Premiile Constantin Brâncoveanu au omagiat stâlpii identităţii spirituale
Patriarhul Antiohiei a lansat
un strigăt de pace pentru
Orientul Mijlociu
Distincţiile care încununează reprezentanţii cei mai de seamă pentru 7 domenii din cultura română s-au decernat pentru a treia oară la Mogoşoaia. Joi, 29 septembrie 2016, seara a in
trat pe covor roşu în curtea Palatului Mogoşoaia. Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti a găzduit omagiul pe care Fundaţia Alexandrion începe să îl transforme într-o tradiţie anuală. Domnul Nawaf Salameh, Preşedintele fundaţiei remarca faptul că „premierea în Palatele Brâncoveneşti de la Mogoşoaia a celor mai de seamă cărturari şi artişti ai neamului românesc reprezintă un minunat omagiu adus Sfinţilor Martiri Brâncoveneni. Este un mod de a da istoriei româneşti o dimensiune contemporană. Cei mai valoroşi intelectuali români au primit premiul marcat de figura severă a lui Vodă Brâncoveanu, semn că spiritul său ne tutelează, că luminează calea spre viitor a creştinilor ortodocşi din România şi din Europa”.
Un răspuns peste ani dat gestului cultural brâncovenesc
Juriul încă mai semna diplomele în Sala Scoarţelor la ora 19.35 
când Melania Medeleanu, gazda acestei ediţii a Galei, l-a invitat pe Nawaf Salameh să explice ce îl leagă de cultura română în asemenea măsură încât îl face să investească în valorile noastre. Răspunsul său a fost şi introducerea primului premiu special al serii. Primită de Patriarhul Antiohiei şi al Întregului Orient, Preafericitul Părinte Ioan al X-lea, distincţia a fost însoţită de rememorarea legăturilor strânse dintre voievodul român şi ortodoxia creştină din spaţiul sirian, pornind de la prima carte creştină tipărită în limba arab ă de Antim Ivireanul, „Liturghierul greco-arab”, tipărit în 1701 la Snagov în plină domnie a lui Constantin Brâncoveanu.
Premiul acordat întâi stătătorului Bisericii Antiohiei pentru „lupta permanentă pentru pace şi pentru oprirea dezastrului care se petrece la nivel global” a venit în sprijinul „strigătului de pace pentru Orientul Mijlociu şi în mod deosebit pentru Siria. Ne-am săturat de terorism, de takfirism şi de răpirea oamenilor. Ne-am săturat de promisiuni şi de încălcarea drepturilor omului” nota înaltul ierarh din Damasc. „Cultura şi civilizaţia umană sunt în pericol, lumea noastră se află prinsă într-o vâltoare, iar omul se zbate între moralitatea autentică şi moralitatea falsă” a notat părintele Ioan al X-lea care a cerut „guvernelor să colaboreze cu organizaţiile societăţii civile pentru a stopa sărăcia, mai ales sărăcia copiilor”.
Astfel a fost deschisă seria premiilor din acest an, Nawaf Salameh revenind pe scenă pentru a anunţa hotărârea ca, începând din 2017, celor 7 categorii premiate să li se adauge distincţii pentru Medicină şi Economie.
Distincţia care face
victimizarea imposibilă
„Cu ce să rămână istoria dintr-o seară ca aceasta? Cu dorinţa personalităţilor unei culturi de a se întâlni” a exclamat Ioan Bulei atunci când i-a fost înmânat premiul pentru istorie. Laureat pentru volumul „Regina Maria. Puterea amintirii”, istoricul a primit distincţia „Constantin Brâncoveanu”, avându-se în vedere şi întreaga sa activitate, a explicat preşedintele juriului.
Artele Plastice au fost al doilea domeniu pentru care a fost anunţat câştigătorul. Pictorul Mihai Vladimir Zamfirescu a primit diploma şi statueta, remarcând faptul că toţi cei nominalizaţi „stau în credinţa pe care este clădită măreţia neamului românesc. Trebuie să vă mărturisesc, toţi strămoşii mei pe linie maternă au fost slujitori la Mănăstirea Brâncoveanu din Sâmbăta de Sus. E un element important din biografia mea”.
Nicolae Dabija, redactorul şef al publicaţiei basarabene Literatura şi Arta, care a susţinut la sfârşitul anilor 80 revenirea la scrierea limbii române cu grafie latină şi declararea acesteia ca limbă de stat în RSS Moldovenească, a urcat pe scenă pentru a prezenta publicului prezent în cortul alb al ceremoniilor laureata Premiului pentru Literatură. Poeta Ileana Mălăncioiu a fost aplaudată la scenă deschisă când şi-a explicat emoţiile: „Nu credeam că voi merge vreodată pe covor roşu. Eram pregătită pentru lucruri mai simple, cum suntem noi obişnuiţi să ni se ofere de obicei”. Poeta Urcării Muntelui a amintit că, deşi Brâncoveanu este pomenit mai ales pentru sfârşitul tragic, importanţa acestuia vine şi din cei 26 de ani de domnie când a dat o faţă nouă culturii din Ţara Românească, dar şi că finalul nu ar fi putut să fie atât de sfâşietor fără vicleniile celor care l-au săpat din propria lui ţară. „Când ai un nume ca Brâncoveanu pe o distincţie nu mai ai cum să te victimizezi. Orice ţi s-a întâmplat ţie, nu se poate compara. Eu sunt mulţumită că am rămas eu însămi” a încheiat scriitoarea.
Premianţii fondatori
„Prin concertele lui suntem prinşi în lanţul dragostei pentru frumos” a fost prezentat Valentin Gheorghiu ca laureat al secţiunii Muzică. Membru al juriului, Grigore Leşe a completat introducerea cu o horă dorind însănătoşirea grabnică a premiantului, care a fost reprezentat la Mogoşoaia de soţia sa.
Pentru decernarea Premiului pentru Arhitectură juriul s-a văzut nevoit să aleagă între strălucita lucrare a lui Dorin Sabău la renovarea cetăţii Alba Iulia, pe de o parte, şi, pe de alta, Romeo Ştefan Belea, „care este doctor în săli de spectacole, Teatrul naţional din Bucureşti, Sala Palatului, Sala Omnia, trecând prin mâna lui”. Romeo Belea a câştigat aducând pe scenă imaginea legăturii dintre generaţia arhitecţilor care au modelat Bucureştiul interbelic şi generaţiile de azi: „Toată cariera mea a fost marcată de profesorii din facultate. Erau formaţi ca sculptori şi ingineri în perioada interbelică. Lecţiile lor de profesionalism erau incredibile, dar lecţiile lor de comportament cu nişte puşti ca noi, felul în care vedeau în noi potenţialul şi ne încurajau, m-au marcat pentru totdeauna”.
Această ultimă parte a serii pare să fi fost rezervată premianţilor ale căror nume sunt sinonime cu realizări devenite clasice pentru domeniile lor, atât de bine întipărite în minţile publicului, încât rar se mai încumetă cineva să le acorde un premiu. Victor Rebengiuc este laureatul Premiului pentru Teatru la 60 de ani de când face această profesie, ani în care momente esenţiale de pe scenele româneşti au
fost jucate între dânsul şi colegii săi: „Viaţa sau moartea ne-au împărţit”. Actorul a revenit pe scenă şi atunci când a fost anunţat numele câştigătorului pentru secţiunea Film. Domnul Rebengiuc era de această dată purtătorul cuvintelor de mulţumire adresate de regizorul Lucian Pintilie publicului Premiilor „Constantin Brâncoveanu”. Regizorul „Reconstituirii” şi al „Balanţei”, „filme care, în ciuda convingerii sale despre perisabilitatea cinematografului, refuză să se demodeze sau să devină simple exponate de cinematecă,(…) a devenit părintele fondator al Noului Val de cineaşti apăruţi în filmul românesc de după anul 2000, cu care împărtăşeşte aceeaşi necesitate irepresibilă de a-şi construi filmele pe fundamentul a ceeea ce numeşte substanţa de viaţă”, a arătat criticul de film Cristina Corciovescu.
Alte două distincţii au pornit în două direcţii opuse din partea organizatorilor. O bursă destinată celui mai bun elev din şcoala din comuna Brâncoveni a mers la Emilia Dumitru, iar ultimul Premiu Special al serii a celebrat un muzician care „a făcut tot”, Eugen Doga. Fiica maestrului a fost la Mogoşoaia pentru a mulţumi în numele acestuia.
Intensitate de final
Premiile constau într-o diplomă şi o lucrare originală în bronz semnată de Ioan Bolborea, dar şi din angajamentul organizatorilor să sponsorizeze o lucrare viitoare a laureatului. În acest an, juriul a fost compus din academicianul Dan Berindei, academicianul D.R. Popescu, istoricul Ion Scurtu, arhitectul Dorin Ştefan, artistul Ştefan Râmniceanu, criticul literar Eugen Negrici, muzicianul Grigore Leşe, criticul de teatru Monica Andronescu, criticul de film Cristina Corciovescu, secretarul juriului fiind Dumitru Constantin. Prim-solista Operei din Sofia, Radostina Nikolaeva, acompaniată de pianistul Alexandru Petrovici a încheiat seara cu aria Elvirei din Ernani. Era ora 21.16 minute când invitaţii şi premianţii au început să se retragă la mesele din preajma pavilionului de gală pentru ca, mai târziu, fiecare să înceapă să alerge răcoarea toamnei pe aleile ce duc spre ieşirea din complexul muzeal.
Partenerii media ai celei de-a treia ediţii a Premiilor Constantin Brâncoveanu, organizată de Fundaţia Alexandrion, sunt: Cotidianul, B1 TV, Bursa, Gold FM, Caţavencii, ziarul Ring, Contemporanul, Agenţia de Carte, Piaţa Financiară, Formula AS.
