Şcoala de vacanţă a Academiei Române
În perioada 8‑12 ianuarie 2020 Academia Română a organizat prima ediţie a programului educaţional „Şcoala de vacanţă a Academiei Române”, dedicat elevilor cu talent pentru ştiinţă, care au obţinut rezultate notabile la olimpiadele naţionale şi internaţionale. Programul a fost conceput şi derulat împreună cu Institutul Naţional de Cercetare‑Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” şi Centrul de cercetare ELI‑NP de la Măgurele. La prima ediţie au participat 14 elevi, din 11 oraşe ale ţării: Mihaela Elena Achim, Colegiul Naţional „Alexandru Ioan Cuza”, Alexandria, clasa a XI‑a; Andrei Gavril Ardelean, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” din Satu Mare, clasa a XII‑a; Victoriţa Maria Boerescu, Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, Călăraşi, clasa a XII‑a; Constantin Petrişor Ciauşescu, Colegiul Naţional „Gib Mihăescu”, Drăgăşani, clasa a XII‑a; Dragoş Iulian Coadă, Colegiul Naţional „Decebal”, Deva, clasa a IX‑a; Ana‑Maria Constantinescu, Colegiul Naţional „Mihai Viteazul”, Ploieşti, clasa a IX‑a; Gheorghe Găitan, Colegiul Naţional „Petru Rareş”, Suceava, clasa a XI‑a; Nicolae Gătej, Colegiul Naţional „Dimitrie Cantemir”, Oneşti, clasa a XI‑a; Daniel Nicuşor Muşuroi, Colegiul Naţional „Ion Minulescu” Slatina, clasa a XII‑a; Mihnea Nastai, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Satu Mare, clasa a XI‑a; Florin Alexandru Popa, Colegiul Naţional „Horea, Cloşca şi Crişan”, Alba Iulia, clasa a IX‑a; Emanuel Vasile Puţura, Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu”, Bistriţa, clasa a XII‑a; Andreea Maria Tudosie, Colegiul Naţional „Ion Minulescu”, Slatina, clasa a XI‑a; Geanina Vişănescu, Colegiul Naţional „Barbu Ştirbei”, Călăraşi, clasa a XII‑a.
Joi, 9 ianuarie 2020, aceştia au fost primiţi de conducerea Academiei Române, la Clubul Academicienilor, unde au discutat cu acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, acad. Răzvan Theodorescu şi acad. Bogdan C. Simionescu, vicepreşedinţi, şi cu acad. Ioan Dumitrache, secretar general. În aceeaşi zi, au vizitat Clubul Oamenilor de Ştiinţă şi au fost invitaţii unei emisiuni la Radio România Actualităţi.
Pe parcursul celor cinci zile de program, olimpicii s‑au întâlnit cu membri ai Academiei Române, au vizitat institute de cercetare ale Academiei Române şi de pe platforma Măgurele, unde au participat la lecţii şi seminare susţinute de acad. Victor Voicu, medic farmacolog, preşedintele Secţiei de ştiinţe medicale din Academia Română şi vicepreşedinte al Academiei Române, acad. Maya Simionescu, preşedintele Secţiei de ştiinţe biologice, acad. Marius Andruh, preşedintele Secţiei de ştiinţe chimice şi profesor coordonator al lotului naţional olimpic de chimie, acad. Nicolae Victor Zamfir, preşedintele Secţiei de ştiinţe fizice şi director al Institutului Naţional de Cercetare‑Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” de la Măgurele, acad. Ioan Dumitrache, secretar general al Academiei Române, prof. Radu Gologan, preşedintele Societăţii de Ştiinţe Matematice din România.
Între instituţiile vizitate s‑au aflat Institutul de Virusologie „Ştefan S. Nicolau”, Institutul de Biologie şi Patologie Celulară „Nicolae Simionescu”, Facultatea de Chimie a Universităţii din Bucureşti, Institutul Naţional de Cercetare‑Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei” şi Centrul de cercetare ELI‑NP.
Programul „Şcolii de vacanţă a Academiei Române” a inclus, de asemenea, vizite la Ateneul Român şi la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti. „Şcoala de vacanţă a Academiei Române” a fost coordonată de prof. Ioan Ursu, secretar ştiinţific al Institutului Naţional de Cercetare‑Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”.
Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”, 70 de ani de la fondare
Academia Română a găzduit joi, 30 ianuarie 2020, sesiunea aniversară „Institutul de Istorie şi Teorie Literară «G. Călinescu», 70 de ani de la fondare”. Manifestarea s‑a desfăşurat în Aula Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125. Sesiunea a fost deschisă de acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române şi preşedinte al Secţiei de Arte, Arhitectură şi Audiovizual, şi de acad. Victor Spinei, vicepreşedinte al Academiei Române şi preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie. Perspectivele actuale asupra cercetării literare şi asupra activităţii institutului au fost expuse în prezentările susţinute de prof. univ. dr. Mircea Martin, membru corespondent al Academiei Române, acad. Mihai Cimpoi, conf. univ. dr. Ioan Cristescu, director general al Muzeului Naţional al Literaturii Române, Nicolae Mecu şi Paul Cernat, cercetători ştiinţifici ai Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”.
Discuţiile au fost moderate de acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române şi directorul Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”.
Sesiunea omagială a continuat cu o conferinţă ştiinţifică având ca temă Direcţii în critica şi istoria literară contemporană, organizată în spaţiul Muzeului Naţional al Literaturii Române şi la sediul Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”, în perioada 30‑31 ianuarie 2020.
Scriitor, profesor, publicist şi teoretician al literaturii, George Călinescu (1899‑1965) este o personalitate de referinţă a culturii româneşti din secolul XX. Membru al Academiei Române începând cu anul 1948, profesorul G. Călinescu a fondat şi a coordonat institutul de istorie literară de la înfiinţarea sa până în anul 1965, punând bazele demersurilor de cercetare în teoria şi istoria literară din România. Astăzi, Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” derulează proiecte de cercetare care valorifică patrimoniul literar românesc atât prin tehnici clasice, cât şi prin instrumente digitale inteligente, care aduc în atenţia publicului cronologia vieţii literare româneşti din diferite perioade istorice.
Ziua limbii elene, sărbătorită la Academia Română. Bustul filantropului grec Evanghelie Zappa, dezvelit la Academia Română
Academia Română a găzduit luni, 10 februarie 2020, evenimentul „Ziua limbii elene”, iniţiat de Uniunea Elenă din România în parteneriat cu Ambasada Republicii Elene din România. Manifestarea s‑a desfăşurat în Aula Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125. Evenimentul, dedicat zilei limbii elene, a debutat cu ceremonia de prezentare publică a bustului filantropului grec Evanghelie Zappa (1800‑1865) şi a fost deschis de acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, de Sergiu Nistor, consilier Administraţia Prezidenţială, care a transmis mesajul ES Klaus Iohannis, Preşedintele României, şi de Dragoş‑Gabriel Zisopol, preşedintele Uniunii Elene din România.
Manifestarea a fost onorată de prezenţa domnului Ioannis Chrysoulakis, secretar general al Ministerului Elen al Afacerilor Externe, a ES doamna Sofia Grammata, ambasador al Republicii Elene în România, a ES domnul Hitoshi Noda, ambasador al Japoniei în România, care au rostit discursuri inaugurale. De asemenea, au luat cuvântul acad. Doukas Kapantais, de la Academia din Atena, Irina Elisabeta Kovács, secretar de stat în Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Irina Marin Cajal, subsecretar de stat în Ministerul Culturii, prof. Varujan Pambuccian, liderul Grupului Parlamentar al Minorităţilor Naţionale din Parlamentul României, Seferis Christodoulos, preşedintele Camerei de Comerţ Bilaterale Eleno‑Română, reprezentanţi ai diverselor organisme de colaborare economică, ştiinţifică, culturală şi sportivă româno‑elene.
Începând cu ora 12:30 a avut loc o sesiune de comunicări ştiinţifice dedicată limbii elene vorbite în spaţiul românesc, ca depozitar cultural şi păstrător al identităţii elene în ţările române. Au conferenţiat prof. univ. Maria Dimasi, prof. Vassilios Grammatikas, prof. univ. Mina‑Maria Rusu, prof. univ. Tudor Dinu, dr. Lia Brad‑Chisacof, pr. Ion Andrei Ţârlescu.
Sărbătorită în întreaga lume în data de 9 februarie, Ziua limbii elene a fost legiferată în România începând cu anul 2018, cu scopul de a încuraja păstrarea valorilor culturale şi a tradiţiilor elene de către reprezentanţii acestei minorităţi etnice care trăiesc în ţara noastră.
Filantropul Evanghelie Zappa. Ceremonia de prezentare publică a noului bust al filantropului grec Evanghelie Zappa aduce un omagiu primului mare donator către Societatea Literară Română, devenită ulterior Academia Română. Actualul bust, opera sculptorului Ion Sideri, realizat în 2016 şi donat Academiei Române de Uniunea Elenă din România, este o replică peste timp la bustul aceluiaşi Evanghelie Zappa, realizat în marmură, în urmă cu 153 de ani, de renumitul Karl Storck, şi dezvelit cu fast în ziua de 1 august 1867, în aceeaşi zi cu inaugurarea viitoarei Academii Române. Vechiul bust a constituit un omagiu al intelectualităţii româneşti de la acea vreme adus, post‑mortem, operei filantropice şi implicării în proiectele societăţii.
Evanghelie Zappa este unul dintre cei mai mari donatori ai Academiei Române aflate la începuturile sale. Donaţiile filantropului s‑au concretizat în sume importante, de mii de galbeni, destinate elaborării primei gramatici a limbii române, întocmirii unui dicţionar românesc, realizării unor traduceri în limba naţională din operele semnificative ale clasicilor literaturii universale. Sprijinul său financiar, întărit prin testamentul din 30 noiembrie 1860, s‑a transformat în Fondul Zappa, din care s‑au tipărit ulterior „Gramatica” lui Timotei Cipariu şi „Dicţionarul” lui Laurian‑Maxim.
Biroul de comunicare al Academiei Române
