Centrul Cultural Chinez din București a găzduit o frumoasă serată de muzică și poezie, cu prilejul Festivalului Lunii, care se apropie. La eveniment au participat peste 100 de persoane, printre care s‑a numărat fostul ambasador al României în R.P. Chineză, domnul Viorel Isticioaia‑Budura, directorul Centrului Cultural Chinez din București, domnul Xu Ningbo, directorul Biroului de Promovare și Cooperare pentru Schimburi Culturale din cadrul Departamentului de Cultură și Turism din provincia Guizhou, domnul Zhang Meibiao, reprezentanți ai Muzeului Național al Literaturii Române, profesori și studenți de la Institutul Confucius al Universității din București și de la Institutul Confucius al Universității Transilvania, renumiți poeți români, iubitori de literatură și membri ai comunității chineze din România.
Evenimentul a fost inclus în cadrul celei de‑a 14‑a ediții a Festivalului Internațional de Poezie București, beneficiind de o largă acoperire mediatică. Monica Morariu, reprezentanta Muzeului Național al Literaturii Române, și‑a exprimat dorința de a continua colaborările cu Centrul Cultural Chinez, declarând că serata de muzică și poezie s‑a remarcat prin unicitate în cadrul festivalului, lăsându‑i o impresie profundă. Mulți dintre invitații care au aflat despre eveniment prin intermediul Muzeului Național al Literaturii Române s‑au arătat încântați de momentele petrecute în atmosfera seducătoare, prin bogatele valențe culturale.
Domnul Viorel Istricioaia‑Budura a împărtășit interpretarea sa unică cu privire la festivalul tradițional chinezesc care celebrează Luna: acesta simbolizează romantism, reîntregire, urări de bine și poezie. Excelența Sa a subliniat că poezia este un vehicul important pentru transmiterea excepționalei culturi tradiționale chineze, adaptându‑se tendințelor istorice de deschidere, dialog și diversitate. Astfel de evenimente precum serata de poezie pot face și mai mulți români să îndrăgească cultura chineză. Domnul Zhang Meibiao a afirmat că Festivalul Lunii este o sărbătoare a recoltelor și a reuniunii, iar poezia este o comoară a culturii chineze. El și‑a exprimat speranța că această serată de muzică și poezie va contribui la schimburile și cooperarea culturală și turistică dintre China și România, promovând dialogul între culturile celor două țări. De asemenea, acesta a lansat o invitație călduroasă prietenilor din diverse medii din România să viziteze provincia Guizhou și să‑i cunoască frumusețea poetică. În alocuțiunea de deschidere, directorul Centrului Cultural Chinez din București, domnul Xu Ningbo, a precizat că evenimentul își propune să transmită profundele semnificații ale Festivalului Lunii prin intermediul poeziei ca punte în aprofundarea înțelegerii și prieteniei dintre popoarele celor două țări, acestea explorând împreună căminul spiritual comun al umanității.
Studenții de la Institutul Confucius din cadrul Universității din București și de la Institutul Confucius de la Universitatea Transilvania au recitat cu emoție și o fluență în limba chineză poeme clasice precum: Gânduri fugare privind luna de Zhang Jiuling, Chang E de Li Shangyin, Gând în noapte de Li Bai. Vocile lor tinere au transmis cu măiestrie sentimentele poeților chinezi din vechime, câștigând aplauzele călduroase ale publicului. În același timp, doamna Andreea Pasca, pasionată de caligrafia chinezească, a făcut o demonstrație în fața publicului, caligrafiind titlul poemului Gânduri fugare privind luna. Poeții Aura Christi, Camelia Radulian, Mircea Măluț, Ion Pintea, Romulus Bucur și Adrian Alui Gheorghe au recitat atât creații proprii de un lirism aparte, cât și binecunoscute poeme românești pe tematica lunii, precum Scrisoarea I de Mihai Eminescu, Liniște de Lucian Blaga și Lumina Lunii de Ion Pillat, exprimând prin aceste versuri urări de bine cu prilejul Festivalului Lunii. Muzicienii de la Teatrul de Muzică și Dans din provincia Guizhou au interpretat la instrumentele chinezești guzheng, erhu și xiao piese celebre din repertoriul tradițional chinezesc, precum Amintiri la Sud de Fluviul Albastru și O seară minunată. Acordurile distincte au transmis căldură, ideea de reîntregire și dorul de casă, sentimente specifice Festivalului Lunii. Tânăra pianistă Fu Taoqi a oferit publicului o interpretare deosebită la pian a piesei Nori multicolori urmărind luna, adăugând la atmosfera seratei o notă de liniște și eleganță.
În cadrul evenimentului, invitații au savurat delicioasele yuebing – prăjiturile Lunii – și au experimentat tehnici tradiționale ale etniei Miao, precum tehnica baticului, prelucrarea argintului și broderia, prezentate de meșteșugari din provincia Guizhou. Sub felinarele multicolore cu ghicitori, legănate de vânt, și luminile calde care se întrețeseau cu luminile orașului, publicul român și chinez s‑a bucurat de farmecul Festivalului Lunii, într‑o atmosferă poetică, de armonie și rezonanță între culturi diferite.
Prietenia româno‑chineză
Expoziția filatelică Prietenia româno‑chineză reflectată în domeniul filateliei a fost inaugurată cu succes la București, celebrându‑se astfel 75 de ani de relații diplomatice între România și China. La Centrul Cultural Chinez (str. Batiștei nr. 34, București) a avut loc cu succes ceremonia de deschidere a expoziției filatelice Prietenia româno‑chineză reflectată în domeniul filateliei, organizată în colaborare de Centrul Cultural Chinez din București și Fundația Culturală Bartoc. Evenimentul a reunit personalități de seamă, printre care Ambasadorul Chinei în România, Han Chunlin, președintele Fundației Europene Titulescu, Adrian Năstase, fostul ambasador al României în China, Viorel Isticioaia-Budura, fostul director al Institutului Cultural Român din Beijing, Constantin Lupeanu, și președintele Fundației Bartoc, Alexandru Bartoc. Peste 80 de reprezentanți ai unor instituții guvernamentale, culturale, educaționale, asociații de afaceri, edituri, mass‑media, precum și membri ai comunității chineze au fost prezenți la ceremonie.
În discursul său, Ambasadorul Han Chunlin a subliniat rolul semnificativ al timbrelor în conservarea și transmiterea istoriei și culturii, considerând că această expoziție filatelică este o mărturie a realizărilor și cooperării dintre China și România. El a trecut în revistă seria de activități culturale organizate în acest an pentru a marca 75 de ani de relații diplomatice, menționând că schimburile culturale devin o forță de propulsare pentru relațiile bilaterale. De asemenea, Han Chunlin a exprimat dorința părții chineze de a împărtăși rezultatele modernizării sale cu România, pentru a contribui la bunăstarea ambelor popoare.
Adrian Năstase a remarcat că, de‑a lungul celor 75 de ani de relații diplomatice, România și China au păstrat o prietenie solidă și o încredere reciprocă, în ciuda schimbărilor internaționale. D‑sa a subliniat importanța centrelor culturale în consolidarea relațiilor dintre cele două țări, considerând China un partener de încredere pentru România. Năstase a afirmat că prietenia tradițională româno‑chineză și dezvoltarea modernă a Chinei oferă oportunități importante pentru România și și‑a exprimat speranța în extinderea cooperării practice dintre cele două țări.
În discursul său de bun-venit, Xu Ningbo a menționat că expoziția are scopul de a oferi publicului românesc ocazia de a vedea aceste valoroase exponate filatelice, reîmprospătând în memorie istoria relațiilor prietenoase dintre România și China și aprofundând înțelegerea și legăturile dintre cele două popoare. În cadrul evenimentului, Fundația Bartoc a lansat medalii comemorative și plicuri, create special pentru aniversarea celor 75 de ani de relații diplomatice româno‑chineze. Acestea au fost oferite instituțiilor și personalităților care au adus contribuții semnificative la promovarea prieteniei și cooperării dintre cele două națiuni, ca semn de apreciere pentru eforturile lor.
Expoziția cuprinde șapte panouri, care expun timbre, plicuri, cartoane filatelice și ștampile din colecția domnului Bartoc, emise în cadrul expozițiilor bilaterale sau la alte momente semnificative ale relațiilor dintre România și China. Printre exponate se numără timbrul emis de Poșta Română în 1954, cu imaginea Coloanei Păcii din Beijing, cele trei timbre emise de China în 1977 pentru a marca centenarul independenței României, precum și seria comună din 2004, care prezintă ceramica Cucuteni și o tobă cu suport în formă de phoenix și tigru.
Expoziția va fi deschisă publicului timp de două săptămâni la Centrul Cultural Chinez din București. (Centrul Cultural Chinez din București)
