Biblioteca Academiei Române a lansat cel de‑al doilea volum din monografia intitulată „Istoria Bibliotecii Academiei Române”, alcătuit din trei părţi, concretizate în trei tomuri masive, de peste 1.500 de pagini. Lansarea a avut loc în Aula Academiei Române. Despre importanţa culturală a acestei ample monografii au vorbit acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, acad. Marius Andruh, vicepreşedinte al Academiei Române, şi prof.ing. Nicolae Şt. Noica, membru de onoare al Academiei Române şi director general al Bibliotecii Academiei Române.
După doar un an de la tipărirea primului volum al lucrării „Istoria Bibliotecii Academiei Române”, care cuprindea perioada 1867‑1885, colectivul de specialişti ai Bibliotecii a reuşit să definitiveze volumul al II‑lea, dedicat perioadei imediat următoare, cuprinsă între anii 1886‑1918. Epoca se suprapune în mare măsură cu domnia ca rege a lui Carol I, începută în anul 1881 şi încheiată în anul 1914, un timp al marilor împliniri, marcat de mutaţii în spiritul modernităţii şi sincronizării cu marile capitale europene, în care ţara a dobândit o nouă identitate. Coincidenţa fericită a făcut ca glorioşii ani de modernizare a României să se suprapună cu directoratul lui Ioan Bianu la Biblioteca Academiei Române (1884‑1935), personalitate providenţială, care a construit o instituţie fundamentală a culturii şi spiritualităţii româneşti, după reguli şi principii valabile, în bună măsură, şi astăzi.
„În paginile acestui volum veţi putea constata în mod concret cât de multe s‑au schimbat în Biblioteca Academiei Române între 1886 şi 1918. Din punct de vedere cantitativ, dar şi calitativ. Istoria Biblioteca Academiei Române în această perioadă este versiunea condensată a istoriei modernizării României”, explică prof.ing. Nicolae Noica, directorul Bibliotecii. Lucrarea, de dimensiuni monumentale, reuneşte în paginile sale documente păstrate în Arhiva Academiei Române, Fond Biblioteca, referitoare la colecţiile de carte, periodice, manuscrise, monede şi tablouri, precum şi imagini cu aceste valori nepreţuite, descrieri ample şi portrete ale personalităţilor marcante ale vieţii academice, bisericeşti, culturale şi istorice ale neamului românesc.
Rostul acestui demers, declanşat în urmă cu un an, este acela de a prezenta Biblioteca Academiei Române şi comorile aflate în patrimoniul acesteia. Dacă primul volum s‑a ocupat de perioada de început, de funcţionarea precară, într‑un sediu impropriu, alcătuit din două încăperi aflate în Palatul Universităţii, actualele tomuri prezintă miracolul apariţiei unei biblioteci moderne, după mutarea Academiei Române, în anul 1896, într‑un sediu propriu, pe actualul amplasament, deplin funcţional, cu un inventar uriaş de cărţi, săli de lectură şi cataloage moderne, care permiteau cititorului să ajungă cu maximă precizie, în timpul cel mai scurt, la cărţile de care avea nevoie.
Simpozion internaţional „Iuliu Barasch”– ediţia I
Academia Română a organizat prima ediţie a Simpozionului internaţional „Iuliu Barasch”. Manifestarea a avut loc în Aula Academiei Române şi a fost dedicată integral operei şi personalităţii lui Ilarie Voronca, reprezentant de seamă al avangardei româneşti, de la a cărui naştere se împlinesc 120 de ani. Evenimentul a fost onorat de prezenţa acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, care a rostit alocuţiunea de deschidere. În sesiunea inaugurală au luat cuvântul Emil Constantinescu, preşedintele Consiliului ştiinţific al Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului, conf.univ. Felicia Waldman, preşedintele B’nai Brith România, prof.dr. Carol Iancu, membru de onoare al Academiei Române, acad. Gabriela Marinoschi, preşedintele Fundaţiei „Familia Menachem H. Elias” şi prof.univ. Irinel Popescu, membru corespondent al Academiei Române.
Cu acest prilej, în foaierul Academiei Române a fost prezentată expoziţia „Ilarie Voronca (1903‑1946). De la Brăila la Paris”. Lucrările în plen s‑au desfăşurat în trei sesiuni succesive, găzduite tot în Aula Academiei Române. O atenţie deosebită este acordată biografiei lui Ilarie Voronca. Astfel, Cosmin Pană propune o cronologie detaliată bazată pe documente inedite, iar Carol Iancu evocă aspecte necunoscute din perioada celui de‑Al Doilea Război Mondial. Locul central de teoretician al lui Ilarie Voronca în avangarda românească este pus în evidenţă de prof. univ. Ion Pop, membru corespondent al Academiei Române, iar sursele inedite ale avangardei au fost abordate de conf. univ. Răzvan Voncu. Criticul literar Petre Răileanu a trecut în revistă metamorfozele creaţiei poetice a lui Ilarie Voronca, cu accent pe mutaţia marcată de exil şi de adoptarea limbii franceze. Sesiunea finală a fost dedicată prezentării relaţiilor dintre Ilarie Voronca şi Benjamin Fundoianu‑Fondane, examinate de Michaël Finkenthal, şi raporturilor cu scriitori de la revista „unu”, analizate de Vladimir Pană.
Manifestarea, organizată în partenariat cu Centrul de Cercetări Interdisciplinare în Ştiinţe Umaniste şi Sociale de la Universitatea „Paul Valéry” din Montpellier, cu Institutul de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului din Bucureşti, cu Fundaţia „Familia Menachem H. Elias” şi cu B’nai Brith România, a beneficiat de participarea unor cadre universitare şi cercetători, pasionaţi şi cunoscători ai operei lui Ilarie Voronca.
Aflat la prima ediţie, Simpozionul internaţional „Iuliu Barasch” îşi propune să omagieze în fiecare an o personalitate a lumii evreieşti care a marcat prin opera şi activitatea sa cultura română.
Biroul de comunicare al Academiei Române
