varianta digitală integrală a Dicţionarului limbii române, cunoscut şi sub numele de Dicţionarul Academiei Române sau Dicţionarul tezaur al limbii române.
Dicţionarul limbii române, operă monumentală, în 19 volume, cu peste 18.000 de pagini (publicate, într‑o primă etapă, secvenţial, în 37 de volume), este cea mai importantă lucrare lexicografică elaborată sub egida Academiei Române, istoria sa fiind strâns legată de cea a înaltului for de consacrare ştiinţifică şi culturală. Elaborarea primei ediţii, în format letric, a durat aproape o sută de ani şi, începând cu anul 1960, a fost asumată de cercetătorii din trei institute de profil ale Academiei Române: Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” din Bucureşti, Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” din Cluj‑Napoca, Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iaşi.
Finalizarea digitalizării şi publicării în acces liber a acestui imens tezaur lexical românesc constituie un pas important în procesul de punere în circulaţie, la dispoziţia specialiştilor, a unui esenţial instrument de lucru. Realizată deocamdată în format pdf, cu funcţie de căutare, urmând modelul abordat de alte mari dicţionare europene, integrala digitală a Dicţionarului este parte constitutivă din proiectul Corpus lexicografic românesc electronic – CLRE. Acest proiect are ca obiectiv major crearea formatului digital al dicţionarelor privitoare la limba română, de la primele lucrări cunoscute (de exemplu, Dictionarium valachico‑latinum, cca 1650) până la cele mai recente opere lexicografice elaborate sub egida Academiei Române. Corpus lexicografic românesc electronic al Academiei Române este disponibil în acces liber.
Lansarea variantei digitale a constituit evenimentul principal al colocviului internaţional „Lexicografia academică românească. Provocările informatizării” din acest an, organizat de Departamentul de Lexicologie–Lexicografie din Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iaşi, în jurul temei informatizării structurându‑se toate cele şase secţiuni ale manifestării: (1) Conferinţe în plen; (2) Lansarea variantei digitale CLRE a Dicţionarului limbii române; (3) Masa rotundă cu tema Dicţionarul Academiei – prezent şi perspective; (4) Comunicări; (5) Workshopul „Terminologia astronomică românească: ştiinţific vs popular. Fenomene, obiecte cosmice şi constelaţii”;
(6) Comunicări doctoranzi.
Lexicografia academică românească. Provocările informatizării
Colocviul a reunit, online, cercetători din sistemul de cercetare al Academiei Române reprezentând Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” (Bucureşti), Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu” (Cluj‑Napoca), Institutul de Filologie Română „A. Philippide” (Iaşi), Institutul de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială „Mihai Drăgănescu” (Bucureşti), Institutul de Informatică Teoretică (Iaşi), cadre didactice de la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti; Facultatea de Litere, Universitatea Babeş‑Bolyai (Cluj‑Napoca); Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” (Iaşi); Facultatea de Ştiinţe Umaniste şi Sociale, Universitatea „Aurel Vlaicu” (Arad), lingvişti, doctoranzi din Braşov, Cracovia (Polonia) şi Iaşi. Totodată, au fost prezenţi specialişti din Polonia (Institute of Romance Studies of the Jagiellonian University, Cracovia), Slovenia (Trojina, Institute for Applied Slovene Studies, Ljubljana) şi Ucraina (Institute of Artificial Intelligence Problems, The National Academy of Science, Kiev). O cronică detaliată a colocviului poate fi citită în Jurnalul online al Academiei Române, accesând: https://tinyurl.com/yv8p7hsa. Informaţii transmise de Departamentul de Lexicologie–Lexicografie, Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iaşi.
Şcoala de vară a Academiei Române
Academia Română a organizat prima ediţie a Şcolii de vară, cu tema „Sub semnul istoriei”, dedicată elevilor care vor primi în anul şcolar 2022‑2023 bursă de merit din partea Academiei Române. Prima ediţie a Şcolii de vară, coordonată de prof. univ. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, a avut loc la Centrul de Dezvoltare Durabilă Ţara Haţegului‑Retezat, din localitatea General Berthelot, judeţul Hunedoara, entitate ce aparţine Academiei Române.
Pe parcursul celor 5 zile de conferinţe şi excursii tematice, cei 10 elevi participanţi, câştigători ai burselor Academiei Române, au avut posibilitatea de a investiga repere istorice ale spaţiului transilvan şi de a explora identităţi culturale, definite deopotrivă de surse istorice şi de legende locale. Programul Şcolii de vară a cuprins vizite la Complexul arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi Complexul de la Sarmizegetusa Regia, la Castelul Huniazilor din Hunedoara şi în Cetatea Devei, la Cetatea Mălăieşti, la Peştera Bolii din Petroşani, precum şi la Biserica Densuş şi la Mănăstirea Prislop. Elevii au vizitat, de asemenea, Rezervaţia de zimbri şi Centrul de ştiinţă şi artă din Haţeg. „Academia Română este un loc al excelenţei, demonstrată deja de realizările membrilor ei şi de cele ale cercetătorilor din institutele aflate în subordine. În acelaşi timp, Academia Română premiază excelenţa tinerilor care vor deveni savanţii de mâine. Pentru prima generaţie de bursieri (şi sperăm şi pentru viitoarele) s‑a organizat această şcoală de vară prin care dorim să‑i familiarizăm pe cei 10 tineri cu frumuseţile naturale şi cu patrimoniul istoric‑cultural unic din judeţul Hunedoara. În fond, programul celor 5 zile reprezintă o adevărată lecţie de istorie şi geografie, deoarece participanţii au intrat în contact direct cu elementele identitare reprezentative pentru români”, declară profesorul Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, coordonatorul Şcolii de vară.
Şcoala de vară a beneficiat, în deschidere, de un cuvânt al reputatului istoric acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, mentorul a generaţii de elevi şi studenţi, şi de prezenţa acad. Ioan Dumitrache, specialist în automatică, secretarul general al Academiei Române. Astfel, elevii, provenind din 10 colegii naţionale şi licee din Braşov, Bucureşti, Câmpulung‑Muscel, Cluj‑Napoca, Drobeta Turnu Severin, Dorohoi, Fălticeni, Jibou şi Tulcea, beneficiază de o formare culturală de nivel academic, bazată pe dialogul cu membri ai Academiei Române, precum şi pe contactul direct cu izvoare documentare, demers obligatoriu în cunoaşterea realităţilor istorice.
Şcoala de vară „Sub semnul istoriei” face parte dintr‑un program mai amplu, intitulat „Academia Română în dialog cu tinerii”, iniţiat în anul 2019 de acad. Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române, având ca scop susţinerea şi promovarea tinerelor talente din şcoli şi universităţi.
Biroul de comunicare al Academiei Române
