Preşedintele Academiei Braziliene de Litere, Marco Lucchesi, a fost distins de Institutul Cultural Român pentru excepţionala activitate de promovare a culturii române pe meridianele lumii. La eveniment au participat doamna Liliana Ţuroiu, preşedintele ICR, domnul Marco Lucchesi, preşedintele Academiei Braziliene de Litere, E.S. dl Ambasador Eduardo Augusto Ibiapina de Seixas, Ambasador al Republicii Federative a Braziliei în România, domnul Cristian Hera, preşedintele Academiei Române, acad. Eugen 
Simion, preşedinte al Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române, domnul Bogdan Popescu, directorul Centrului Naţional al Cărţii, domnul Ioan Cristescu, director general al Muzeului Literaturii Romane.
Preşedintele ICR, doamna Liliana Ţuroiu, a afirmat, în cadrul ceremoniei, că nu există deocamdată nici o reprezentanţă a Institutului pe tărâm sud-american, dar un promotor al culturii române precum Marco Lucchesi suplineşte cu brio absenţa unei astfel de instituţii. „Mi se pare demn de remarcat şi grăitor faptul că ediţiile braziliene ale unor cărţi de George Bacovia şi Ion Barbu poartă aceeaşi semnătură cu tălmăciri din Rainer Maria Rilke sau Georg Trakl, că traducătorul lui Gianbattista Vico şi al lui Umberto Eco a publicat totodată studii şi articole despre Mihai Eminescu şi Marin Sorescu. Trăim, aşadar, o zi specială care ne oferă ocazia de a face un gest firesc, un cuvenit gest de recunoaştere, acordându-i lui Marco Lucchesi, în numele ICR, o Distincţie de Onoare pentru excepţionala activitate de promovare a culturii române pe meridianele lumii. Suntem deosebit de onoraţi să găzduim, de asemenea, semnarea Memorandumului de Înţelegere între Academia Română şi Academia Braziliană de Litere. Cred că evenimentul de astăzi consolidează punţile deschise către un spaţiu ale cărui rădăcini latine le împărtăşim şi, mai ales, către o ţară cu o creativitate fascinantă. O ţară aflată, precum România, în plină dezvoltare, cu un prezent dinamic şi un viitor bogat deopotrivă în provocări şi promisiuni. Un viitor în care ne dorim să demonstrăm că distanţele geografice pălesc în faţa afinităţilor culturale şi spirituale” a declarat preşedintele ICR.
„Reţin trei forme de a spune amurg şi posibilele mele legături: asfinţit. De parcă Soarele ar atinge în plin amurg Marea Neagră şi ar slobozi un abur imens, prin sunetul f şi prin sunetul t, devenit ascuţit prin cei doi de i. Amurg. De parcă aş simţi o mare dezolare: consoana finală e atât de abruptă şi alura lui u atât de obscură. Un rest de lumină se pierde pe măsură ce înaintez în cuvânt. Apus. Senzaţia unui amurg precipitat ce începe în u şi se prelungeşte în orele moarte ale lui s, pe care le pronunţ ca semi-scurte” a declarat Marco Lucchesi. „Cu cât studiam limba română, cu atât eram mai convins că era vorba de un sistem jazzistic, în tensiunea dintre saxofon tenor şi contrabas, pian şi clarinet, improvizaţia unui acord armonizat ce se reconfigura de-a lungul replicilor invizibile (…). Limba română m-a fermecat cu parfumul adierii sale, cu libertatea unei alegeri semnatice mereu înnnoitoare” a subliniat preşedintele Academiei Braziliene de Litere. El a spus că îşi doreşte să creeze „un pod” între România şi Brazilia. Lucchesi a mărturisit că limba română i s-a părut „vanitoas㔑, mereu gata „să îşi schimbe veşmintele”.
În contextul evenimentului de la ICR a fost semnat Memorandumul de înţelegere între Academia Română şi Academia Braziliană de Litere, document care are drept scop dezvoltarea şi consolidarea cooperării dintre cele două instituţii. „Este încheiat în mod special pentru literatură, pentru cultură, pentru că este vorba despre Academia Română şi Academia de Litere a Braziliei, (…) urmând a se face schimburile în domeniul ştiinţelor şi al celorlalte domenii de activitate în cadrul unui protocol care se va semna între Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Braziliei” a precizat academicianul Cristian Hera, preşedintele Academiei Române. El a afirmat că Lucchesi „face pătrunderea” limbii române în Brazilia, atât de departe, dar „cu atâta căldură şi pricepere”.
Acest Memorandum de Înţelegere are ca scop dezvoltarea şi consolidarea cooperării dintre părţi privind stabilirea principiilor care urmăresc un set de obiective academice generale. Din dorinţa de a dezvolta colaborări şi schimburi în domeniile de interes şi expertiză comune, activităţile ce vor fi derulate prin acest Memorandum de Înţelegere se bazează pe spiritul de cooperare şi reciprocitate în beneficiul ambelor părţi, a arătat academicianul Eugen Simion.
Pofesorul Marco Lucchesi s-a aflat, în perioada 22-25 ianuarie, într-o vizită oficială la Bucureşti. Marco Lucchesi (n. 1963, Rio de Janeiro) este critic literar, scriitor, poet, traducător şi lingvist brazilian, foarte bun cunoscător al limbii române, autor de traduceri, articole şi studii care promovează cultura română. Printre traducerile lui Lucchesi se află operele lui Rumi, Velimir Hlebnikov, Rainer Maria Rilke, Georg Trakl, Giambattista Vico, Ugo Foscolo, Primo Levi, Umberto Eco. Scriitorul a tradus poezii de George Bacovia, Dinu Flămând, Ştefan Petică şi George Popescu. S-a ocupat de editarea unui număr special dedicat literaturii române în revista Poesia Sempre, la Biblioteca Naţională de la Rio de Janeiro, iar în 2005 a publicat o antologie de poezie română. În prezent traduce volumul Joc secund de Ion Barbu, care va apărea în Brazilia.
În volumul Carteiro imaterial a publicat eseuri despre literatura română, un studiu despre Mihai Eminescu, aducând un elogiu limbii române. În cartea Ficçoes de um ganinete ocidental a scris un eseu despre poezia lui Marin Sorescu.
Lucchesi a fost distins cu titlul de Doctor Honoris Causa (2016) de Universitatea Tibiscus din Timişoara şi a primit titlul de Ambasador al Poeziei la Iaşi (2017). A fost distins cu o diplomă a Consulatului Român de la Rio de Janeiro (2012) şi a primit Premiul „Marin Sorescu” (2006).
Printre volumele sale se numără Teatro alquímico/ Teatru alchimic (Premiul Eduardo Frieiro), A memória de Ulisses/ Memoria lui Ulise (Premiul Joao Fagundes de Meneses), Meridiano celeste & bestiário/ Meridianul ceresc şi bestiariul (Premiul Alphonsus de Guimaraens), Ficçoes de um gabinete ocidental/ Ficţiunile unui cabinet occidental (Premiul Ars Latina pentru eseuri şi Premiul Origenes Lessa), O dom do Crime/ Darul crimei (finalist al premiului Sao Paulo şi premiul „Machado de Assis”), Poemas a Noite/ Poeme către Noapte (Premiul „Paulo Ronai”). (Biroul de Presă al ICR)
