Expoziţia. „Ion Heliade‑Rădulescu – 220 de ani de la naştere”
Biblioteca Academiei Române, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române, a vernisat expoziţia „Ion Heliade‑Rădulescu – 220 de ani de la naştere”. Evenimentul a avut loc în Sala „Theodor Pallady” din Calea Victoriei 125. Au luat cuvântul acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, prof. ing. Nicolae Noica, directorul general al Bibliotecii Academiei Române, prof. univ. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române, şi Gabriela Dumitrescu, curatorul expoziţiei.
Membru fondator al Societăţii Academice Române, devenită Academia Română, Ion Heliade‑Rădulescu a fost primul ei preşedinte, în perioada 1867‑1870. În această calitate a contribuit decisiv la organizarea secţiilor academice, la instituirea premiilor Academiei Române şi la constituirea comisiei pentru elaborarea Dicţionarului limbii române.
Expoziţia aduce în atenţia vizitatorilor piese din patrimoniul Bibliotecii Academiei Române şi al Muzeului Naţional al Literaturii Române, care reconstituie atmosfera secolului în care a creat academicianul enciclopedist Ion Heliade‑Rădulescu.
Sunt expuse manuscrise ale operelor sale literare şi istorice, ediţiile princeps din Gramatica românească şi Dicţionarul de neologisme, primele periodice realizate în Ţara Românească la care a contribuit semnificativ – Curierul românesc, Curier de ambe sexe, Buletin gazetă administrativă, Monitorul Oficial al Ţării Româneşti –, corespondenţa cu personalităţi ca Alexandru Ioan Cuza, Gheorghe Bariţiu, Costache Negruzzi, Gheorghe Magheru, Petrache Poenaru. Astfel, expoziţia îşi propune să pună în evidenţă diversitatea proiectelor iniţiate de Ion Heliade‑Rădulescu şi asiduitatea muncii sale, pusă în slujba dezvoltării culturii moderne din spaţiul românesc.
Portrete ale exponenţilor vieţii culturale şi politice, fotografiile de familie, imagini ale oraşelor româneşti de la jumătatea secolului al XIX‑lea oferă detaliile unei lumi efervescente, aflată în plin
proces de adaptare la formele europene de organizare a societăţii.
Poet, istoric, publicist, traducător, creator de sisteme lingvistice, profesor de matematică şi astronomie, editor de publicaţii, Ion Heliade-Rădulescu a fost una dintre personalităţile emblematice ale Revoluţiei de la 1848, care a militat pentru cultivarea limbii române şi pentru cunoaşterea istoriei naţionale. Este cel care a realizat şi a tipărit prima gramatică modernă a limbii române, în anul 1828.
Mircea Dumitru
Ştiinţă, adevăr, democraţie – o alianţă problematică?
Raporturile ştiinţei cu preceptele societăţii democratice din secolul al XXI‑lea îl determină pe profesorul Mircea Dumitru să realizeze o analiză a dinamicii actuale dintre nevoia de cunoaştere şi adevărul proclamat de ştiinţă. Pornind de la examinarea conceptelor de postadevăr şi fapte alternative, conferinţa investighează modul în care valorile ştiinţifice se relaţionează cu valorile democratice ale exprimării libere, într‑un secol în care discursul public susţine dreptul egal al tuturor de a‑şi face cunoscut punctul de vedere, pertinent sau, dimpotrivă, lipsit de orice autoritate ştiinţifică. Profesorul Dumitru constată că adevărul faptelor, aşa cum decurge el din demersul ştiinţei, a contribuit esenţial la cunoaştere şi, implicit, la îmbunătăţirea vieţii comunităţilor de‑a lungul istoriei. Chiar dacă adevărul este o consecinţă a raţionării critice şi argumentative, manifestarea lui în realitatea obiectivă trebuie înţeleasă în strânsă legătură cu principiile morale şi cu subiectivismul oamenilor, elemente care asigură baza oricărei construcţii sociale. Căci nu toate întrebările existenţiale primesc clarificare din partea ştiinţei, unele dintre ele au răspunsuri în reflecţia filosofică.
Academician Mircea Dumitru, Preşedintele Secţiei de filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie. Mircea Dumitru este membru titular al Academiei Române, profesor de filosofie al Universităţii din Bucureşti, specialist în filosofia limbajului, logică filosofică şi filosofia minţii. Prof. Mircea Dumitru este doctor în filosofie la Tulane University (New Orleans, Louisiana) cu o dizertaţie despre modalitate şi incompletitudine (1998) şi al Universităţii din Bucureşti, cu o teză ce analizează neo‑fregeanismul şi neo‑russellianismul în semantica atribuirii de atitudini propoziţionale şi a referinţei directe. A tradus în limba română studii elaborate de R. Nozick, T. Nagel, L. Wittgenstein, W.V.O. Quine, G. Forbes, S. Kripke şi Kit Fine. A fost decan la Facultatea de Filosofie (2000‑2008), prorector al Universităţii din Bucureşti (2008‑2011) şi rector al instituţiei între anii 2011‑2019. În perioada iulie 2016 – ianuarie 2017 a fost Ministru al Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice. Preşedinte al European Society of Analytic Philosophy (2011‑2014), preşedinte al International Institute of Philosophy (2017‑2021) şi preşedinte al Balkan Universities Association (2019‑2021), prof. Mircea Dumitru este membru al Academia Europaea din anul 2019. Începând din anul 2021 este director al Institutului de Filosofie şi Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru” al Academiei Române şi preşedinte al Secţiei de filosofie, teologie, psihologie şi pedagogie. A primit premiul „Mircea Florian” al Academiei Române în 2001, iar în anul 2021 statul francez i‑a oferit distincţia „Officier de l’Ordre du Mérit”.
„Conexiuni” – Conferinţele Academiei Române constituie un proiect menit să răspundă uneia dintre principalele misiuni ale Academiei Române, aceea de a oferi repere ştiinţifice şi culturale autentice pentru naţiunea română şi de a stimula viaţa intelectuală. Conferinţele sunt susţinute de membri ai Academiei Române şi de cercetători din institutele sale, acoperind arii diverse de specializare, circumscrise unor domenii specifice sau situate în zona transdisciplinarităţii. Prelegerile au fost gândite cu un grad sporit de accesibilitate şi sunt destinate publicului de orice vârstă şi de orice formare intelectuală, umanistă ori ştiinţifică, specialişti afirmaţi sau tineri aflaţi la început de carieră. Ele pot fi utilizate inclusiv ca material didactic în mediul universitar şi chiar liceal, cu scopul de a orienta şi a fundamenta gustul pentru dezbatere, exersarea gândirii critice, dezvoltarea capacităţii analitice şi manifestarea spiritului creativ.
Conferinţele sunt înregistrate şi publicate pe canalul YouTube al Academiei Române (https://bit.ly/3whyCkY), fiind disponibile în regim gratuit. Ele vor face, de asemenea, obiectul unor videobook‑uri editate de Editura Academiei Române şi vor fi distribuite în biblioteci, universităţi, licee şi librării.
Biroul de comunicare al Academiei Române
