Festivalul Internaţional de Poezie „Nichita Stănescu” Premiile „Nichita Stănescu” pe anul 2017

În perioada 28-⁠31 martie 2017, la Ploieşti s-⁠a desfăşurat o serie de evenimente în cadrul celei de-⁠a XXIX-⁠a ediţii a Festivalului Internaţional de Poezie „Nichita Stănescu”: expoziţii şi lansări de carte, prelegeri, recitaluri vocal-instrumentale, spectacole de teatru, expoziţii de artă plastică, serate literare, ceremonia decernării Premiilor Festivalului Internaţional de Poezie „Nichita Stănescu”, ediţia a XXIX-⁠a. Critici literari, scriitori din ţară şi din străinătate, artişti plastici, muzicieni şi actori au participat la evenimentele desfăşurate în memoria marelui poet Nichita Stănescu. La Biblioteca Judeţeană „Nicolae Iorga” s-⁠a deschis o expoziţie de carte şi a avut loc proiecţia documentarului Nichita Stănescu – viaţa şi opera. La Colegiul Naţional „Nichita Stănescu” s-⁠a desfăşurat concursul naţional cu premii Lecţii cu Nichita, organizat de acest colegiu în parteneriat cu Primăria Ploieşti şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova. La Muzeul Judeţean de Artă Prahova, a avut loc concursul judeţean de recitări Sub aripa lui Nichita, serata Atitudini, la care a participat poetul Nicolae Băciuţ din Târgu Mureş, câştigător, în anul 2014, al Marelui Premiu pentru Poezie acordat în cadrul Festivalului.

În cadrul unei festivităţi, desfăşurate în prezenţa unei numeroase asistenţe, găzduite de Filarmonica „Paul Constantinescu“, de ziua marelui poet, 31 martie 2017, personalitatea lui Nichita Stănescu a fost evocată cu căldură de Nicolae Breban şi Eugen Simion.

Marele Premiu pentru Poezie i-⁠a fost acordat lui Mircea Ionescu-⁠Quintus. Scriitorul ajuns la venerabila vârstă de 100 de ani este apreciat de iubitorii de literatură mai ales pentru epigramele sale. Preşedintele juriului, ai căror membri au fost Constantin Stere şi Florin Sicoie, academicianul Eugen Simion, a precizat că laureatul actualei ediţii a festivalului este un scriitor reputat care abordează un gen considerat de divertisment, deşi are o tradiţie puternică în literatura română – epigrama: „Românii au umor, au ironie – vezi Caragiale, ploieştenii excelează prin asta, iar Nichita Stănescu, de care se leagă momentul de astăzi, a adus o nuanţă: râsul-⁠plânsul. Şi aceasta are o tradiţie românească. Eu am descoperit că până şi cronicarii noştri care se văitau că bietul om este sub vremi aveau acest sentiment”, a precizat academicianul Eugen Simion. Câştigătorul Marelui Premiu „Nichita Stănescu“, acordat de Consiliul Judeţean Prahova, a mărturisit că a semnat „trei volume de poezie modeste” şi că de 80 de ani scrie epigramă.

Premiul „Opera Omnia“ acordat de Primăria Ploieşti a revenit scriitorului sârb Adam Puslojic, prieten al lui Nichita Stănescu şi promotor al literaturii române în ţara sa, traducător până acum în limba sârbă a peste 80 de volume din literatura română. Printre acestea se află mai multe volume cu poezii ale lui Mihai Eminescu. Poetul a împlinit astfel o promisiune făcută lui Nichita.

Premiul „Nichita Stănescu“ acordat în cadrul Festivalului Internaţional de Poezie „Nichita Stănescu”, ediţia a XXIX-⁠a, de Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova i-⁠a revenit Aurei Christi „pentru valoroasa sa operă literară”. „De Ziua Întâmpinării Domnului, la TV Trinitas, unde am fost invitată de Vasile Bănescu la emisiunea «Credinţă şi cultură azi» şi am vorbit despre puterea Adevărului şi a Poeziei, am cunoscut un tânăr. Cred că Dimitri se numea şi avea nişte ochi nedrept de albaştri. Mărturisesc că m-⁠au emoţionat acei ochi de o frumuseţe şi expresivitate neobişnuite; îmi aduceau aminte de ochii lui Nichita Stănescu – ochi de un albastru imperial. Uitându-⁠mă, aşadar, în ochii lui Dimitri, mi-⁠am amintit de ochii unuia dintre cei mai mari poeţi ai literaturii române, care prin opera sa de extracţie hegeliană a dinamitat la rădăcini sistemul represiv dejisto-stalinist. Era evident că se impunea să-⁠i revăd pe prietenii apropiaţi ai lui Nichita Stănescu: Eugen Simion şi Nicolae Breban. Revăzându-⁠i la Ploieşti, în dimineaţa acestei zile care a Ziua Poeziei, e Ziua de naştere a lui Nichita Stănescu, îmi place să cred că l-⁠am revăzut pe autorul capodoperei 11 elegii. Nichita e cu noi, aici, acum. Revăzând ochii de un albastru nelumesc ai lui Nichita prin ochii lui Eugen Simion şi N. Breban, l-⁠am văzut pe Arghezi, pe care toţi cei trei prieteni, colegi de generaţie, mari scriitori, l-⁠au cunoscut. Iar revăzându-⁠l pe Tudor Arghezi, am simţit prezenţa, mai exact, i-⁠am văzut, aproape, pe Mihail Eminescu – pe care creatorul Florilor de mucigai îl descrie undeva amănunţit – pe Titu Maiorescu, Ioan Slavici, Mihail Kogâlniceanu, precum şi pe junimiştii locuiţi de visul numit „România ideală”, pe care noi, unii dintre noi, şi în ziua de azi o visăm. Alţii respiră aerul ei, clipă de clipă, zi de zi, fie că trăiesc în turnul lor de fildeş, unde îşi fac datoria scriind, fie că fac orice altceva ca şi cum şi-⁠ar face testamentul.

Acest premiu mă onorează şi mă obligă. Acest premiu decernat la Nichita acasă, în oraşul în care s-⁠a născut şi s-⁠a format, va face un program ultraaglomerat modestiei şi smereniei mele, care sunt reale. De Nichita mă leagă sângele spiritual al întregului trib al neoromanticilor în frunte cu Novalis, Hölderlin, Rilke şi Blaga, toţi aceşti poeţi uriaşi având gâtul sucit după presocraticii de neegalat, toţi aceşti poeţi având – ar fi spus iubitul de mine Unamuno – o «poftă de divinitate» de o intensitate rară, care unor spirite provinciale din ziua de azi le pare depăşită. Eu mi-⁠o asum, laolaltă cu setea de viu – condiţie obligatorie pentru a purta un dialog cu Dumnezeu. Poezia – poezia mea, vreau să zic – e un dialog cu Dumnezeu; nu ştiu să spun dacă e mult sau puţin, pentru mine însă e totul. Nikolai Berdiaev susţinea că tot ce e departe de Dumnezeu e provincial. Refuz să fiu provincială şi aleg ceea ce am ales de când mă ştiu.”

Premiul pentru promovarea culturii române în străinătate, acordat de Consiliul Judeţean Prahova, a fost decernat Asociaţiei culturale „Alexandru Ioan Cuza“ de la Heidelberg (Germania), fiindu-⁠i înmânat lui Iosif Herlo, preşedintele acesteia. Asociaţia a fost înfiinţată în 1991 şi are ca scop promovarea valorilor spirituale româneşti în străinătate.

La ceremonia de decernare a premiilor din cadrul Festivalului „Nichita Stănescu“ au mai participat poeţii Carolina Ilica, Nicolae Băciuţ, prof. univ. Vasile Spiridon, primarul Ploieştiului, Adrian Dobre, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Bogdan Toader. În sala Filarmonicii ploieştene s-⁠a desfăşurat un spectacol de muzică şi poezie susţinut de Nicu Alifantis şi trupa Zan. Îndrăgitul solist Nicu Alifantis a lansat audiobook-⁠ul „Scrisori nedesfăcute”.

Acţiunile din cadrul festivalului s-⁠au desfăşurat sub egida Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, cu sprijinul Academiei Române, al Uniunii Scriitorilor din România, al autorităţilor publice locale şi cu participarea tuturor instituţiilor de cultură din Ploieşti. În Parcul „Nichita Stănescu” din Ploieşti a fost deschis cea de-⁠a VII-⁠a ediţie a Târgului de Carte ce poartă numele poetului. Criticul literar Alex Ştefănescu a susţinut prelegerea „Nichita Stănescu – poet al iubirii”. Galeria de Artă din Ploieşti a deschis o expoziţie de artă plastică dedicată poetului necuvintelor. La Muzeul Memorial „Nichita Stănescu” din Ploieşti a fost evocată personalitatea marelui poet ploieştean de prieteni ai săi din România, Serbia şi Republica Moldova şi au fost lansate mai multe volume. Lansări de cărţi au avut loc, de asemeni, în parcul central al oraşului şi la sediile unor instituţii de cultură.