Contemporanul nr. 05 Mai 2023
În loc de editorial
Nicolae Breban • Zodia ficţională / 3
În primele cărţi e şi firesc să arunci amintirile, copilăria, de exemplu. Cu condiţia ca celelalte cărţi să intre în ceea ce se numeşte zodia ficţională.
Unul din păcatele mari ale prozei române – încă destul de tinere – este faptul că intră cu o anumită greutate în ficţiune. Marii noştri scriitori, de la Sadoveanu, Rebreanu până la Marin Preda, au produs opere memorabile, remarcabile în domeniul memorialistic.
Evenimente • Academia Română / 4
Academia Română, forul suprem de consacrare în cultura şi ştiinţa românească, îşi are actul de naştere în Decretul Locotenenţei Domneşti din 1/13 aprilie 1866, prin care se înfiinţa la Bucureşti Societatea Literară Română, având ca prime sarcini stabilirea ortografiei limbii române, elaborarea şi publicarea dicţionarului şi gramaticii limbii române.
În cadrul zilei festive a avut loc, în format online, o întâlnire a conducerilor Academiei Române şi Academiei de Ştiinţe a Moldovei.
Cronica literară
Ştefan Borbély • I. O reuşită deplină / 5
Aşa se face că în cea de‑a doua categorie de cititori i‑aş rostui pe răbdătorii erudiţi avizaţi, şcoliţi sub rafturi de cărţi grele în textele enciclopedismului ficţional iniţiatic şi pe arta combinatorie a istoriilor contrafactuale, care se vor apropia de Theodoros ca de un festin intelectual cu totul special.
Din arhivele demnităţii naţionale
Ioan‑Aurel Pop • Ştefan cel Mare – prevestitor al „Daciei” şi apărător al „Republicii Creştine” / 6
Ştefan a fost cel mai important domn român din Evul Mediu, a stat în fruntea ţării aproape o jumătate de secol şi a dat nume şi conţinut unei epoci, ca şi regina Elisabeta I în istoria Angliei sau ca şi Cazimir al IV‑lea în istoria Poloniei.
„Am luat sabia în mână şi, cu ajutorul Domnului Dumnezeului nostru atotputernic, am mers împotriva duşmanilor Creştinătăţii, i‑am biruit şi i‑am călcat în picioare şi pe toţi i‑am trecut pe sub ascuţişul sabiei noastre”.
Astfel, a înălţat zeci de biserici şi mănăstiri, fiind unul din cei mai mari ctitori din istoria României. Astăzi, el este trecut în calendar, între sfinţi, după cum au fost proclamaţi în alte calendare mulţi suverani importanţi din întreaga Europă.
Cronica literară
Constantina Raveca Buleu • Catarii sau despre ficţionalizarea istoriei secrete / 8
Catarii se profilează în actul secund, spiritualizat, al unei queste moderne, a cărei protagonistă este Ines‑Nora, nepoata unui profesor de origine română, născut în Ardeal în aceeaşi zi cu o altă nepoată, Ilina, într‑o zi de 8 noiembrie 1947 (dată cu implicaţii numerologice multiple), obsedat de misterioasa comoară a catarilor, care condusese şantierul arheologic din vârful unui munte.
În prelugirea reconstrucţiei ficţionale a istoriei secrete îşi fac loc în ţesătura romanescă o suită de inserţii ritualice şi/sau esoterice.
Surâsul prinţului Mîşkin
Aura Christi • Iubirea de Dumnezeu / 9
Ioan Botezătorul e un sfânt, spune Lev Nicolaievici, pe când el, scriitorul, e un ofiţer în rezervă care toată viaţa a trăit altfel decât se cuvine. Şi abia în ultimii ani s‑a dat pe brazdă.
Lecturi
Adrian lesenciuc • Suprapuneri. Transparenţă. Trecere / 10
Desenul lui Novac este o îmbogăţire ca semnificaţie, deşi într‑o simbolistică regresivă prin catamorfismul unei posibile a treia poziţii a omului cu braţele deschise şi picioarele lipite, o ipostază christică încadrabilă într‑un triunghi înscris în cercul din desenul lui Da Vinci.
Polemice
Mircea Platon • Învăţarea pe tot parcursul vieţii, supravegherea pe tot parcursul vieţii / 11
Gardner scrie oblic, apasă pe pedale logice şi retorice înşelătoare. Ne prezintă în formă narativă sau ca pe un fapt dat, ca pe o realitate implacabilă, instaurarea gândirii tehnologice colective, şi apoi ne spune că depinde doar de noi dacă vom folosi această tehnologie spre binele sau spre răul nostru.
Cu alte cuvinte, depinde doar de noi dacă vom folosi falsificarea şi dezumanizarea spre binele sau spre răul nostru. Avem aici quintesenţa „moderaţiei” ca motor al distopiei.
Lecturi
Marian Victor Buciu • Societate şi familie / 12
Viaţa umană, prin regulă aleatorie, se adăposteşte într‑„un statut, o familie”. Vocile distanţate şi îngândurate de pandemia de Covid, fragmentate, frământate, sunt ascultate de Gabriela Adameşteanu printr‑un narator extra‑diegetic; în prima parte a romanului, cu dublă instanţă narativă, obiectivă şi subiectivă.
Multe personaje sunt conţinute în aceste voci aflate în monolog dialogal.
Din viaţă în viaţă
Marius Miheţ • Jindra Hušková‑Flajšhansová: continuitatea moştenirii lui Jarník / 13
Fără îndoială optimistă fără leac, idealizând chiar şi imperfecţiunile, doctoranda cehă care iubeşte româna este ea însăşi o apariţie. Deloc dificil e să ne închipuim cum se prezenta şi cum răspundea uluirii interlocutorilor ce aflau că visul ei este să studieze în ţara pe care o iubeşte fără să o fi cunoscut altfel decât prin limba ei.
Fără să‑i pese de conjunctura potrivnică, Jindra Hušková‑Flajšhansová ajunge în 1919 la Bucureşti fiind convinsă de maestrul ei să studieze la faţa locului tot ce e de ştiut despre România.
Modele
Theodor Codreanu • Sfântul Grigorie Palama şi sinteza patristică / 14
Cititorul poate fi debusolat în faţa uriaşei, îndelungatei controverse canonice între antipalamiţi şi palamiţi, pe care Părintele Ignatie o radiografiază cu o scrupulozitate exemplară, distingându‑se cele două căi de ajungere la teologhisire.
În vreme ce raţionalismul lui Varlaam eşua într‑un sistem sofisticat, teologia Sfântului Grigorie Palama devenea „o pledoarie în favoarea autenticităţii şi a posibilităţii reale de îndumnezeire a omului.
Eseu
† Timotei Prahoveanul • Prieten şi confident al episcopilor Romei, un deschizător de drumuri / 15
Istorie literară
Daniel Cristea‑Enache • Poezia Anei Blandiana la momentul 1989 / 16
Polemice
Constantin Toader • Deconstrucţia şcolii prin revoluţia culturală woke / 17
Corespondenţă din Ţara Sfântă
Teşu Solomovici • Baal Şem Tov – „Cel mai mare evreu din România” / 18
„Legenda hasidică nu posedă aspra putere a mitului budhist şi nici naiva interiorizare, care caracterizează legenda franciscană. Ea nu s‑a născut nici la umbra sacrelor păduri, sau pe povârnişurile verzi‑argintii ale livezilor de măslini, ci a fost creată, a trăit şi a crescut în strâmte şi întunecoase ulicioare”.
„Calitatea actului e determinată de sufletul omului. După opinia lui Buber, Dumnezeu nu ne dictează modul de a ne comporta. Dimpotrivă: omul e chemat să‑şi pună «interioritatea» în relaţie cu divinitatea întru executarea diverselor acte existenţiale, încercând să atingă pragul sfinţeniei”.
Şase decenii mai târziu, eruditul universitar ierusalimitean Moshe Idel, un israelian născut la Piatra Neamţ, „cel mai faimos învăţat în lumea fără de sfârşit a Cabalei” (cum l‑a numit I.P. Culianu), va stabili categoric locul de naştere a lui Baal Şem Tov: Bucovina sau Moldova. Aşadar, nu Polonia.
Discipolii lui Baal Şem‑Tov erau convinşi că, însuşindu‑şi învăţăturile şi pilda vieţii mentorului lor, vor ajunge să atingă starea ideală de hasidut (sfinţenie, evlavie).
Mai credeau că tainele divine i‑au fost dezvăluite lui Baal Shem Tov nu datorită erudiţiei acestuia, ci pentru că rugăciunile sale erau pătrunse de o imensă evlavie.
Clubul academicienilor
Mihaela Helmis în dialog cu Gheorghe Păun „Realitatea este multidimensională” / 20
Ideea de frontieră e prezentă peste tot şi fără ea n‑am putea defini obiecte. Orice obiect e definit de o membrană exterioară.
Cum să‑l compari pe Urmuz, dragul meu de Urmuz argeşeanul, aflat la 140 de ani de la naştere, cu Sadoveanu? Sunt total incomparabili!
Dacă numărăm traducerile, Eminescu e cel mai tradus român, dar eu cred că foarte aproape vine Urmuz, iar ca influenţă, ca efect, ca impact e absolut uluitor.
Tristan Tzara – citez din Eugen Ionescu – „a plecat cu Urmuz în cap” la Paris şi la Zürich când a pornit dadaismul, chiar dacă nu l‑a mai citat după aceea.
Urmuz este deci clar precursor al dadaismului, dar aici iar apare ceva foarte interesant! Mulţi critici se ocupă de el, scriu cărţi întregi, dând frâu liber aşa‑numitului delir interpretativ!
Clubul Ideea europeană
Ionuţ Vulpescu în dialog cu Georgeta Filitti I. În lumea marilor spirite ale elitei româneşti / 23
O conversaţie despre inima de femeie a Mariei, îndrăgostită de Barbu Ştirbei, inima de mamă a Mariei care cel mai dureros se împarte între un moştenitor capricios al tronului, Carol al II‑lea, şi fata pe care o are cu Barbu Ştirbei, Principesa Ileana.
Să nu uităm că discursul în Parlament care confirmă Unirea României Mari îi aparţine lui Iorga. Iorga totdeauna ştie ce trebuie să spună. Dar a şi supărat pe foarte mulţi.
Fiecare ministru al Educaţiei a simţit nevoia să facă o reformă. Şi‑atunci, pentru numele lui Dumnezeu, presupunând că am un copil de şapte ani acum, eu nu ştiu cum va ieşi acest copil din facultate. Face patru clase, face şapte clase.
Am senzaţia că în fiecare clipă Dumnezeu mă priveşte. În măsura în care pot să fac ceva, o să fac. Ce ştiu să fac?
Agenda culturală
Nudismul în România interbelică
Polemice
Magda Ursache • „Doamne, nu pleca!” / 26
Ce se vede prin lentila lui Patapievici? „Românii se încheagă bine numai afară”. I‑a răspuns Eminescu: „Ce a scos din voi Apusul când nimic nu e de scos?”
După ce Sami Damian a decis că Vintilă Horia şi Noica ar fi „porţile închise ale literaturii române”, noii rolleri i‑au dibuit ca fascişti, nazişti, legionari.
Criza de mentalitate
Constantin Lupeanu • Marea revoluţie a bogaţilor / 27
Să nu ne desprindem de valorile fiecărui popor, să le recunoaştem, şi prin ele să ne cunoaştem pe noi înşine.
Corespondenţă din Viena
Hans Dama • Eveniment editorial: „Spaţiul mioritic” în limba germană / 27
Această persistenţă conferă sufletului românesc statornicia necesară de a depăşi perioadele de restrişte din istoria neamului.
Aniversări
Alexa Visarion • Cvartetul Voces • 50 / 28
Şi astfel înţelegem că şi cuvântul e muzică, tăcerea e muzică, ploaia e muzică, gândirea e muzică, naşterea e muzică, moartea e muzică. Cerurile sunt muzică…
(Con)texte
Maria‑Ana Tupan • Urmuziada / 29
E rândul criticilor să fie creativi, să interpreteze partitura polivalentă a textului clasic în aşa fel încât să pară nouă prin noul desen decupat în urzeala de sensuri virtuale ale cărţii. Efectul e uneori similar unei noi apariţii. Este ca şi cum acea operă s‑ar naşte din nou.
Profil
Adrian Dinu Rachieru • Lirismul cerebral / 30
Ideologii contemporane
Mirel Taloş • Încă un model de om nou / 31
Asaltul neomarxismului asupra religiei şi asupra Bisericii, asupra ideii de naţiune, asupra paradigmelor morale şi etice „tradiţionale”, asupra culturii clasice, asupra istoriei, care trebuie rescrisă, continuă încercarea de a rupe omul de orice fel de legătură cu trecutul.
Agenda culturală
„Lumea Arhetipală /Il Mondo archetipico” / 31
Cartografii simbolice
Adrian Majuru • Bullying – povestea uitată a vieţii tale / 32
Agresiunea fizică, hărţuirea, cuvintele aruncate în prezenţa altora au prins, datorită tehnologiei, forţă şi acceleraţie de impact.
Deşi nu mai este nevoie de apropierea agresorilor, fotografierea, filmarea, contactul în timp real între grupuri măreşte impactul denigrării prin extinderea timpului de manifestare.
Eseu filosofic
Vasile Muscă • Hegel între „filosofia istoriei” şi „sfârşitul istoriei” / 33
Privată de o reală busolă valorică omenirea trăieşte în confuzie şi rătăcire cheltuindu‑se în acţiuni minore; privată de un sens valoric real, omenirea nu mai poate realiza o istorie de un nivel superior. Cum zice poetul naţional: „Toate‑s praf… Lumea‑i cum este… şi ca dânsa suntem noi”.
Film
Dana Duma • Festivalul Filmului Francez – sărbătoarea franconfoniei / 34
Dar pentru mine revelaţia selecţiei de anul acesta a Festivalului Filmului Francez a fost Sindicalista / La Syndicaliste de Jean‑Paul Salomé, în care Isabelle Huppert reconfirmă părerea că este cea mai mare actriţă de film a Franţei.
Corespondenţă din Franţa
Sînziana Ravini • Parisul chiar acum este ca un vernisaj de artă din iad / 35
Cultură: Grevă, gunoaie şi despoţi. Există o atmosferă tensionată în Franţa, după ce Macron a impus reforma pensiilor. Sînziana Ravini scrie dintr‑un Paris unde oamenii visează să‑l decapiteze pe preşedinte.
Evenimente • Academia Română
Dan Dediu: „Ludwig Van Beethoven şi Marea Fugă op. 133” / 35
Cronica plastică
Luiza Barcan • Un artist care a adunat risipindu‑se / 36
În preajma marelui praznic al Intrării Domnului în Ierusalim, pe 7 aprilie 2023, la Galeriile de artă „Pasaj 1 & Pasaj 2” din Râmnicu Vâlcea, a fost vernisată o expoziţie retrospectivă de pictură şi gravură a artistului Tudor Popescu, de la a cărui trecere la cele veşnice se vor împlini în luna iunie cinci ani.
Corespondenţă din SUA
Roxana Pavnotescu • Adăpostul iubirii / 37
Zeldin explorează condiţia umană şi sondează sentimentul iubirii, fără care fiinţa nu poate exista, în cele mai nefericite reprezentări ale sale.
Insolitul iubirii se degajă de multe ori stângaci, hilar sau grotesc, alteori cu timiditate, din rândul celor care în resemnarea lor subzistenţială nu au nici timp, nici disponibilităţi să iubească. Şi totuşi…
Cultură, imagine, civilizaţie
Dalina Bădescu • Cele două Ierusalimuri / 38
Teatru
Dana Pocea • O preocupare cu valoare de artă poetică / 39
În interviul acordat Ştefanei Pop Curşeu, regizorul Eugen Jebeleanu mărturiseşte că ceea ce l‑a determinat să se oprească asupra textului autorului german este „relevanţa şi necesitatea artei azi”, care reprezintă pentru el, ca şi „condiţia artistului”, o preocupare constantă, cu valoare de artă poetică.
Vă dorim lectură plăcută!
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Revista apare sub egida
Academiei Române
Noutăți editoriale Ideea Europeană (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
