Eveniment: Festivalul Internaţional de Poezie „Nichita Stănescu”. Premiile „Nichita Stănescu” pe anul 2017
Festivalul Internaţional de Poezie „Nichita Stănescu”
Premiile „Nichita Stănescu” pe anul 2017
În perioada 28-31 martie 2017, la Ploieşti s-a desfăşurat o serie de evenimente în cadrul celei de-a XXIX-a ediţii a Festivalului Internaţional de Poezie „Nichita Stănescu”: expoziții și lansări de carte, prelegeri, recitaluri vocal-instrumentale, spectacole de teatru, expoziții de artă plastică, serate literare, ceremonia decernării Premiilor festivalului Internaţional de Poezie „Nichita Stănescu”, ediţia a XXIX-a. Critici literari, scriitori din țară și din străinătate, artiști plastici, muzicieni și actori au participat la evenimentele desfășurate în memoria marelui poet Nichita Stănescu. La Biblioteca Județeană „Nicolae Iorga” s-a deschis o expoziție de carte și a avut loc proiecția documentarului Nichita Stănescu – viața și opera. La Colegiul Național „Nichita Stănescu” s-a desfășurat concursul național cu premii Lecții cu Nichita, organizat de acest colegiu în parteneriat cu Primăria Ploiești și Inspectoratul Școlar Județean Prahova. La Muzeul Județean de Artă Prahova, a avut loc concursul județean de recitări Sub aripa lui Nichita, serata Atitudini, la care a participat poetul Nicolae Băciuț din Târgu Mureş, câștigător, în anul 2014, al Marelui Premiu pentru Poezie acordat în cadrul festivalului.
În cadrul unei festivități, desfăşurate în prezenţa unei numeroase asistenţe, găzduite de Filarmonica „Paul Constantinescu“, de ziua marelui poet, 31 martie 2017, personalitatea lui Nichita Stănescu a fost evocată cu căldură de Nicolae Breban şi Eugen Simion.
Marele Premiu pentru Poezie i-a fost acordat lui Mircea Ionescu-Quintus. Scriitorul ajuns la venerabila vârstă de 100 de ani este apreciat de iubitorii de literatură mai ales pentru epigramele sale. Președintele juriului, ai căror membri au fost Constantin Stere şi Florin Sicoie, academicianul Eugen Simion, a precizat că laureatul actualei ediții a festivalului este un scriitor reputat care abordează un gen considerat de divertisment, deși are o tradiție puternică în literatura română – epigrama: „Românii au umor, au ironie – vezi Caragiale, ploieștenii excelează prin asta, iar Nichita Stănescu, de care se leagă momentul de astăzi, a adus o nuanță: râsul-plânsul. Și aceasta are o tradiție românească. Eu am descoperit că până și cronicarii noștri care se văitau că bietul om este sub vremi aveau acest sentiment”, a precizat academicianul Eugen Simion. Câștigătorul Marelui Premiu „Nichita Stănescu“, acordat de Consiliul Județean Prahova, a mărturisit că a semnat „trei volume de poezie modeste” şi că de 80 de ani scrie epigramă.
Premiul „Opera Omnia“ acordat de Primăria Ploiești a revenit scriitorului sârb Adam Puslojic, prieten al lui Nichita Stănescu și promotor al literaturii române în țara sa, traducând până acum în limba sârbă peste 80 de volume din literatura română. Printre acestea se află mai multe volume cu poezii ale lui Mihai Eminescu, poetul împlinind astfel o promisiune făcută lui Nichita.
Premiul „Nichita Stănescu“ acordat de Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova i-a revenit Aurei Christi „pentru valoroasa sa operă literară”. „De Ziua Întâmpinării Domnului, la TV Trinitas, unde am fost invitată de Vasile Bănescu la emisiunea «Credinţă şi cultură azi» şi am vorbit despre puterea Adevărului şi a Poeziei, am cunoscut un tânăr. Cred că Dimitri se numea şi avea nişte ochi nedrept de albaştri. Mărturisesc că m-au emoţionat acei ochi de o frumuseţe şi expresivitate neobişnuite; îmi aduceau aminte de ochii lui Nichita Stănescu – ochi de un albastru imperial. Uitându-mă, aşadar, în ochii lui Dimitrie, mi-am amintit de ochii unuia dintre cei mai mari poeţi ai literaturii române, care prin opera sa de extracţie hegeliană a dinamitat la rădăcini sistemul represiv dejisto-stalinist. Era evident că se impunea să-i revăd în regim de urgenţă pe prietenii apropiaţi ai lui Nichita Stănescu: Eugen Simion şi Nicolae Breban. Revăzându-i la Ploieşti, în dimineaţa acestei zile, care a Ziua Poeziei, e Ziua de naştere a lui Nichita Stănescu, l-am revăzut, îmi place să cred că l-am revăzut pe autorul capodoperei 11 elegii. Nichita e cu noi, aici, acum. Revăzând ochii de un albastru nelumesc ai lui Nichita prin ochii lui Eugen Simion şi N. Breban, l-am văzut pe Arghezi, pe care toţi cei trei prieteni, colegi de generaţie, mari scriitori, l-au cunoscut. Iar revăzându-l pe Tudor Arghezi, am simţit prezenţa, ca să nu zic i-am văzut pe Mihail Eminescu – pe care creatorul Florilor de mucigai îl descrie amănunţit – Titu Maiorescu, Ioan Slavici, Mihail Kogâlniceanu, precum şi pe junimiştii locuiţi de visul numit „România ideală”, pe care noi, unii dintre noi, şi în ziua de azi o visăm. Alţii respiră aerul ei, clipă de clipă, zi de zi, fie că trăiesc în turnul lor de fildeş, unde îşi fac datoria scriind, fie că fac orice altceva ca şi cum şi-ar face testamentul.
Acest premiu mă onorează şi mă obligă. Acest premiu decernat la Nichita acasă, în oraşul în care s-a născut şi s-a format, va face un program ultraaglomerat modestiei şi smereniei mele, care sunt reale. De Nichita mă leagă sângele spiritual al întregului trib al neoromanticilor în frunte cu Novalis, Hӧlderlin, Rilke şi Blaga, toţi aceşti poeţi uriaşi având gâtul sucit după presocraticii de neegalat, toţi aceşti poeţi având – ar fi spus iubitul de mine Unamuno – o «poftă de divinitate» de o intensitate rară, care unor spirite provinciale din ziua de azi le apare depăşită. Eu mi-o asum, laolaltă cu setea de viu – condiţie obligatorie pentru a purta un dialog cu Dumnezeu. Poezia – poezia mea, vreau să zic – e un dialog cu Dumnezeu; nu ştiu să spun dacă e mult sau puţin, pentru mine însă e totul. Nikolai Berdiaev susţinea că tot ce e departe de Dumnezeu e provincial. Refuz să fiu provincială şi aleg ceea ce am ales de când mă ştiu.”
Premiul pentru promovarea culturii române în străinătate, acordat de Consiliul Județean Prahova, a fost decernat Asociației culturale „Alexandru Ioan Cuza“ de la Heidelberg (Germania), fiindu-i înmânat lui Iosif Herlo, președintele acesteia. Asociația a fost înființată în 1991 și are ca scop promovarea valorilor spirituale românești în străinătate.
La ceremonia de decernare a premiilor din cadrul Festivalului „Nichita Stănescu“ au fost prezenți: scriitorul Nicolae Breban, poeții Carolina Ilica, Nicolae Băciuț, prof. univ. Vasile Spiridon, primarul Ploieștiului, Adrian Dobre, președintele Consiliului Județean Prahova, Bogdan Toader. În sala Filarmonicii ploieştene s-a desfăşurat un spectacol de muzică şi poezie susţinut de Nicu Alifantis şi trupa Zan. Îndrăgitul solist Nicu Alifantis a lansat audiobook-ul „Scrisori nedesfăcute”.
Acţiunile din cadrul festivalului s-au desfășurat sub egida Ministerului Culturii și Identității Naționale, cu sprijinul Academiei Române, al Uniunii Scriitorilor din România, al autorităţilor publice locale şi cu participarea tuturor instituţiilor de cultură din Ploieşti. În Parcul „Nichita Stănescu” din Ploiești a fost deschis cea de-a VII-a ediție a Târgului de Carte ce poartă numele poetului. Criticul literar Alex Ștefănescu a susținut prelegerea „Nichita Stănescu – poet al iubirii”. Galeria de Artă din Ploiești a deschis o expoziție de artă plastică dedicată poetului necuvintelor. La Muzeul Memorial „Nichita Stănescu” din Ploiești a fost evocată personalitatea marelui poet ploieştean de prieteni ai săi din România, Serbia și Republica Moldova și au fost lansate mai multe volume. Lansări de cărți au avut loc, de asemeni, în parcul central al orașului și la sediile unor instituții de cultură.
Fototeca evenimentului: