Rememorări din vremea Târgului de Carte de la Beijing
Întind mâna oarecum ezitant peste bara metalică ce despărțea publicul aflat în zona de așteptare de cel care tocmai sosise pe aeroportul din Beijing. „Bine ați venit! Sunt de la ICR…” și mă prezint, de data asta convins că omul din fața mea e chiar Bogdan Crețu, unul dintre cei doi critici literari pe care îi așteptam din țară. Din pozele de pe internet aș fi jurat că el e. Iar în mulțimea de fețe asiatice, chipul românului se distingea bine. S‑a oprit, a dat mâna și în momentul acela vine ca un duș rece răspunsul omului: „Nu cunosc niciun Crețu, am venit în vacanță cu familia!”. Contrariat, observând totuși în spate două copile sub 15 ani, mi‑am dat seama că domnul în cauză nu are chef de glume.
Cât de mică e lumea! Să te adresezi unui om în limba română, într‑o mare de străini, pe al doilea cel mai mare aeroport din Beijing, și să primești răspunsul tot în limba ta, dar nu pe cel la care te așteptai, recunosc face parte din nenumăratele farse pe care viața ți le poate oferi cu vârf și îndesat.
Îi așteptam de mai bine de două ore, în aeroport, pe invitații noștri din țară, care urmau să participe la ediția a 30‑a a Târgului de Carte de la Beijing, unde România avea un stand generos și bine plasat. Tocmai se încheiase prima zi a evenimentului și venisem la aeroport cu două mașini să‑i preluăm pe musafiri. Cei doi șoferi de la ambasadă terminaseră deja țigările și se vedea că nici ei nu mai aveau prea multă răbdare. Așteptarea se dovedea a fi mai lungă decât orice estimare. Între timp, din zona de preluare a bagajelor veneau, în pâlcuri, călători din toate colțurile lumii. Ai noștri se lăsau însă așteptați. Într‑un final, zărim chipurile cunoscute ale Aurei Christi, Laurei Călin și al lui Andrei Potlog. Mi se ia o piatră de pe inimă. Au ajuns cu bine, asta era tot ce conta. Restul era bine pregătit, erau pe mâini bune, iar evenimentul la care urmau să participe de mare calibru – Târgul Internațional de Carte de la Beijing (BIBF 2024), cel mai important eveniment de profil de pe continentul asiatic.
Aveam pregătite la standul României peste 200 de volume, materiale de promovare a literaturii române, precum și o serie de manifestări dedicate tuturor categoriilor de public de la China National Convention Center.
Desfășurată în spiritul expresiei „Romania – stories unfolding”/„România – povești în desfășurare”, participarea la acest eveniment de anvergură însemna nu doar o invitație la descoperirea unei creații literare valoroase, componentă esențială a culturii române, ci și susținerea unui dialog intens cu zeci de edituri din China interesate de colaborarea cu editurile românești.
Primele două zile au fost dedicate întâlnirilor cu reprezentanții unora dintre cele mai mari trusturi editoriale din China: Grupul Editorial Liaoning, Shandong Education Press, China Social Sciences Press. Fiind alături de Andrei Potlog, directorul Editurii Ideea Europeană din București, am avut posibilitatea de a aborda și propune noi proiecte editoriale, viitoare traduceri din și în limba română. Între acestea, două volume cu memorii și însemnări ale primei generații de studenți care au venit la studii în China din Europa de Est la începutul anilor ’50, precum și ale studenților chinezi sosiți atunci la studii în țări precum România, Polonia, Bulgaria, Ungaria și Cehoslovacia.
În a treia zi a târgului de carte, evenimentul care s‑a bucurat de o largă audiență a fost ceremonia de decernare a Premiilor „Contemporanul” – Premiul de Excelență în cultură „Ambasador al culturii române în China”. După un laudatio excelent documentat și rostit de scriitoarea Aura Christi, ambasadorul României la Beijing, domnul Dan‑Horia Maxim, a înmânat premiul profesorului Ding Chao, românolog binecunoscut pentru contribuțiile sale substanțiale la promovarea literaturii române în China. Cel de‑al doilea premiant a fost profesorul Gao Xing, de asemenea un mare traducător de literatură română, în prezent având, în pregătire, publicarea în limba chineză a unui volum de poezie de Marin Sorescu.
Conferința‑dialog cu tema Literatura română astăzi, desfășurată în a patra zi a târgului de carte, i‑a avut ca protagoniști pe Ștefan Baghiu, critic literar, lector universitar doctor la Facultatea de Litere și Arte de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, și Bogdan Crețu, critic literar, scriitor, profesor universitar doctor la Facultatea de Litere de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Demonstrând o cunoaștere în profunzime a fenomenului, cei doi critici literari au vorbit despre evoluția poeziei, respectiv a prozei românești după 1989 până azi, subliniind temele de interes pentru autorii români, precum și efectele în plan literar ale amplelor transformări economice și sociale din România anilor ’90 și 2000.
La capitolul lansări de carte, trei lucrări publicate recent cu sprijinul ICR, prin programul Publishing Romania, au fost prezentate la BIBF 2024: vineri, 21 iunie 2024, ediția în limba chineză a volumului Vremea vine dintr‑o scoică de Aura Christi, traducere de Ding Chao, iar sâmbătă, 22 iunie, volumele în limba chineză Povești și povestiri de Ion Creangă, traducere de Laura Călin, și Cele două Europe de Răzvan Theodorescu, în traducerea prof. Dong Xixiao de la Universitatea de Studii Internaționale din Beijing. Au fost prezenți la stand atât autoarea, Aura Christi, cât și cei doi traducători ai volumelor amintite, fiecare citind fragmente ilustrative, apreciind calitatea textelor aduse în fața publicului chinez sau motivând efortul propriu, deloc simplu, de a traduce literatură românească deosebit de complexă la nivelul expresiei.
Am avut, de asemenea, onoarea de a deschide fiecare dintre lansările de carte de la standul României, cu câte un discurs din partea conducerii editurilor la care au apărut volumele lansate: doamna director adjunct al Editurii Enciclopedice din Beijing, Jiang Lijun, precum și președintele Grupului Editorial Liaoning (al șaptelea ca mărime din China în industria cărții), domnul Cai Wenxiang.
În ansamblu, prezența românească la ediția din acest an a BIBF a însemnat un real progres față de anul trecut, din punctul de vedere al numărului și dimensiunii evenimentelor, al numărului crescut de invitați din țară, al spațiului mai generos de la stand (27 mp față de 18 mp anul trecut), dar și al poziționării în spațiul expozițional, mai vizibil, alături de standuri precum cel al SUA, al Marii Britanii, Italiei, Greciei, Slovaciei și în imediata apropiere a standului țării invitată de onoare din acest an, Arabia Saudită.
Publicul chinez a manifestat interes în creștere atât față de cărțile expuse, cât și pentru evenimentele desfășurate la standul României. Fiecare dintre cele trei lansări de carte s‑au bucurat de prezența a zeci de participanți, iar publicul chinez care a vizitat standul a fost de ordinul a câteva mii.
Promovată în social‑media (platformele online ale ICR/ ICR Beijing de social‑media, pe platforma online a BIBF, Radio China Internațional, precum și pe paginile de Facebook ale invitaților din România), prezența românească la Târgul de Carte a avut frumoase ecouri. Dar, probabil, cele mai vii și, totodată, inedite experiențe au rămas în amintirea noastră, a celor care am participat sau am fost implicați direct.
■ Istoric, diplomat, director al ICR Beijing
Liviu Țăranu