Contemporanul nr. 03 Martie 2023
Cuprins
În loc de editorial
Nicolae Breban • Disidența Culturală / 3
Primii ani de putere ai lui Ceauşescu au fost ani de lupte aride. Ceauşescu a ştiut, ca şi Dej, să facă şi să desfacă diverse alianţe.
Acum 10 ani, în centrul Parisului, au avut loc mai multe explozii de bombe. Unele pe Champs Elysées, una chiar la 100 de metri de locul unde locuiam eu.
In memoriam. Răzvan Theodorescu – personalitate cu vocație enciclopedică / 4
Adriana Scripcariu • Profesorul la Școala de la Piscu / 4
La plecarea lui Răzvan Theodorescu, mă gândesc la Divina Comedie. Cine îl va însoţi oare pe cărările celor plecaţi, să‑i arate Iadul şi Raiul şi pe cine, unde va afla… Fie în paza Brâncovenilor pe care atât i‑a iubit! Dumnezeu să‑l odihnească în pace!
Iubea şi istoria noastră. Constantin Brâncoveanu era uriaş în inima lui. Pofta de învăţătură cu care ieşeai de la cursul de „Istoria Culturii şi Civilizaţiei Europene” era totală.
Inedit
Răzvan Theodorescu • Patronajul aulic ca model cultural / 5
În istoria culturii noastre mai vechi modele oglindind patronajul de curte rămân o mărturie de continuitate dinastică şi statală unică în aceste părţi de lume, la care este firesc să ne referim în orice exegeză asupra Europei sud‑orientale.
Din arhivele demnității naționale
Ioan-Aurel Pop • Românii și „ginta latină” / 6
Cuprinderea noastră în „ginta latină” ne‑ar putea ajuta să nu disperăm, să dobândim câte un reazem măcar spiritual, să ne mai uităm câte‑un pic la gloria de odinioară a „neamurilor” noastre şi a romanilor care au fost mari cuceritori.
Juriul, prezidat de poetul francez de limbă provensală Frédéric Mistral, a acordat marele premiu poeziei „Cântecul gintei latine” de Vasile Alecsandri. A fost un mare triumf pentru literatura română.
Popoarele romanice europene au ajuns să domine, la un moment dat, jumătate din omenire şi domină şi azi, în chip compact, Americile (de la Rio Grande del Norte până în Patagonia sau Ţara de Foc).
Evenimente · Academia Română
Deschiderea oficială a ciclului „Conferințele Dalles ale Academiei Române” / 7
Imobilul construit de Academia Română în anii 1930 revine proprietarului de drept, după o sinuoasă istorie.
Cronica de carte
Constantina Raveca Buleu • Șeherezada / 8
Volumul se deschide cu o incitantă translare ludică, în care prima secvenţă este ocupată dramatic de un metaforic joc de şah.
Într‑un amestec de sugestii tehnice şi dedublări simbolice, poemul Şah se construieşte pe ideea de iubire ca joc total, infinit, etern provocator şi, mai ales, relevant identitar.
Surâsul Prințului Mîșkin
Aura Christi • De acasă – acasă. Patria – temelie, istm al renașterii / 9
Odată ajuns în Gara de Nord din Chişinăul aflat de circa două veacuri sub ocupaţie rusească, apoi sub cea sovietică, acest uriaş poet s‑a prăbuşit în genunchi şi a sărutat pământul acela sfinţit de sângele eroilor care au luptat pe viaţă şi pe moarte pentru a readuce Basarabia în matca Ţării Româneşti.
Viorel Cotea: „Nu ştiu nimic, aproape nimic, despre mine”. E o constatare gravă ce mă izbeşte în plex.
Cât de întortocheate şi frumoase pot fi, uneori‑adeseori, căile destinului; de la lecţiile de pian – la ştiinţa de a modela chipuri, ştiinţă patronată, între alţii, de fiica lui Ptolemeu al X
II‑lea, Cleopatra cea din cale afară de frumoasă, născută sub semnul asprului şi dreptului Saturn.
Evenimente • Academia Română
Dimitrie Cantemir – 350 de ani de la naștere
„George Emil Palade, părintele biologiei celulare moderne” / 10
Dedicat marelui cărturar român la împlinirea a 350 de ani de la naştere, evenimentul doreşte să readucă în atenţia publicului sinuosul traseu biografic şi politic al lui Dimitrie Cantemir şi, mai ales, excepţionala sa operă, de factură enciclopedică.
Lecții de istorie
Mircea Platon• Între mintea umană și inteligența artificială / 11
Inteligenţa este definită de dicţionarul Oxford, de exemplu, ca fiind „capacitatea de a învăţa, înţelege şi gândi logic”.
Orice părinte e încântat că progeniturile lui sunt extrem de inteligente „în felul lor”. Nu e, aşadar, de mirare că TIM are succes în rândul părinţilor şi profesorilor de la şcoli private.
Portrete în filigran
Marian Victor Buciu • Eugen Negrici și voința de destin / 12
Sortit şi totodată destinat, dar mai presus de tot, obligat, faţă de acela care „nu făcuse nimic, dar chiar nimic, în viaţă, fără să ia în calcul binele meu”.
Dacă soarta e individuală, destinul e construit, din aproape în aproape (oameni, loc, timp), într‑un anume sens, în comun.
Din viață în viață
Marius Miheț • Legenda de dinaintea mitului: Jan Urban Jarník / 13
Uităm adesea ori nu ştim pur şi simplu că promovarea culturii române se face şi de către străini. Care se îndrăgostesc de limba şi cultura română.
Cum ajung să preţuiască ceea ce vorbitorii nativi, din varii motive, uită, sau faţă de care ne arată disponibilităţi superficiale? Aceşti misterioşi oameni devotaţi au poveştile lor.
Eseu
Theodor Codreanu • Două secole de sonet românesc / 14
Etapa de început a sonetului românesc este una de imitaţie, dacă ne raportăm la teoria sincronismului lovinescian, dar, în acelaşi spirit, şi de diferenţiere (tot în spirit lovinescian).
Eseu
† Timotei Prahoveanul • Neuitarea și Eminescu / 15
Avanpremieră editorială
Daniel Cristea Enache • Doi prozatori canonici: Ion Druță și Vladimir Beșleagă / 16
Bietul erou pozitiv are a‑i învăţa istorie, „la coada vacii”, pe nişte copii dintr‑un sat dominat de un scelerat precum omologii din romanele lui D.R. Popescu; şi exact în Căpriana în care istoria este predată atât de frumos, clopotniţa străveche, pusă în titlul romanului, va fi până la urmă eliminată din decor.
Polemice
Constantin Toader • Centenarul Constituției României Mari. Evaluări, îngrijorări și speranțe / 18
Pasul decisiv în direcţia desuveranizării a fost făcut anul trecut când, după 145 de ani de independenţă, în Senat s‑a votat ca judecătorii să poată trece peste deciziile Curţii Constituţionale a României şi, implicit, peste Constituţia României, ceea ce însemna renunţarea la supremaţia ei în justiţia naţională.
Cronica literară
Ștefan Borbély • Un echinoxist / 19
Carte de atelier fiind, Puncte de reper în istoria literaturii române se structurează în patru secţiuni distincte, marca dominantă fiind aceea a istoricului literar echidistant.
Devine dificil de înţeles de ce criticul nu a încercat până la capăt şi o lectură ezoterică de tip universalist, decriptând mitologiile spiritualiste şi simbolurile ascunse în cheia cărora Sadoveanu a trăit şi a gândit cartea.
Polemice
Mihaela Rusu • Revenirea la „normal” – o nouă provocare / 20
Toate acestea au forţat sistemul învăţământului să se reorienteze către noi metode de comunicare, astfel încât să asigure continuitate.
Totuşi, eram pregătiţi pentru o asemenea provocare? O provocare care s‑a dovedit a fi atât pentru elevi/ studenţi, cât şi pentru profesori.
Lecturi
Mihai Lisei • Palatele spun povestea Clujului / 21
Identificăm mai multe ipostaze menite să contureze un portret intelectual al autoarei cu preocupări polivalente, venind în sprijinul celor afirmate anterior.
Palatele Clujului se prezintă şi ca o incitantă dezbatere despre timp şi spaţiu, mai exact despre urmele timpului asupra spaţiului, asupra palatelor ce îmbogăţesc din punct de vedere arhitectural urbea clujeană.
Antologiile Contemporanul
Daniela Andonovska-Trajkovska
Prezentare și traducere de Constantin Severin / 22
Clubul Academicienilor
Mihaela Helmis în dialog cu Maya Simionescu
Celula este o lume fascinantă / 23
Toate proiectele noastre arată câteva lucruri: în primul rând, dimensiunea socială a proiectelor din secţia noastră, a proiectelor de cercetare de biologie.
Toate au o dimensiune socială, tot ce v‑am spus e legat de problemele actuale ale societăţii moderne, inclusiv ale societăţii româneşti.
Vorbim despre tipuri de celule, dar ele există în milioane şi milioane de exemplare în organismul nostru. Pe lângă aceste milioane de celule avem şi milioane de bacterii cu care convieţuim.
În secţie sunt 13 membri: biologi, zoologi, microbiologi, biochimişti, neurobiologi, specialişti în biologie celulară, patologie celulară.
Polemice
Magda Ursache • Tolerăm intoleranța? / 25
Autorul sintagmei „naţionalism creator”, B.P. Hasdeu, e doar autor de proză porno. A tolera aşa ceva într‑o universitate şi a nu reacţiona e inconştienţă. Numai că se excelează în a tolera
ce nu‑i de tolerat.
Corespondență din China
Ding Chao • Mărțișor din amintiri / 26
Ceea ce a adunat cu hărnicie şi a creat original din măreţia culturilor noastre, cea chineză şi cea română, este ca albul şi roşul cu care împletim nişte mărţişoare, pe care i le dăruim cu recunoştinţă, cu dor.
Primeşte titlul de doctor în filologie în 1976 cu teza Receptarea literaturii chineze în România, specializându‑se în literatura universală şi comparată.
Între R.P. Chineză şi România s‑au stabilit relaţii diplomatice la 5 octombrie 1949 şi s‑a făcut primul schimb de studenţi în anul următor.
Poezie universală
Spyridon G. Hantjissalatas
Prezentare și traducere de Angela Bratsou / 28
(Con)texte
Maria-Ana Tupan • Fenomenologia eului. Kierkegaard versus Nietzsche / 29
Violenţa discursului lui Nietzsche e motivată de spectacolul ipocriziei morale, dogmatismului filosofic şi falsului ideologic.
Ca şi Nietzsche din Ecce homo, Minda simte că reţeta de succes a vieţii sale împlinite pe toate planurile este artificială, reductivă, înăbuşind clocotul viu al adevăratei sale personalităţi.
Profil
Adrian Dinu Rachieru • Dumitru Radu Popescu și cărțile care rămân / 30
Aproape necunoscut, romanul Săptămâna de miere (1999) s‑a ivit, aflăm, după „o îndelungată cercetare”. Prozatorul, iniţial, gândise o trilogie, alăturând romanului în cauză alte două cărţi, Delta şi Oglinda.
Vânătoarea regală, o capodoperă, indiscutabil, îngăduia tocmai această extensie. Fiindcă orice „vânătoare” este, de fapt, o căutare, inclusiv (sau în primul rând) a adevărului.
Ideologii contemporane
Mirel Taloș • Pustiirea modernității / 31
Se pustieşte apoi limba. „Ceea ce durează, ctitoresc poeţii” este un citat din Hölderlin deseori invocat de Heidegger, citat cu care pune în evidenţă relaţia privilegiată dintre fiinţă şi limbă, pe care îl considera casa fiinţei.
Omul modern se percepe strict ca subiectum, un „calculator” obsedat de cunoaşterea utilă/ funcţională a realităţii/ naturii.
Cartografii simbolice
Adrian Majuru • Cum a fost posibil comunismul în România? / 32
Unde s‑a aflat uriaşul rezervor istoric care a hrănit regimul comunist? Care au fost faliile pe care istoria milenară a acestei părţi de lume nu a reuşit să le armonizeze.
Puterea a fost atât de indolentă, încât nu a marcat printre preocupările ei seculare problema exilului social, destinul celor marginalizaţi şi obligaţi să respire la periferia istoriei.
Vremea în schimbare a muzicii clasice
Sorana Mănăilescu în dialog cu Lera Auerbach
„Muncă, pregătire și dăruire” / 33
Estetica timpului nostru este dată de un amestec complex de factori, inclusiv tehnologia, globalizarea şi fluxurile sociale şi culturale.
Prima mea vizită în România a fost la Cluj‑Napoca, un oraş fermecător prin peisajul său carpatic şi istoria bogată.
Film
Dana Duma • Dictatura divertismentului / 34
Ne aflăm în plină dictatură a divertismentului. Să‑i spunem fundamentalism al divertismentului? Mă ajută să înţeleg fenomenul lectura cărţii lui Mario Vargas Llosa,
Civilizaţia spectacolului.
Slăbiciunea publicului pentru anumiţi actori motivează, în principal, interesul faţă de comedia românească, ceea ce ar putea genera şi alte producţii, sperăm mai bine scrise şi regizate.
Lecturi
Dana Oprica • Bizarul devenit realitate / 35
Eugen Cadaru are curaj când imaginează un dialog consistent, de‑a lungul câtorva pagini bune, între Cioran, Eliade, Ionescu, Vulcănescu şi Ionescu, cu propriile lor ticuri.
Nu există nici măcar două frunze ale unui copac pe pământ, nici măcar două stele în câmpurile infinite ale cerului, care să fie asemănătoare, şi tot ce vezi pe atomul mic în care te‑ai născut trebuia să fie în locul lui.
Cronica plastică
Luiza Barcan • Artă creștină la Arad / 36
Corespondență din SUA
Roxana Pavnotescu • Despre arta des(lănțuirii) sufletului / 37
Piesa Soul Chain se vrea una de rezistenţă. Întregul dans se desfăşoară pe vârfuri, ca şi cum balerinii ar purta poante virtuale de pe care nu coboară niciodată.
În prima scenă, grupuri restrânse de câte doi sau trei dansatori traversează scena pe vârfuri ca într‑o paradă, în pas de deux. Mersul este apăsat, mecanicist, în ton cu mono‑ritmurile techo.
Cultură, imagine, civilizație
Dalina Bădescu • Schimbarea la față / 38
Până la expoziţia de faţă, lucrările Suzanei Fântânariu ne relevau într‑un sens arheologic‑mistic fragmente salvate ale unei lumi pierdute, pedepsite de forţe ineluctabile, artefacte ale unor civilizaţii eşuate.
Privită din perspectiva unităţii şi a lipsei particularului, lumea Suzanei poate fi citită, pe de o parte, ca fiind o lume mântuită, ajunsă în planuri înalte, dar şi ca o lume aflată imediat după Marele Potop.
Teatru
Dana Pocea • Plecarea lui George Banu / 39
Cărţile lui George Banu sunt veritabile manuale de iniţiere în ştiinţa artei teatrale şi nu numai. Prin dispariţia sa, 21 ianuarie 2023 va rămâne o zi rănită pentru toţi cei care l‑au iubit şi preţuit, dar şi pentru posteritate, deşi aceasta nu‑i oferă nicio consolare.
Miracolele scenei şi obiectelor i‑au fost familie şi prieteni, dublu al conştiinţei de sine, mod profund de învestire a cotidianului cu viaţă şi supra‑viaţă.
Vă dorim lectură plăcută!
Noutăți editoriale Editura Academiei Române (Click aici)
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Revista apare sub egida
Academiei Române
Noutăți editoriale Ideea Europeană (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
