Când vorbește sufletul…
În primăvara acestui an, optând pentru genericul Frumusețea va salva lumea, Aura Christi a susținut conferințe, lecturi publice și recitaluri la Liceul Teoretic „Eugen Lovinescu” din București și la SNSPA. Poeta a participat, în martie 2024, la Festivalul Internațional Primăvara Poeziei/ Primăvara Poeziei · A Költészet Tavasza · Spring of Poetry, desfășurat la Cluj și Zalău, unde a fost lansat volumul Primăvara Poeziei/ A Költészet Tavasza/ Spring of Poetry 2024, apărut la Editura Ab Art (Ungaria) – o antologie colectivă, ce cuprinde o selecție de poeme. Apoi – împreună cu poetul, traducătorul și editorul Balázs F. Attila – cu același proiect, Frumusețea va salva lumea, reeditat într‑o formulă inedită, a susținut conferințe și lecturi publice la Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș și în orașul Ernut – orașul de baștină al poetului Balázs F. Attila, unde artistul româno‑maghiar a devenit cetățean de onoare.
A urmat, la invitația Institutului Cultural Român din Madrid, conferința despre singurii Regi ai României Reîntregite, cu prilejul organizării unei serii de evenimente dedicate recunoașterii în plan internațional a Marii Uniri a României, spuneam și în grupajul publicat la acea vreme, prin Tratatul de la Versailles și semnarea Tratatului de la Trianon din 4 iunie 1920 – „unul dintre cele mai importante acte politice ale începutului de secol al XXlea”, organizate sub egida Ambasadei României în Regatul Spaniei, despre care am mai scris și reamintesc, reluând faptul că în deschiderea acestei serii de evenimente, intitulate „Conferința de Pace de la Paris și rolul Reginei Maria”, Aura Christi a conferențiat (Când vorbește sufletul… e titlul intervenției) despre rolul României și al țărilor vecine în Conferința de Pace de la Paris împreună cu istoricul José Luis Orella, profesor de istorie contemporană la Universitatea CEU San Pablo, doctor în istorie contemporană la Universitatea din Deusto. În cadrul Târgului Internațional de Carte din Retiro (Madrid), Aura Christi a participat la „Palabras en rumano y en castellano/ Cuvinte în română și spaniolă”, cea de-a patra reunine dintre oameni de cultură români și spanioli, inițiate de ICR Madrid, cu participarea ACE/ Asociación Colegial de Escritores, reprezentată de Manuel Rico, poet, președinte al acesteia, împreună cu CEDRO (Centro Español de Derechos Reprográficos), Biblioteca Publică Elena Fortun a Comunidad de Madrid și ICR Madrid, reprezentat de Maria Floarea Pop, director. Recitalul a fost inaugurat, la invitația lui Manuel Rico, de Aura Christi, care a citit poeme alese din antologia Salonul albastru/ El salón azul, antologie, traducere în limba spaniolă de Corina Oproae (Editura Visor, 2023, Spania). Aura Christi a participat, apoi, la sesiuni de autografe la standul României din Madrid din cadrul celei „de‑a 83‑a ediție a Târgului de Carte de la Madrid, una dintre cele mai importante manifestări de profil din Europa”, menționează un comunicat al ICR, manifestare deschisă de Regina Letizia a Spaniei.
Un domeniu „înaripat, plăpând și sacru”
La Târgul Internațional de Carte de la Beijing din iunie 2024, la invitația ICR Beijing, cu prilejul împlinirii aniversării de 75 de ani de relații diplomatice sino‑române, poeta a prezentat volumul Vremea vine dintr‑o scoică tradus în limba chineză de profesorul, editorul și scriitorul Ding Chao (Editura Enciclopedică din Beijing, 2023), a ținut conferințe, lecturi publice, a decernat – împreună cu ES Dan Horia Maxim, Ambasador al României în R.P. Chineză, și Liviu Țăranu, director al ICR Beijing – Premiile Contemporanul profesorilor, scriitorilor și diplomaților Gao Xing și Ding Chao. Și a vorbit, după cum se știe și reiau succint în această relatare datele esențiale, despre cultura și civilizația românească, susținând că „e limpede faptul că valorile de vârf ale națiunii române se înscriu în albia valorilor universale. O să mă refer la poezie, pentru că acest domeniu – de la Platon încoace – «înaripat, plăpând și sacru» rămâne a fi, după părerea mea, Împăratul genurilor literare. În vecinătatea poetului naţional al românilor, notam acum mai mulți ani într‑un text pentru o revistă din Turcia, îşi află locul Lucian Blaga, George Bacovia, Tudor Arghezi, Ion Barbu, urmaţi – în perioada postbelică – de Nichita Stănescu, Leonid Dimov, Ion Caraion, Cezar Baltag, Marin Sorescu, Ştefan Aug. Doinaş şi alţi câţiva poeţi a căror operă ar onora oricare dintre literaturile majore ale lumii. De cum am enumerat aceste nume de bronz încrustate pe frontispiciul templului poeziei române a secolului al XX‑lea, mi‑am dat seama că fiecare iubitor de poezie ar putea face acelaşi lucru, listele întocmite de lectorii invitaţi să participe la stabilirea unui clasament – sau, să zicem, a unui Top 10 poeţi români – fiind, de bună seamă, diferite. Cert e faptul că, dintr‑un asemenea top, poeţii enumeraţi de mine este exclus să lipsească, pentru că fiecare dintre ei a creat o şcoală de poezie de un real prestigiu, vogă şi notorietate. Cel din urmă argument mi se pare decisiv în stabilirea locului şi rolului unui poet în istoria literaturii unei naţiuni. Loc şi rol determinate, de bună seamă, de trei instanţe neîndurătoare: lectorul, critica de specialitate şi timpul. E de la sine înţeles faptul că – dincolo de cititor, o, «Hypocrite lecteur – mon semblable – mon frère!», şi dincolo de citadela critică – Timpul rămâne a fi judecătorul cel mai necruţător şi mai lipsit de părtinire, căci, în definitiv, această instanţă capricioasă, mereu imprevizibilă, imbatabilă mereu, stabileşte dacă o operă rezistă, deci dacă are valoare (…).” Scriitoarea și traducătoarea Laura Călin menționa, în altele: „Am avut onoarea să particip la lansarea ediției în limba chineză a volumului Vremea vine dintr‑o scoică de Aura Christi, un moment plin de emoție și satisfacție. Aura Christi, o scriitoare română de renume, cunoscută pentru profunzimea lirică și pentru abordările sale poetice inovatoare, a fost, pentru a patra oară, un invitat de onoare în China. Aura a vorbit despre inspirația din spatele scrierilor sale, despre influențele culturale și despre modul în care a reușit să capteze esența sufletului în poeziile sale. Prezența sa carismatică și modul în care a reușit să comunice cu publicul au transformat lansarea într‑un dialog vibrant între culturi. Publicul a fost fascinat de povestea ei și de modul în care a reușit să împletească tradițiile literare românești cu sensibilitățile contemporane. Emoțiile și bucuria momentului au fost amplificate de exaltarea publicului, care a primit cu căldură această carte”.
La elegantul stand românesc, gândit și realizat de echipa ICR Beijing, au fost prezentate volumele: Nicolae Breban, Animale bolnave, traducere de Lu Xianggan, Editura Guangdond Flower City, Ion Creangă, Povești și povestiri, traducere în chineză de Laura Călin, Liaoning People’s Publishing, Răzvan Theodorescu, Cele două Europe, versiunea chineză aparține Dong Xixiao și soției sale, Jana Qian, Liaoning People’s Publishing, Ioan‑Aurel Pop, Istoria României moderne, traducere în limba chineză de Dong Xixiao, Liaoning People’s Publishing, Mircea Platon, Națiune, modernizare, elite românești, Liaoning People’s Publishing, traducere în limba chineză de Xin Jing ș.a. Sunt, acestea, roade ale colaborării îndelungate dintre Fundația Culturală Ideea Europeană – Editura Ideea Europeană și instituțiile editoriale de un real prestigiu din China, meritul în această ordine de idei revenindu‑i editorului Andrei Potlog.
„Cel mai frumos început de an școlar din viața mea!”
Toamna acestui an a debutat cu un proiect de anvergură, Ne jucăm și citim împreună, sprijinit de Ministerul Culturii prin programul Acces · 2024, desfășurat la Liceele bucureștene „Eugen Lovinescu” și „Octav Onicescu” sub semnul începutului de an școlar, deschis în data de 9 septembrie 2024 în curtea Liceului Teoretic „Eugen Lovinescu”, în prezența a peste o mie de elevi și profesori, de doamna director Mariana‑Carmen Popescu, părintele Mihai Neagu și poeta Aura Christi. Dintre multele ecouri primite, cităm din opinia doamnei profesor Cristinela Cîrtog: „Aura Christi – un intelectual desăvârșit; mărturisesc că ne‑a purtat cu talentul său incontestabil, timp de o oră, prin toate galaxiile spiritului, prin cotloanele cele mai ascunse ale sufletului nostru și nu am fi vrut să se oprească prea curând. Poeziile pe care a avut amabilitatea să le rostească în fața profesorilor și elevilor aflați la întâlnire au fost adevărate daruri pe care le‑am primit cu toții cu cea mai mare bucurie. M‑am întrebat, atunci, cât har a pus Dumnezeu în acest om, de vreme ce răspândea în jurul său atâta frumusețe, atâta lumină, atâta bucurie de a trăi… M‑am simțit, după foarte mult timp, ca un elev, și nu ca un profesor care a avut parte de cea mai frumoasă lecție de cultură și spiritualitate primită în dar în cel mai nobil mod. A fost cel mai frumos început de an școlar din viața mea!” Iar Amalia‑Maria Alexandru, elevă în clasa a XI‑a D, scrie: „La finalul conferinței, înțeleapta doamnă Aura Christi a fost întrebată de un coleg: care este simbolul ei preferat, iar răspunsul acesteia a fost unul emoționant: «Crucea». Prin urmare, cea mai importantă este CREDINȚA”.
În septembrie 2024, la Centrul Cultural Chinez din București, a avut loc „o frumoasă serată de muzică și poezie, cu prilejul Festivalului Lunii”, cu peste 100 de invitați, printre care „fostul ambasador al României în R.P. Chineză, domnul Viorel Isticioaia‑Budura, directorul Centrului Cultural Chinez din București, domnul Xu Ningbo, directorul Biroului de Promovare și Cooperare pentru Schimburi Culturale din cadrul Departamentului de Cultură și Turism din provincia Guizhou, domnul Zhang Meibiao, reprezentanți ai Muzeului Național al Literaturii Române, profesori și studenți de la Institutul Confucius al Universității din București și de la Institutul Confucius al Universității Transilvania, renumiți poeți români, iubitori de literatură și membri ai comunității chineze din România”. (Centrul Cultural Chinez, str. Batiștei nr. 34) Alături de câțiva poeți, printre care se aflau Ion Pintea, Romulus Bucur și Adrian Alui Gheorghe, Aura Christi a vorbit despre Colecția de Cultură și Civilizație Chineză lansată acum mai bine de un deceniu de Editura Ideea Europeană și a citit un poem în metru safic.
„O ciudată originalitate: de a sluji cu o fervoare și un uriaș talent ceea ce numim Poezia clasică”
Turneul european de prezentări de carte, recitaluri și lecturi publice ale scriitoarei la Budapesta, Bologna și Roma (septembrie 2024). În cadrul începutului evenimentelor de la Târgul Internațional de Carte din Budapesta, organizat de Ministerul Culturii și Institutul Cultural Budapesta, a fost lansat volumul de psalmi Grădini austere, poeme, traducere în limba maghiară de Balázs F. Attila, Editura AB ART (Ungaria). După o amplă prezentare făcută de poetul și traducătorul Balázs F. Attila, poeta a citit poeme în limba română, selectate din volumul de psalmi tradus, iar Balázs F. Attila – în limba lui Sándor Petőfi. În timpul evenimentului, afirmând că poeta Aura Christi e un diplomat cultural al Țării Românești, editorul a anunțat surpriza acelui început de amiază: la tipar se află volumul Orbita zeului, tradus în limba maghiară de poetul Pethő Lorand din Austria. „Poetul Iosif Brodsky, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, susține ca poezia e o școală a sentimentului. Cred cu tărie că la începutul mileniului al III‑lea poezia a devenit un instrument de reumanizare a omului și un pretext de a ocroti și promova valorile fondatoare ale umanității”, susține Aura Christi la cea de‑a 29‑a ediție a Târgului Internațional „Festivalul Cărții” de la Budapesta, desfășurat în perioada 26‑29 septembrie 2024. Traducerea intervențiilor invitaților a fost asigurată de Lajos Nagy.
La invitația EstroVersi Associazione Culturale, în data de 27 septembrie 2024, într‑o sală elegantă a Grand Hotel Majestic Giá Baglioni Bologna, a fost lansată ediția bilingvă a volumului Grădini austere/ Giardini austeri (postfață de Alessandro Pertosa), apărută în condiții grafice de excepție și tradusă în limba italiană de poeta, editoarea și marea admiratoare a culturii române Cinzia Demi. Volumul a văzut lumina tiparului la Editura Puntoacapo, condusă de poetul și editorul Mauro Ferrari, care a vorbit elogios despre poezia Aurei Christi. Pictorul Maurizio Caruso a adus în acea încăpere elegantă, „aflată sub teascul de abur al unei tradiții de secole” (Aura Christi), frumoasele portrete ale lui Emil Cioran, Lucian Blaga și Mihai Eminescu. Apropo de locul unde au avut loc evenimentele și de afirmația poetei citate adineaori, Cinzia Demi se referă detaliat la structura arhitecturală a Grand Hotel Majestic din Bologna, care „este legată de palatul Ghisilardi Fava, construit începând cu anul 1484, unde sunt vizibile frescele fraților Carracci, un drum roman – toate acestea la etajul inferior, adiacent camerelor 800‑900. Aici a fost găzduită prima expoziție futuristă, un eveniment improvizat, de o noapte, la care au participat cele mai mari nume ale mișcării artistice emergente a momentului, organizat de Marinetti și creat înainte de lansarea Manifestului Futurist la Paris. Camerele 800‑900 devin astfel locul ideal pentru poezie, a cărui alegere, de Asociația italiană EstroVersi, decurge și din descoperirea modului în care ideea de ceai cu poezie recuperează o tradiție străveche de la începutul anilor 1900, când nobilele din Bologna îi invitau pe poeții orașului să bea un ceai în camerele hotelului, în schimbul citirii poeziei lor, tradiție documentată în arhiva istorică” a acestui celebru locaș de cultură. De aici, evident, denumirea seratelor literare: Ceai cu poezie, aceasta fiind și marca, semnul distinctiv al cenaclului literar cu același nume, conform comunicatului publicat de Consulatul General al României la Bologna, „unul dintre cele mai importante foruri culturale din capitala Regiunii Emilia‑Romagna”. Aura Christi și Cinzia Demi au vorbit despre poezie, lume, sacralitate, era politicii corecte și a confortului, dialogul cu Dumnezeu și au citit poezie în limbile română și, respectiv, italiană.
La aceeași serată literară de un ales nivel cultural, organizată cu prilejul Zilei Europene a Limbilor Străine, a fost prezentat volumul O viziune a apocalipsei, semnat de consulul Edmond Neagoe (Editura „Terra d’Ulivi”), care a citit din versurile sale. Muzica maestrului Riccardo Farolfi, moderarea inspirată și documentată la zi a poetei Cinzia Demi, președintele Asociației „Estroversi”, au îmbogățit acest eveniment cultural de excepție, al cărui invitat special, doamna Consul General Laura Nasta, „a adresat un mesaj de mulțumire organizatorilor pentru inițiativa de a dedica prima ediție de toamnă literaturii române contemporane”. (Consulatul General al României la Bologna)
Pe 29 septembrie 2024, Accademia di Romania, „în colaborare cu FUIS – Federazione Italiana Scrittori și Cenaclul de la Roma, a organizat o serată”, inaugurată inspirat de doamna Oana Boșca‑Mălin, vicedirectorul Accademia di Romania in Roma, moderată de Valeriu Barbu și „dedicată prezentării volumului bilingv de poezii Giardini austeri/ Grădini austere de Aura Christi”. Evenimentul a avut loc la Teatrul Scriitorilor FUIS – Via Lungotevere dei Mellini 33, Roma. Scriitoarea a fost însoțită, conform comunicatului emis de Accademia di Romania de „Cinzia Demi, traducătoarea volumului, și Edmond Neagoe, consulul general al României la Bologna”, care a citit „câteva poezii preluate din volumul său O viziune despre apocalipsă, tradus de Daniela Lupu și publicat de Editura Terra d’Ulivi Edizioni”.
„O frumoasă după‑amiază de septembrie sub semnul liricii, petrecută la Teatro degli Scrittori în compania unor oameni devotați literelor și armoniilor”; „dorite și apreciate de public, intervențiile și lecturile celor doi autori au fost inspirat punctate de observațiile traducătoarei (la rândul ei poetă) Cinzia Demi, o iubitoare și cunoscătoare a culturii române. Armoniile vocal‑instrumentale s‑au datorat muzicienilor Dan Chebac și Gianluca D’Alessio. Grazie, FUIS – Federazione Unitaria Italiana Scrittori, per averci ospitati in questo spazio‑gioiello!” (Accademia di Romania)
Menirea poeziei e să reumanizeze omul din om
„Nobelistul Iosif Brodsky, spuneam zilele trecute și la Budapesta, și la Bologna, și, iată, repet și la Roma – iertați‑mă, mă autocitez! –, era de părerea că poezia este o școală a sentimentului. Cred că, între timp, menirea poeziei a înregistrat o modificare esențială. Menirea poeziei e să reumanizeze omul din om în această epocă a confortului, tehnologizării intense și a politicii corecte. Menirea poeziei, un alt tip de rugăciune, e să ne apropie de divinitate, pregătindu‑ne pentru dialogul cu Dumnezeu (într‑o eră în care unele biserici și catedrale sunt fie închise, fie transformate în cafenele, biblioteci sau în… cu totul altceva). Și susțin cu tărie acest adevăr nu numai pentru că suntem în apropierea imediată a Cetății Vaticanului. Totul – sau aproape totul, în acest sens – e să creezi inefabilului condiții să se exprime prin tine. Dacă ți se îngăduie forța să faci aceasta, miracolele curg în Voia divinității; nota bene, orice ți s‑ar spune, orice s‑ar afirma despre tine și oricât rău ți s‑ar face, căci totul se întâmplă sub semnul binecuvântării. Cred cu tărie aceasta”, a afirmat Aura Christi.
Când a revenit acasă, poeta era așteptată și de coletul primit de la Paris în absența ei, cu exemplarele de autor din volumul Les anges se faisaient automne/ Îngerii s‑au făcut toamna, antologie, traducere în limba franceză de Claudiu Soare, Editura L’Harmattan, 2024 (Franța). A citit – absolut copleșită – ecourile primite după încheierea proiectului Ne jucăm și citim împreună! Iar peste câteva zile, a aflat că, între timp, a văzut lumina tiparului volumul Orbita zeului/ Isten Pályája, anunțat de poetul și editorul Balázs F. Attila, tradus de poetul Pethő Lorand (Austria) și publicat de Editura AB ART din Budapesta. Același volum a fost tradus, apropo, până la această oră, în limbile engleză, ebraică, chineză, italiană, spaniolă, neogreacă.
Marele romancier Nicolae Breban afirmă, în concluzie, că „Aura Christi îngenunchează la altarul poeziei clasice, sperând să ajungă la ea însăși. Scopul e să se (re)descopere și să se exprime! Răspândind poezia clasică, Aura Christi – un ambasador al culturii române – promovează cultura română în lume și spiritualitatea românească! Mă bucur că acum câteva decenii m‑a ascultat și, în ciuda modelor tiranice și zgomotoase, a scris sonete. Nietzscheean vorbind, ea îndrăznește să fie ceea ce este deja. Aura Christi e atacată pentru o ciudată originalitate: de a sluji cu o fervoare și un uriaș talent ceea ce numim Poezia clasică. E o ciudățenie, ea e atacată pentru că slujește poezia clasică, deși mulți dintre cei care o atacă cred același lucru! Doar că nu au forța de a fi ei înșiși!”
Oriunde s‑ar afla – în România, Spania, Ungaria, Italia, Franța, Austria, Germania, Grecia, Bulgaria, Republica Populară Chineză sau în alte țări din lume – autoarea volumului Orbita zeului promovează valorile fondatoare ale umanității, cultura și civilizația românească, despre care susține cu fermitate că sunt majore, referindu‑se, totodată, cu bucurie, la instrumentul de promovare și sprijinire a acestor valori prin recursul la diplomația culturală: Contemporanul, revistă care apare sub egida Academiei Române și se apropie de aniversarea de 145 de ani de la înființare.
Grupaj de Adrian Preda
