Granturile Academiei Române
Academia Română anunţă finalizarea competiţiei interne de proiecte de cercetare ştiinţifică GAR‑2023, în urma căreia au fost aprobate spre finanţare 19 proiecte, care vor beneficia, în total, de aproximativ 4 milioane de lei, pe o perioadă de 2 ani. Finanţarea granturilor este asigurată din resurse proprii ale Academiei Române, respectiv din Fondul Recurent al Donatorilor, gestionat de Fundaţia Patrimoniu.
Fiind unul dintre principalii piloni de cercetare din România, Academia Română coordonează activitatea a peste 70 de institute şi centre de cercetare ştiinţifică, în numeroase domenii ale cunoaşterii, cu deosebire în cercetare fundamentală, parte dintre acestea având performanţe la nivel de excelenţă internaţională. Acordarea periodică de granturi se înscrie în direcţia misiunii şi vocaţiei ştiinţifice şi culturale a Academiei Române şi are ca scop atât stimularea activităţii de cercetare şi a creativităţii, cât şi formarea şi dezvoltarea competenţelor resursei umane dedicate cercetării ştiinţifice.
Competiţia GAR‑2023, dedicată exclusiv institutelor şi centrelor de cercetare ştiinţifică din cadrul Academiei Române, s‑a desfăşurat pe coordonatele a patru direcţii tematice: Cercetări avansate trans‑ şi inter‑ disciplinare – baza a noi dezvoltări tehnologice; Cercetări la frontiera cunoaşterii, cu impact asupra dezvoltării societăţii; Cercetări privind istoria şi cultura poporului român; Cercetări privind dezvoltarea durabilă a României.
În cadrul competiţiei au fost depuse spre evaluare 184 de proiecte. Propunerile de proiecte au inclus direcţii de cercetare aplicativă distincte şi arii tematice prioritare specifice celor 14 secţii ale Academiei Române. Cele 19 proiecte care vor primi finanţare prin Granturile Academiei Române, ediţia 2023, repartizate pe cele patru direcţii de cercetare, sunt:
Cercetări avansate trans‑ şi inter‑ disciplinare – baza a noi dezvoltări tehnologice: Influenţa microbiotei asupra secreţiei hormonului glucagon‑like peptide 1 (glp–1). Implicaţii în etiologia diabetului zaharat – Institutul de Biochimie, Bucureşti; Analiza matematică a unor ecuaţii nelocale – Institutul de Matematică „Octav Mayer”, Iaşi; Soluţii inteligente de monitorizare a participanţilor la trafic utilizând instrumente avansate de viziune artificială şi modelare matematică riguroasă – Institutul de Informatică Teoretică, Iaşi; Modelarea de dimensiuni reduse pentru reglarea rezilientă a sistemelor complexe – Institutul de Statistică Matematică şi Matematică Aplicată „Gheorghe Mihoc – Caius Iacob”, Bucureşti; Câmpul geomagnetic pe teritoriul României. Monitorizare şi evoluţie – Institutul de Geodinamică „Sabba S. Ştefănescu”, Bucureşti
Cercetări la frontiera cunoaşterii, cu impact asupra dezvoltării societăţii: Deformări, rigiditate şi C*‑algebrele grupurilor Lie – Institutul de Matematică „Simion Stoilow”, Bucureşti; Identificarea modulatorilor secreţiei citokinei IL‑1β ţintiţi de medicamente repoziţionate – Institutul de Biochimie, Bucureşti; Îmbunătăţirea proprietăţilor antiaterosclerotice ale lipoproteinelor de densitate mare prin adiţia unei cantităţi minime de apolipoproteina E4 –Institutul de Biologie şi Patologie Celulară „Nicolae Simionescu”, Bucureşti; Intersecţia dintre metabolismul lipidic şi glucidic: rolul apolipoproteinei A‑I în modularea funcţiei celulelor β‑pancreatice – Institutul de Biologie şi Patologie Celulară „Nicolae Simionescu”, Bucureşti; Aplicabilitatea tehnicilor de realitate virtuală vs tehnici de yoga în spectrul valenţelor anxioase ale tulburărilor psihice – Institutul de Cercetări Economice şi Sociale „Gheorghe Zane”, Iaşi.
Cercetări privind istoria şi cultura poporului român: Documente papale şi curiale din România (ca. 1250‑1600). O ediţie critică – Institutul de Istorie „George Bariţiu”, Cluj‑Napoca; Interacţiunea fenomenelor de (dis)fluenţă în limba română vorbită. Dezvoltare şi studiu de corpus – Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, Bucureşti; Corpus‑ul descoperirilor romane din Barbaricum‑ul românesc – Institutul de Arheologie, Iaşi; Pentru un „stil microfonic” interbelic. Vocile scriitorilor români ca obiect de arhivare între 1928 şi 1944 – Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu”, Cluj‑Napoca; Sânzienele, Drăgaica – manifestări şi practici în context naţional şi european – Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, Bucureşti.
Cercetări privind dezvoltarea durabilă a României: Comportament economic şi cunoştinţe financiare. Evaluare şi impact asupra guvernanţei – Institutul Naţional de Cercetări Economice „Costin C. Kiriţescu”, Bucureşti; Peisaje turistice degradate din regiunea de nord‑vest. Inventariere, evaluare şi identificare a unor posibilităţi de reconstrucţie – Centrul de Cercetări Geografice, Cluj‑Napoca; Alimentaţia în documentele etnografice şi lingvistice interbelice din patrimoniul institutelor clujene ale Academiei Române. Corpus digital de referinţe şi transferul cunoaşterii către sectorul agroalimentar – Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară „Sextil Puşcariu”, Cluj‑Napoca; Factori protectori şi de risc privind violenţa la tineri. O abordare psiho‑educaţională şi comunitară pentru o dezvoltare şi transformare sustenabilă – Institutul de Antropologie „Francisc I. Rainer”, Bucureşti.
Competiţia GAR‑2023 a vizat îndeosebi promovarea temelor originale, în concordanţă cu tendinţele în curs pe plan intern şi internaţional, abordarea unor direcţii de avangardă şi deschiderea unor noi orizonturi de cunoaştere. Obiectivul principal al Granturilor este acela de a susţine şi promova cercetarea ştiinţifică fundamentală şi/sau exploratorie, multi‑, inter‑ şi trans‑disciplinară, urmărind racordarea cercetării ştiinţifice desfăşurate în cadrul Academiei Române la evoluţia, progresul şi cerinţele mediului socioeconomic naţional şi global.
GAR‑2023 urmăreşte, de asemenea, atingerea obiectivelor strategice ale Planului Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare 2022‑2027 (PNCDI), şi anume: Obţinerea unor rezultate ştiinţifice de vârf, competitive pe plan global, în scopul creşterii vizibilităţii internaţionale a cercetării româneşti şi a transferării ulterioare a rezultatelor în practica socioeconomică; Creşterea competitivităţii economiei româneşti prin inovare şi transferul cunoştinţelor în practica economică; Îmbunătăţirea calităţii sociale a cercetării, respectiv găsirea de soluţii ştiinţifice care susţin dezvoltarea socială şi îmbunătăţesc condiţia umană a acesteia.
Biroul de comunicare al Academiei Române
