Educație

„Iubirea și respectul meu pentru România”

„Eu voi muri, dar tu vei merge mai departe,
Dincolo de hotarul acestei vieți.
Nu vei uita Buenos Aires, tango,
Care ai fost și vei fi.”
Jorge Luis Borges/ Astor Piazzolla

Sorana Mănăilescu: Ați absolvit două universități din spații muzicale care au marcat trecerea de la modernism la postmodernism a muzicii clasice prin absorbția, respectiv, a tangoului și a jazzului. Cum ați compara formarea dumneavoastră profesională la cele două universități, San Miguel de Tucumán Music University (Argentina) și Longy School of Music (Boston, SUA).

Analia Selis: Diferite, dat fiind și subiectul. În Tucumán am făcut pedagogie muzicală pentru copii, la Boston am studiat canto clasic. Totuși, în ceea ce privește teoria muzicii, armonie, istoria muzicii, la Boston a fost foarte greu, nivelul era extrem de ridicat și a trebuit să mă pregătesc mult, studiam încontinuu. Cred că și nivelul educației muzicale din America este foarte înalt, cel puțin acolo unde am studiat eu. Cee ce am adorat la educația muzicală în orașul meu, Tucumán, era faptul că se punea accent pe muzica noastră, pe folclor, pe tango, în toate aspectele, nu numai ca partitură pentru voce, dar și ca subiect de studiu.

Cum ați defini, ca specie muzicală, tangoul simfonic, căruia i‑ați dedicat trei proiecte între 2015 și 2019?

Sunt patru proiecte, Tango Simfonic (două ediții), Piazzolla Simfonic și Tango Românesc Simfonic. Eu aș zice că tangoul simfonic oferit de mine este un tango autentic, chiar dacă este simfonic. Tangoul a fost interpretat tot timpul și la intrumente clasice, orchestra tipică de tango are numeroase intrumente din muzică clasică, dar trebuie să fie bine scrise aranjamentele, ca să sune cum trebuie. Eu îmi doream să cânt cu orchestrele din România, așa s‑a născut ideea de a‑l face simfonic, dar îmi doream să nu sune a muzică clasică, ci ca aranjamentele să pună tangoul în evidență în toată splendoarea sa. Așa s‑a născut colaborarea cu Mariano Castro și Julián Caeiro (pianiști și aranjori cu care lucrez).

Ați dat o nouă viață, de fapt ați recreat tangoul românesc interbelic, asociindu‑l cu un moment de înflorire a civilizației românești. Considerați muzica o creație interdependentă cu celelalte componente ale culturii, care redă atmosferea unei epoci?

Da. Absolut. Muzica este o creație interdependentă, nu numai cu celelalte componente ale culturii, dar cu tot ceea ce ne înconjoară. Muzica descrie, muzica spune, pentru că un compozitor, înainte să scrie, a fost inspirat de ceva care a dat naștere acelui titlu, acelor cuvinte (în cazul muzicii vocale), iar o muzică bine scrisă, bine compusă, bine aranjată, te duce acolo, în gândul și trăirea acelui compozitor care a scris‑o.

În România, ați colaborat cu toate orchestrele, iar în străinătate ați fost invitată să concertați de orchestre mari din Elveția, Republica Cehă, Lituania, Germania, Argentina, China. Ați fost ambasadoarea muzicii argentiniene, dar, prin adopție, și românești. Găsiți că au un spirit comun și cum v‑ați armonizat cu muzicieni de pe trei continente?

Au, da, un spirit comun, de aceea am fost capabilă să le asociez și să îmbin în mine atât tangoul argentinian, cât și pe cel românesc. Tango este un stil care încă de pe vremea când a apărut și oriunde a continuat să fie compus și interpretat s‑a manifestat ca o formă de viață, depănând povestea de zi cu zi, dar într‑un limbaj departe de a fi vulgar, mult mai profund decât senzualitatea pe care i‑o atribuie unii. Așa a fost și în Argentina, așa a fost și în România.

Ați atras în concertele dumneavoastră mari interpreți. Ne puteți vorbi despre ei, mai ales cei care sunt prezenți în actualul turneu?

Da, de‑a lungul carierei mele, atât în muzica latino, cât și în tango, am cântat alături de muzicieni foarte valoroși, începând cu Răzvan Suma, tatăl copiilor mei. Tangoul m‑a adus la un nivel academic înalt, sub acest aspect, colaborarea cu cele mai importante orchestre, dirijori, soliști, din România și nu numai. Pentru turneul aniversar, voi concerta atât în recitaluri de trio, cât și în concerte simfonice alături de Julián Caeiro, pianist, compozitor, aranjor, de tango și nu numai. Julián este un muzician complex, foarte cunoscut și apreciat în Argentina, unde colaborează cu cei mai importanți muzicieni de tango, pop, rock și folclor. Colaborarea mea cu Julián datează din 2019, de atunci el venind de câteva ori în România.

Damián este bandoneonist de tango, cu o carieră plină de concerte peste tot în lume, ajungând în România la propunerea lui Julián. Pentru mine este o binecuvântare să pot să lucrez cu un muzician atât de recunoscut deoarece cred că încă am mult de învățat în stilul tango.

În cariera dumneavoastră, care a atins o cifră aniveresară, douăzeci de ani, ne‑ați obișnuit cu prezența unui artist de mare mobilitate și disponibilitate vocală și spirituală. Ce proiecte aveți acum?

Am început o colaborare frumoasă cu pianistul Ștefan Doniga, mi‑am dorit să pot aduce tangoul românesc și acolo unde nu există posibilitatea concertului simfonic. În acest scop, Julián Caeiro a scris o reducție a partiturii simfonice doar pentru pian și voce. Am dat deja câteva concerte și a fost minunat. Pe de altă parte, imediat ce se termină turneul, voi începe organizarea turneului din luna februarie 2025 în care voi include un chitarist din Argentina.

Pentru 2025 mai am o dorință mare: două albume solist de tango, unul dedicat tangoului argentinian și unul celui românesc..

Vă mulțumim pentru gândurile împărtășite la acest moment aniversar! Ce ați dori să transmiteți publicului român care v‑a așteptat în sălile actualului turneu?

Iubirea și respectul meu pentru România, care au crescut, au evoluat ascendent tot timpul, de 21 de ani, materializându‑se în acest turneu aniversar. Cele mai frumoase gânduri tuturor!

■ Soprană

Sorana Mănăilescu în dialog cu Analia Selis

Total 1 Votes
0

Sorana Mănăilescu

Sorana Mănăilescu (n. 6 ianuarie, 1981, București). Absolventă a Liceului „Dinu Lipatti” (clasa instrumental, vioară) și a Universității de Muzică, București, clasa vioară-pedagogie). Profesor de vioară (2000) și Educație muzicală în învățământul preuniversitar (2001 până în prezent). Absolventă a Școlii Doctorale a Universității „Transilvania” din Brașov. Realizator de emisiuni la Radiodifuziunea română (2002-2011) și colaborator la reviste de cultură.

Publicații (selectiv): interviuri, rubrici, relatări, reportaje şi retransmisii difuzate pe posturile Radio România Muzical şi Radio România Cultural în emisiunile: „Tentaţii Culturale”, „A Piacere”, „Stagiunea Muzicală Radio, „Info Buletin Muzical”, „Oaza de muzică” și emisiunea de promovare a tinerilor muzicieni,  „Atelierul de muzică”.

În oresa tipărită: Muzici contemporane în post-avangardă/ Versions of Post Avant-Garde Music,  Conferinta internațională: Stiinta muzicii-excelența în performanță (The Science of music- Excellence in Performance) 30 X – 1. XI. 2019, Bulletin of the Transilvania University of Braşov), 2020; http://webbut2.unitbv.ro/Bulletin/Series%20VIII/2020/13; An Inflectional Paradigm of Classical Music as a  Religious-Aesthetic-Mythical-Ethical Fourfold. Global Journal of Arts, Humanity and Social Sciences,  Vol-2 Issue-8 (August) 2022 – gsarpublishers.com, pag.534-53; Wieniawski’s “Legende” and Enescu’s “The Undead”: a Romantic-Neoclassical Dyad. Conferinta internațională: Stiinta muzicii-excelența în performanță (The Science of music- Excellence in Performance). Bulletin of the Transilvania University of Braşov  Series VIII: Performing Arts • Vol. 15(64) No. 2 – 2022Interviuri cu personalități ale vieții muzicale contemporane: Vremea în schimbare a muzicii clasice. Rubrică lunară la revista Contemporanul. Ideea europeană.(2021-2023).

Titluri, diplome, medalii: Gradul didactic 1, doctorand.

Articole similare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button