Călin Căliman: Caravana cinematografică. „Români pentru români” în nordul Bucovinei

Caravana cinematografică „Români pentru români” şi-⁠a atins principalele scopuri în această „călătorie de suflet” prin Nordul Bucovinei. Dintre filmele româneşti prezentate, după cum am înţeles şi din discuţiile îndelungi cu spectatorii din Cernăuţi şi comunele invitate, au impresionat îndeosebi lung metrajul Un bulgăre de humă de Nicolae Mărgineanu

Vreme de o săptămână, în miezul lunii mai, caravana cinematografică „Români pentru români”, menită a duce filme româneşti în zone locuite de români din afara graniţelor României, a poposit la Cernăuţi şi în localităţi rurale limitrofe de prin zonele Storojineţ şi Herţa din Nordul Bucovinei. Împreună cu Dumitru Pohuş (directorul Societăţii „GCC Global Film SRL”), autorul acestei binevenite iniţiative culturale, cu producătorul şi operatorul Mihai Gheorghiu, cu remarcabilii tehnicieni Doru Popescu şi Marius Constantin am avut onoarea şi bucuria de a participa la această benefică acţiune cinematografică, ba mai mult, mi-⁠a revenit plăcuta misiune de a prezenta fiecare dintre programele de filme proiectate. Încă de la intrarea noastră în Cernăuţi ne-⁠a întâmpinat preşedintele Societăţii pentru Cultură Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi, domnul Vasile Bâcu, care ne-⁠a fost statornică, prietenoasă şi generoasă gazdă pe tot parcursul şederii noastre în Bucovina de Nord. Caravana noastră cinematografică a conţinut peste 70 de filme, artistice de lung metraj, documentare şi animate, din care am ales, pentru fiecare program, în funcţie de natura publicului, ceea ce ni s-⁠a părut mai potrivit, dar, după încheierea vizionărilor, tot stocul de filme româneşti a rămas în custodia gazdei noastre, urmând ca respectivele creaţii cinematografice să fie prezentate de prietenul Vasile Bâcu tuturor celor interesaţi, după plecarea noastră.

Primul popas cinematografic românesc a fost la Casa de Cultură din comuna Pătrăuţii de Jos, unde ne-⁠a întâmpinat o emoţionantă sală arhiplină, tinerească, cu mulţi copii şi adolescenţi, şcolari din clase mai mici sau mai mari, cu profesori şi părinţi. Am considerat că un program cinematografic axat pe opera lui Ion Creangă este foarte potrivit pentru numerosul public românesc din Pătrăuţii de Jos, drept pentru care am ales două filme de animaţie, Pupăza din tei de Lucian Profirescu (un film cu o grafică stilizată şi cu un Nică al lu’ Ştefan a Petrii ciufulit şi hazliu) şi Punguţa cu doi bani de Margareta Niculescu (un film cu păpuşi animate de o maestră a genului) şi lung metrajul De-⁠aş fi… Harap Alb de Ion Popescu Gopo, o adevărată bijuterie cinematografică, în care strălucitul regizor a adaptat cu multă originalitate şi libertate povestirea lui Ion Creangă la cerinţele unei comedii cinematografice moderne, cu sprijinul unor actori de prim rang, printre care Florin Piersic (un Harap Alb cuceritor), Cristea Avram (frumuseţea Spânului fiind – cum spunea un critic, „tăioasă, ca o lamă de Toledo”), George Demetru (Craiul), Eugenia Popovici (Crăiasa), Emil Botta (Vrăjitorul), Irina Petrescu (Fata Vrăjitorului), Septimiu Sever şi Constantin Codrescu (fraţii lui Harap Alb), Fory Eterle (Verde Împărat), Liliana Tomescu (Ochilă), Puiu Călinescu (Gerilă), Florin Vasiliu (Setilă), Mircea Bogdan (Flămânzilă), Viorel Manta (Păsărilă)… Sunt convins că după-amiaza cinematografică inspirată de opera sublimului povestitor Ion Creangă a rămas, pentru spectatorii de acolo, o amintire de neuitat. Gazdele de la Casa de Cultură din Pătrăuţii de Jos, doamnele Larisa Popescu şi Natalia Balan, ca şi profesoara Eleonora Schipor s-⁠au întrecut pe sine, făcându-⁠ne să ne simţim ca acasă. Cer scuze cititorului pentru o mărturisire: întâmplarea a făcut ca ziua respectivă (17 mai) să fie şi ziua mea de naştere, gazdele mi-⁠au oferit o aniversare din suflet, mi-⁠au cântat „la mulţi ani!” în trei limbi (română, poloneză şi ucraineană), între noi s-⁠a creat o trainică relaţie sufletească, fapt care mă determină să vorbesc cu emoţie, cu respect şi dragoste despre prietenele şi strănepoatele mele din Pătrăuţii de Jos, Natalia şi Larisa…

Primul popas din ziua următoare a fost în comuna Horbova, pentru locuitorii căreia am ales filmul istoric Fraţii Jderi de Mircea Drăgan, inspirat de romanul „Ucenicia lui Ionuţ” de Mihail Sadoveanu, un film din 1973, cu o distribuţie selectă, din care fac parte, printre alţii, Gheorghe Cozorici (Ştefan cel Mare), Sebastian Papaiani (Ionuţ Jder), George Calboreanu (Nechifor Căliman), Geo Barton (Comisul Manole Jder), Sandina Stan (Comisoaia Ilisafta), Iurie Darie (Simion Jder), Ştefan Velniciuc (Alexăndrel Vodă), George Motoi (Damian Jder), Toma Dimitriu (Amfilohie Şendrea), Emanoil Petruţ (Ieromonahul Nicodim), Florin Piersic (Vistiernicul Cristea), Ioana Drăgan (Candachia), Carmen Stănescu (Jupâneasa Teodosia), Marcel Anghelescu (Iohan Roşu), Gheorghe Dinică (Medelnicerul Dumitru), Eliza Petrăchescu (Chira)… Pe seară am ajuns, la câţiva kilometri distanţă, la Mânăstirea „Înălţarea Domnului” din Bănceni (din punctul meu de vedere o adevărată „minune a lumii”), unde ne aştepta o sală entuziastă de copii (măicuţele de la mânăstire au în grija lor câteva sute de copii din zonele limitrofe), în straie elegante, de sărbătoare. Micilor spectatori de la Bănceni le-⁠am pregătit filmul de păpuşi animat Domnul Goe de Bob Călinescu (o seducătoare variantă cinematografică a schiţei omonime de Ion Luca Caragiale despre un băieţel cam năzdrăvan) şi lung metrajul Un bulgăre de humă de Nicolae Mărgineanu, captivanta povestire cinematografică a prieteniei dintre ilustrul povestitor Ion Creangă (Dorel Vişan) şi poetul nepereche Mihai Eminescu (Adrian Pintea), printre personajele principale fiind şi Veronica Micle (Maria Ploae) şi Tinca, tovarăşa de viaţă a lui Ion Creangă (Mioara Ifrim)… Alegerea filmelor s-⁠a dovedit inspirată, cele două filme au fost foarte bine primite, aplaudate „la scenă deschisă”. După proiecţie, copiii din Bănceni mi-⁠au cântat şi ei „mulţi ani trăiască”, iar măicuţele de la mânăstire au invitat delegaţia românească la o gustoasă „cină de taină”…

Succesul filmului Un bulgăre de humă ne-⁠a determinat să programăm filmul cu Ion Creangă şi Mihai Eminescu şi ziua următoare, la Căminul cultural din comuna Carapciu (mai ales pentru că spectatorii principali erau elevii Liceului „Mihai Eminescu” din localitate). Pentru că spectatorii erau, de data aceasta, elevi din clasele mai mari, am programat în deschidere filmul de animaţie (dar şi cu actori, printre care Victor Rebengiuc şi Eusebiu Ştefănescu) Boborul de Radu Igazsag, ecranizare a pamfletului cu titlu omonim de Ion Luca Caragiale, despre aşa numita „republică de la Ploieşti”, care n-⁠a durat mai mult de 15 ore. Alegerea noastră s-⁠a dovedit, din nou, inspirată, după-amiaza cinematografică românească de la Carapciu rămânând, pentru spectatori, o amintire de neuitat, după cum ne-⁠a mărturisit şi primarul comunei, domnul Nicolae Scutaru, care ne-⁠a primit, şi el, „cu braţele deschise”.

Următoarea zi cinematografică s-⁠a desfăşurat la Cernăuţi. După amiază, la Palatul Culturii din localitate au avut loc două spectacole cinematografice. Primul, destinat unor copii din primele clase primare, cu filmele de animaţie Dumbrava minunată de Olimp Vărăşteanu (povestea Lizucăi şi a lui Patrocle scrisă de Mihail Sadoveanu) şi Domnul Goe de Bob Călinescu. Al doilea spectacol, destinat unui public tânăr şi matur, a conţinut din nou filmul lui Nicolae Mărgineanu Un bulgăre de humă, primit, de asemenea, cu aplauze, dar n-⁠a mai fost timp de un al doilea lung metraj, urma, în intenţiile noastre, să ruleze tragicomedia Nunta mută de Horaţiu Mălăele. Seara, caravana cinematografică „Români pentru români” a fost găzduită de Societatea pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi, am fost, aşadar, oaspeţii domnului Vasile Bâcu. Spectacolul cinematografic – la care a participat şi consulul României la Cernăuţi, domnul Ionel Ivan – a conţinut impresionantul documentar istoric Serbările dezrobirii (despre vizita MS Regele Mihai şi MS Regina Mamă Elena la Chişinău şi Cernăuţi, pe teritoriile dezrobite din timpul celui de al Doilea Război Mondial) şi un interesant documentar de lung metraj produs de TVR despre tezaurul României la Moscova. Au ţinut să fie cu noi, în seara respectivă, şi noii noştri prieteni din Pătrăuţii de Jos, Natalia Balan, Larisa Popescu, Eleonora Schipor şi primarul comunei. Printre participanţi, intelectuali de marcă din Cernăuţi, cu care ne-⁠am întreţinut îndelung, unii dintre ei producându-⁠mi şi o bucurie personală, oferindu-⁠mi date inedite despre bunicul meu, Valeriu Branişte, care, înspre sfârşitul veacului al XIX-⁠lea a condus, la Cernăuţi, câţiva ani de zile, ziarul „Patria”.

Neîndoios, caravana cinematografică „Români pentru români” şi-⁠a atins principalele scopuri în această „călătorie de suflet” prin Nordul Bucovinei. Dintre filmele româneşti prezentate, după cum am înţeles şi din discuţiile îndelungi cu spectatorii din Cernăuţi şi comunele invitate, au impresionat îndeosebi lung metrajul Un bulgăre de humă de Nicolae Mărgineanu (pe care, de altfel, l-⁠am prezentat de trei ori), un al doilea film care a stârnit un interes deosebit a fost Boborul de Radu Igazsag (spectatorii apreciind, deopotrivă, verva pamfletară a lui I.L.Caragiale, dar şi modernul limbaj cinematografic propus de regizorul Radu Igazsag, care „topeşte” în desene personaje reale, şi viceversa, într-un seducător joc imagistic), pe locul trei al acestui ad-⁠hoc „podium de premiere” situându-⁠se substanţialul documentar istoric Serbările dezrobirii.