Scrisoare deschisă Domnului Ministru de Externe al Poloniei, Grzegorz Schetyna
“Precizez că n-am reprezentat, nici nu reprezint ICR. N-am afirmat niciodată enormitatea conform căreia «în Polonia cineva poate fi împuşcat pentru exprimarea unor păreri sau aprecieri privind subiecte istorice»”, precizează scriitorul Nicolae Breban.
Stimate Domnule Ministru,
Am fost foarte neplăcut surprins să citesc următoarea declaraţie a domnului ambasador Marek Szczygieł: „Am fost foarte neplăcut surprins să citesc declaraţia domnului Nicolae Breban, preşedintele Consiliului consultativ al ICR, preluată în masă de presa din România, conform căreia în Polonia cineva poate fi împuşcat pentru exprimarea unor păreri sau aprecieri privind subiecte istorice. Consider nepotrivit ca persoane de calibrul domnului Breban, care se bucură de autoritate şi care reprezintă o instituţie precum ICR, să recurgă în discuţia purtată la nişte argumente atât de absurde şi evident neadevărate. Acest gen de acuzaţii la adresa Poloniei nu fac onoare unui scriitor, membru al respectatei Academii Române. Polonia reprezintă de mulţi ani un exemplu de ţară în care domină libertatea nestingherită de exprimare, garantată direct prin constituţie. Acest lucru este demonstrat de însăşi poziţia înaltă a ţării noastre în clasementele internaţionale referitoare la libertatea presei. Domnii Gabriel Liiceanu şi Horia-Roman Patapievici, pentru care am un enorm respect, se află printre cei mai străluciţi intelectuali români, sunt persoane cunoscute şi respectate şi în Polonia. Va asigur, domnule Boroianu, că în ţara mea nu-i ameninţă nici un pericol. Am totodata rugămintea ca pe viitor, în fervoarea dezbaterilor publice, reprezentanţii ICR să nu mai folosească argumente care să-mi pună ţara, atât de apropiată României, într-o lumină nefavorabilă şi falsă”.
Precizez că n-am reprezentat, nici nu reprezint ICR. N-am afirmat niciodată enormitatea conform căreia „în Polonia cineva poate fi împuşcat pentru exprimarea unor păreri sau aprecieri privind subiecte istorice”. Am fost foarte neplăcut surprins de faptul că un ambasador, care are datoria nuanţelor, a putut interpreta atât de impropriu enunţul meu, care reprezintă o comparaţie între popoarele român şi polonez. E posibil ca acea comparaţie să nu fi fost inspirată, caz în care îmi exprim regretul, dar în nici un caz ea nu avea sensul unei acuzaţii la adresa statului polonez, precum că nu ar respecta libertatea de exprimare şi că „în Polonia cineva poate fi impuşcat pentru exprimarea unor păreri sau aprecieri privind subiecte istorice”. Din contră, era vorba de o sugestie admirativă la adresa patriotismului arătat în istorie de poporul polonez. La emisiunea Punctul de întâlnire din data de 10 mai 2015 difuzată de Antena 3, am afirmat ideea că disprețuiesc atacurile la adresa neamului românesc și a istoriei acestui neam de genul celor proferate de eseistul H.-R. Patapievici. N-am spus nimic de dl Liiceanu. Cu toate acestea, dl Liileanu minte fără jenă, afirmând că l-aş fi atacat, lezându-mi astfel imaginea publică.
Faptul că în contextul campaniei calomnioase împotriva mea şi a Academiei Române, duse de dnii Liiceanu şi Patapievici (campanie, în care s-a implicat în chip regretabil şi dl R. Boroianu, de curând devenit preşedinte al ICR), care mă acuză că eu aş „incita la uciderea lor” într-o şedinţă a secţiei de Lingvistică şi Literatură a Academiei Române, dl ambasador îşi exprimă admiraţia în ceea ce-i priveşte, constituie o susţinere implicită a calomniei şi o tacită acceptare a scabrozităţilor scrise de dl Patapievici despre istoria, identitatea şi limba poporului român. Or, un asemenea comportament este incompatibil cu statutul unui ambasador şi aruncă o pată peste politica externă a unei ţări care se bucură de multă simpatie în România şi în cărţile mele.
Sper că Dumneavoastră, în înalta calitate pe care o aveţi, veţi cere ambasadorului să-şi retragă afirmaţiile tendenţioase şi să-şi ceară scuze pentru acţiunea sa.
Cu stimă reală,
Acad. Nicolae Breban
Bucureşti, 11 iunie 2015
Scrisoare remisă Ministrului de Externe al României şi Preşedintelui ICR