Revista Contemporanul nr. 02 Februarie 2020
Editorial
Nicolae Breban ● Existenţa prin cultură / 3
Noi am urcat, şi o facem cu greu şi azi, cu jertfe şi erori, uneori, incomprehensibile, de data asta, dinspre cultură.
Eseu
Marian Victor Buciu ● Iuliu Maniu văzut de Sorin Alexandrescu / 4
Iuliu Maniu îi apare lui S. Alexandrescu ireproşabil moral, ambiguu şi puţin eficient politic. Mod de a spune că morala nu înseamnă prea mult în politică.
Cronica literară
Ştefan Borbély ● S‑a stins Teodor Borz / 5
Borz s‑a ţinut de acest program de‑a lungul întregii sale vieţi, generând miracole personale în colivia cenuşie a cotidianului. Provoca, la modul histrionic uneori, dar zâmbitor‑melancolic de fiecare dată, enigme paradoxale.
Lecţii de istorie
Alexandru Surdu ● Amintiri despre Noica şi Eminescu / 6
M‑a intrigat faptul că Eminescu scria doar pe jumătate de pagină, în dreapta, iar cealaltă era goală, textele arătând ca nişte coloane.
Academia Română – Evenimente
Şcoala de vacanţă a Academiei Române / 7
Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”, 70 de ani de la fondare / 7
Ziua Limbii Elene, sărbătorită la Academia Română. Bustul filantropului grec Evanghelie Zappa, dezvelit la Academia Română / 7
Cronica literară
Constantina Raveca Buleu ● O sinteză majoră / 8
Nelipsit de note polemice şi impecabil articulat exegetic, primul act al acestei sinteze masive pledează pentru rediscutarea unor accente critice peiorative.
Contemporanul. Ideea europeană azi (VI)
Contemporanul. Ideea Europeană se apropie de aniversarea de 30 de ani. Fondată la Iaşi, Contemporanul are 138 de ani de la înfiinţare, iar Ideea Europeană (1919‑2019) îşi sărbătoreşte centenarul.
Ce reprezintă pentru dvs. Contemporanul. Ideea Europeană? Ce loc îi revine în peisajul revistelor de cultură naţionale?
Adrian Lesenciuc ● Un spectacol în desfăşurare / 9
Liliana Danciu ● În lumina tiparului / 9
Irina Ciobotaru ● Cei care trăiesc aproape de cultura vie / 9
Dana Oprica ● Un trib de Conţi / 10
Florin Logreşteanu ● Ştacheta ridicată la cel mai înalt nivel / 10
Contemporanul. Ideea Europeană înseamnă pentru mine un model de corectitudine şi echilibru, de calm al valorilor şi de normalitate a ideilor, înseamnă experienţă a scrisului şi exigenţă a dezbaterii argumentate, promovare a spiritului critic şi menţinerea permanentă a conexiunilor cu fenomenul literar european.
Iulian Boldea ● Actualitate şi valoare / 10
Dosar Contemporanul
Adrian Majuru ● Degenerare şi fiscalitate / 11
Prin urmare, soluţii există. Pe această cale să păşească statul, mergând chiar la socializarea cheltuielilor pentru creşterea copiilor, nu declarându‑se ostil familiei ca statul nostru, care recurge la cele mai apăsătoare impozite: pe chirii, zahăr etc. Acesta‑i cursul ştiinţei. Va fi cel luat în seamă de guvernanţi?!
Eseu
Mircea Braga ● Dincolo de realul imediat. Preliminariile unui „Joc” / 12
Castalia a întrerupt relaţiile cu exterioritatea sau, mai exact, s‑a retras din prezent, din actualitate: loc al cercetării istorice şi al căutării ultimului strat al semnificaţiilor atât ale ştiinţelor umaniste, cât şi ale ştiinţelor naturii.
Poeme
Horia Bădescu / 13
Ziua Culturii Naţionale sub semnul sincroniei europene
Ioan‑Aurel Pop ● Cultura română – cultură europeană / 14
O dată pe an celebrăm cultura. S‑ar cuveni s‑o facem în fiecare zi. În acest an, de Ziua Culturii Naţionale, se împlinesc 170 de ani de la naşterea Poetului Tutelar, Mihai Eminescu.
Dimitrie Cantemir (principe al Moldovei) este un preiluminist, membru al Academiei din Berlin, un savant care foloseşte mult în scrisul său latina şi româna şi care face din teoria romanităţii românilor o construcţie ştiinţifică. Cantemir s‑a format la Constantinopol, în preajma Marii Biserici, dar şi a mediilor diplomatice cosmopolite, aflate la confluenţa a trei arii culturale.
Succesiunea curentelor artistico‑literare şi culturale, în general, specificul curentelor româneşti şi încadrarea lor în modelul european trebuie să se studieze în mod organizat, în gimnaziu şi liceu. Fără un asemenea studiu sistematic, promovat la disciplinele specifice (limbă şi literatură română, istorie, limba latină, limbi şi literaturi străine, arte etc.), evoluţia spirituală a românilor şi a celorlalte popoare europene rămâne o necunoscută.
Răzvan Theodorescu ● Despre o sincronie europeană a vechii culturi româneşti / 16
O perfectă sincronie europeană – de felul celei postulate de Eugen Lovinescu pentru literatura noastră modernă –, ne întâmpină în spaţiul culturii şi al politicii locale, unde epoca cea nouă poartă germenii primei modernităţi
Antologiile Contemporanul
Theodor Codreanu ● O istorie a gândirii filosofice eminesciene / 17
Gândirea filosofică a lui Eminescu, începând cu Titu Maiorescu, Dobrogeanu‑Gherea, Al. Grama şi următorii, a fost fie recunoscută, fie negată, în genere, sub semnul comparatismului sursierist.
Corespondenţă din Austria
Hans Dama ● Eminescu, student la Viena / 18
Cărţi
Sorin Lavric ● Afierositul retractil / 19
A şasea explicaţie stă în iniţierea a două proiecte culturale – „Plăci memoriale pentru marii scriitori dispăruţi” şi „Scriitori încarceraţi sub regimul comunist” – al căror apel la memorie cade ca nuca în perete într‑o epocă în care istoria trebuie rescrisă după calapodul corect politic al plăgii neomarxiste.
Porumbeii inocenţi, buni la inimă ca o felie de anafură proaspătă, nu au ce căuta în pancraţiul literar. Aici stropii de agheasmă binefăcătoare au lăsat de mult locul otrăvii apriorice a concurenţei rapace. Ion Lazu a vrut să fie porumbel şi i‑au căzut penele de atâta onestitate.
Portrete
George Apostoiu ● Nicolae Manolescu. Al treilea ochi, cel critic / 20
Sanda Cordoş are dreptate când susţine că unele capitole sunt „expediate” (a se înţelege inconsistente), că există erori de informare, verdicte pripite, excluderi nejustificate şi – anticipează – crede că autorul va reveni.
Daniel Cristea Enache sesizează şi el probleme de construcţie, dar de pe poziţia nihilistului; el socoteşte că autorul nu este istoric, ci critic literar şi se urcă pe baricada contestării: Manolescu nu ar fi realizat un ansamblu organic, ci a asamblat cvasi‑mecanic scrierile sale critice anterioare.
„Scriitorii postbelici sunt la fel de afectaţi ca şi cei interbelici sau clasici. E greu de presupus din acest motiv că vom avea prea curând un acord sau măcar un armistiţiu între scriitorii şi cititorii tineri, pe de o parte, critică şi şcoală, pe de alta. Mai probabil e că se va găsi un compromis”. Cine să înceapă „tratativele” pentru acord nu ni se spune, pentru că autorul, de data asta, nu vrea să arate cu degetul a cui este vina.
Portrete în relief
Marius‑Daniel Stan ● Brâncuşi: „Cocoşul sunt eu!” / 22
Ca o viaţă după viaţă, indicaţia spre Cocoş a lui Brâncuşi devine un indiciu subtil şi, în acelaşi timp, o interfaţă. Întreaga sa creaţie poate fi reinterpretată prin această afirmaţie, fără a
‑i schimba sensul. Interesant este că Brâncuşi şi‑a pus multe oglinzi şi interfeţe între public şi creaţia sa.
Manualele preuniversitare româneşti în mileniul III
Mircea Platon ● Democraţia manualelor, democraţia după manuale / 25
Se vede că, în lipsa unei broşurele de Boia despre Iluminism, autorii manualului nu se pot ridica şi în acest domeniu la rafinamentul epistemologic pe care‑l injectează tratamentului identităţii româneşti.
„Comunicarea” non‑verbală nu are ce căuta într‑un manual de limba şi literatura română, şi nici practicile manipulatorii de agent de vânzări. Acestea sunt lucruri care se învaţă în altă parte (acasă sau la alte discipline). Nu au de ce să încarce şi, la urma urmelor, să înjosească demnitatea unui manual de limba şi literatura română.
După ce ni se explică şi se ilustrează cu ajutorul citatelor copioase din Lucian Boia rolul miturilor identitare, citate din care aflăm că pentru poporul român putem alege ce punct de plecare vrem noi din pachetul de cărţi de joc disponibil în saloon‑ul mârşav al istoriei, pentru că originile nu au de a face cu reperele obiective, ştiinţifice, ci cu „logica imaginarului”, care nu e nici „reală”, nici „ireală”, elevii sunt trecuţi printr‑un şir de extrase.
Aura Christi ● Manualele în vremuri tulburi / 28
Auzind, la un moment dat, atunci, în adolescenţa ei, în anii ’80, la radio, că Mihai Eminescu e poetul naţional al românilor, previzibil, a reacţionat prompt: „Сe tari sunt românii! Ni l‑au şterpelit pe poetul nostru naţional! Eminescu e poetul naţional al moldovenilor!”
Dacă vrei să distrugi o naţiune, reformează la nesfârşit educaţia şi tipăreşte pe bandă manuale alternative. Dacă vrei să distrugi o naţiune, omite din manualele de literatură vârfurile, prin care s‑a conservat identitatea românească în vremea dictaturii.
Profil
Adrian Dinu Rachieru ● Matei Călinescu sau conflictul identităţilor / 31
Erudit, cumpănit, cordial, Matei Călinescu refuză o „fericire mincinoasă” (sperând în van în „îmblânzirea” sistemului) şi alege calea traumatică a exilului.
Proză
Teodor Hossu‑Longin ● Unchiul Dorofei / 32
V‑am povestit vreodată cum am ratat să‑l cunosc pe Ceauşescu, trimis în zonă să oprească răzmeriţa de la Văcăreni? Istorie adevărată, nu poveşti…
Polemice
Bogdan Creţu ● Facebook sau gândirea cu prefabricate / 33
Facebook a înlocuit trupul! Suntem o comunitate fără să ne mai punem trupurile alături. Suntem prieteni fără să mai stăm unul lângă altul, fără să ne mai privim în ochi.
Con(texte)
Maria‑Ana Tupan ● Radiografiile unei civilizaţii / 34
Stilul său iconic, de imitare a obiectului de studiu, împrumută din retorica maestrului disimularea, ironia.
Eseu filosofic
Vasile Muscă ● Constantin Noica şi ideea de Europa / 35
Culturile se recomandă ca nişte unităţi de viaţă în care trăieşte ascuns un suflet propriu care le hotărăşte soarta, potrivit cu exigenţele unei legi de o valabilitate universală.
Polemice
Magda Ursache ● Oamenii naţiunii / 36
De la Marx cetire: „Muncitorii nu au patrie”, nici globalizanţii; pentru o Europă a naţiunilor se preocupă oamenii cu scaun la cap, apărători ai fibrei etnice.
Film
Dana Duma ● O tragedie americană cu retuşuri digitale / 37
Anul 2019 devine un an‑bornă al acceptării adevărului că cinematograful actual se produce şi se vede în multe forme diferite, punând la încercare capacitatea cinefililor şi mai ales a criticilor de a alege.
Cronica plastică
Luiza Barcan ● O artă ce se sprijină pe cruce / 38
Prin Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, unde lucrează ca expert şi coordonator al investigaţiilor speciale, pe care l‑a înfiinţat în 2005 şi la a cărei conducere s‑ar fi cuvenit să revină, Marius Oprea întreprinde o muncă de cercetare arheologică nemaiîntâlnită.
Teatru
Dana Pocea ● Radu Afrim de la text la spectacol / 39
Un poem de…
Ignatie Grecu, Iarna, văzduhul / 39
Aura Christi, Cât să ardă sufletul / 39
Vă dorim lectură plăcută!
Vezi articolele din numărul curent (Vezi aici)
● Revista Contemporanul în format tipărit și pdf ●
este disponibilă inclusiv pe Librăria Ideea Europeană (click aici)
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Noutăți editoriale (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
