Revista Contemporanul nr. 01/ 2016
Editorial
Nicolae Breban • Dictaturile/ 3
O dictatură, mai abitir decât o răzmeriţă populară, aduce lumea în stradă, adică le permite unora, ba îi şi încurajează, să- şi manifeste deschis şi sincer, pasiunile, frustrările, pretenţiile, oricât ar părea ele de nebuloase
Polemice
Bogdan Creţu • Ce înseamnă să fii moldovean/ 4
Ce este Europa? Cum este Europa?
Extrem de neprimitoare. Rece. Nepăsătoare. Chiar dacă sărăcia din spaţiul est- european pare o poveste tristă şi îndepărtată, Occidentul are mijloacele sale de a- l umili pe intrus. Totul se oferă câtă vreme totul se plăteşte; în cele din urmă, această abundenţă ostentativă te transformă din om în client. Ideologia nu mai este una politică, ci una a consumatorismului. Dar tot una care caută să modeleze un „om nou”, chiar dacă prin metode şi ispite infinit mai catifelate. Europa dezamăgeşte teribil pentru că, în esenţa ei, nu este altfel.
Cronica literară
Mircea Platon • Cutia neagră/ 5
Modele
Marian Victor Buciu • Transdisciplinarul Basarab Nicolescu/ 6
Gânditorul acesta nu doar că nu este un thanatofil, dar chiar exclude viaţa, s- ar spune, dacă n- am şti că potrivit gândirii sale moartea este inclusă în existenţă
Lecturi
Constantin Coroiu • Un destin-simbol/ 7
Un act de vandalism ce mi se pare emblematic pentru o epocă a demolărilor. Durerea cronicarului va fi întrecut- o cu mult pe cea suportată acum 325 de ani când capul i s- a prăvălit în ţărâna care îl ivise
Lecturi
Constantina Raveca Buleu • Ludic şi sapienţial/ 8
Eseu filosofic
Alexandru Surdu • Cugetări la margine de drum/ 9
Editura Academiei Române ■ Noutăţi editoriale
Gelu Negrea • Căutându-l pe celălalt Caragiale/ 10
Ziua Naţională a Culturii Române
Crişu Dascălu • Pentru strategia de apărare a identităţii etnice/ 11
Polemos
Adrian Dinu Rachieru • Eminescu şi teza dublului referenţial/ 12
Eminescu reprezintă, fără îndoială, geniul ca nebunie „superioară”, ieşire din normă („cercul strâmt”); sau, cu vorbele lui A.C. Cuza, „normal, în înţelesul vulgar, (
el) nu era”. Motiv temeinic, aşadar, de a propune, metodologic vorbind, un dublu referenţial, fără a manevra exclusivist doar referenţialul nebuniei.
Premiile Academiei Române/ 13
Theodor Codreanu • De la şocurile electrice la terapia de şoc (I)/ 14
Experimentele diabolice ale psihiatrului Ewen Cameron au fost demascate de presă în anii ’70, cazul emblematic al torturilor sale cu electroşocuri, dar nu numai (laboratoarele psihiatrice naziste şi comuniste, se vedeau concurate, aşadar, în chip nesperat!), a fost tânăra studentă Gail Kastner, supravieţuitoare în urma a nu mai puţin de 63 de şedinţe cu electroşocuri, plus alte metode de însingurare agresivă, în camera obscură
Magda Ursache • Universitatea care ucide şi se sinucide/ 16
Andrei Marga • Politicianul veritabil/ 17
În ultimele decenii, asistăm la degradarea politicii. Deja Habermas (Strukturwandeln der Öffentlichkeit, 1960) a arătat că, în societăţile modernităţii târzii, are loc o schimbare a caracterului politicii. Aceasta nu mai are ca scop promovarea de valori, ci, mai curând, gestiunea presupusă de supravieţuire. Ea nu mai apelează la gândirea şi voinţa cetăţenilor maturi pentru a dezbate probleme de interes public, ci caută să administreze populaţia distribuind servicii şi recompense
Dintr-o haltă părăsită
Cassian Maria Spiridon/ 18
Eseu filosofic
Vasile Muscă • Kant şi Goethe – reprezentanţi ai umanismului valorilor absolute/ 19
Clubul Ideea Europeană
Daniela Lungu în dialog cu Radu Boroianu
„Nu suntem în stare să facem sisteme organizate
care să impună generaţii după generaţii de creatori” / 20
Noi îi uităm pe ceilalţi. Occidentul european nu uită şi contextualizează întotdeauna.
Thomas Mann nu e o apariţie fulgurantă în Germania. El vine de Undeva. Pâna şi nord- esticul Dostoievski vine de Undeva. Noi, românii, credem că numai generaţia noastră contează şi ca să ilustrez, chiar un fost preşedinte ICR spunea că este interesat numai de post- modernitate. Noţiunea însăşi ar fi trebuit să- l oblige să creadă şi în modernitate măcar. Or, dacă nu contextualizăm creativitatea românească, nu- i facem pe ceilalţi să fie atenţi. Occidentalii se laudă întotdeauna cu pedigri- ul bogat, nu numai în artă, ci şi în ştiinţe şi tehnică. Este foarte important să ştii că te tragi de Undeva şi să te îndrepţi spre Ceva
În preajma unui an aniversar…
Premiile Contemporanul ■ 2015/ 23
Gabriel Andreescu • Gânduri la decernarea premiului/ 24
Teşu Solomovici • Onoarea de a fi premiat/ 24
Clubul Ideea Europeană ■ Avanpremieră editorială
Gabriel Andreescu • Bujor Nedelcovici. Comportament pragmatic, discurs idealist (II)/ 25
Rămâne faptul că dosarele de securitate şi de paşapoarte sugerează o neconcordanţă între logica vieţii reale a lui Nedelcovici şi imaginea pe care scriitorul o promovează insistent în viaţa publică. Distanţa dintre imaginea de sine şi linia comportamentului, firească până la un punct la orice om, ajunge la Bujor Nedelcovici la o adevărată dedublare, fără comparaţie cu orice alt caz din cele cercetate în acest volum. Contradicţia dintre adaptabilitatea la context a lui Bujor Nedelcovici şi imaginarul său visceral anticomunist nu scade valoarea socială, politică şi culturală a acestui imaginar
Modele
Nicoleta Sălcudeanu • Erezia bunului simţ/ 27
Aura Christi • Trepte în octombrie… şi alte poeme/ 29
Eseu
Horia Pătraşcu • Contradicţie şi unitate/ 31
(Con)Texte
Maria-Ana Tupan • Iluminişti, iluminaţi/ 32
David Bosc e un maestru al picturii în cuvinte, înzestrat, ca şi Ėlie Faure, cu capacitatea de a inversa alchimia artistului care a transsubstanţiat lumea în reprezentare pentru a recupera senzaţia covârşitoare a prezenţei reale a vieţii şi istoriei
Literatura română după o revoluţie
Alex. Ştefănescu • Succese ale românilor în strănătate/ 33
Polemice
Luiza Barcan • Tehnocrat – apostat/ 34
Feedback către un prieten
Constantin Lupeanu • Calea cunoaşterii/ 35
Uite că ne apropiem cu repeziciune de Crăciun, de Anul Nou 2016 şi te rog să reţii că, prin Institutul Cultural Român de la Beijing, inaugurat oficial la mijlocul lunii Iulie anul acesta, în China s-au făcut simţite adesea suflul Carpaţilor, zvonul câmpiei Române, legănarea apelor Dunării
Film
Festivalul internaţional al filmului de la Antalya 2015
Dana Duma • Pariul normalităţii/ 36
Cu voci distincte, numeroase, cinematograful din Turcia parcurge o perioadă fastă şi înnoitoare. Susţinerea de care se bucură industria filmului de aici poate genera invidia oricărei ţări europene cu legislaţii naţionale proteguitoare
Călin Căliman • Premiile APTR – ediţie jubiliară/ 37
Din punctul meu de vedere, cea mai importantă realizare a televiziunilor noastre pe parcursul acestui sfert de veac este serialul Memorialul durerii realizat de Lucia Hossu Longin, care ar fi binemeritat Marele Premiu al ediţiei jubiliare
Corespondenţă din Spania
Dana Oprica • Retrospectivă/ 38
Lecturi
Stănescu • În căutarea lânii de aur… / 39
Vă dorim lectură plăcută!
Doriți să citiți anumite articole din numărul curent (click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Regală SRL (tel.: 021 317 90 81).
În format tipărit poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării: InMedio, RelayCărturești – Verona București Pasaj Universitate – București.
Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin: Compania naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL, SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL. Adresa redacţiei: Asociaţia Contemporanul CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780 Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18. E-mail: [email protected]; [email protected]
felicitări