Bursieri ai Academiei Române la Şcoala de vară „Sub semnul istoriei”
În perioada 31 iulie – 4 august 2023 s‑a desfăşurat cea de‑a doua ediţie a Şcolii de vară „Sub semnul istoriei”, dedicată elevilor care au câştigat bursă de merit din partea Academiei Române pentru anul şcolar 2023‑2024. Şcoala, cu o durată de cinci zile, a fost coordonată şi anul acesta de prof. univ. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, şi a avut loc la Centrul de Dezvoltare Durabilă Ţara Haţegului‑Retezat, din localitatea General Berthelot, judeţul Hunedoara, una din cele mai pitoreşti regiuni ale României, încărcată de istorie. În cadrul programului, elevii olimpici au avut ocazia să se întâlnească cu acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, care le‑a vorbit despre Ţara Haţegului din perspectivă istorică, şi cu acad. Ioan Dumitrache, secretarul general al Academiei Române, care a analizat împreună cu aceştia câteva elemente ale relaţiei dintre noua revoluţie tehnologică şi lumea contemporană. La discuţii au participat, de asemenea, acad. Florin Filip, preşedintele Secţiei de ştiinţa şi tehnologia informaţiei, şi prof.univ. Vasile Pârvulescu, membru corespondent al Academiei Române.
Pentru cele cinci zile ale taberei Academia Română a pregătit un program dens, în care elevii bursieri au vizitat şi investigat, sub îndrumarea specialiştilor, o serie de obiective istorice şi geografice ale Ţării Haţegului. La ediţia din acest an a Şcolii de vară „Sub semnul istoriei” au participat opt elevi din cei 12 bursieri ai seriei 2023‑2024 şi un elev invitat din Republica Moldova. Academia Română a acordat şi în acest an 10 burse de merit pentru elevi studioşi, cu performanţe şcolare meritorii, dar cu o situaţie materială mai puţin generoasă. Bursierii au fost selectaţi în urma competiţiei organizate în perioada aprilie‑iunie 2023. Doi membri ai comisiei de evaluare şi selecţie, academicianul Marius Andruh, vicepreşedinte al Academiei Române, şi prof. univ. Mihai Ducea, membru corespondent al Academiei, au dorit să acorde, suplimentar, din fondurile personale, alte două burse.
Şcoala de vară, organizată la Centrul de Dezvoltare Durabilă Ţara Haţegului‑Retezat şi coordonată de prof. univ. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, face parte dintr‑un program mai amplu, iniţiat în anul 2019 şi intitulat „Academia Română în dialog cu tinerii”. Programul are ca scop susţinerea şi promovarea tinerelor talente din şcoli şi universităţi şi este gândit pe mai multe direcţii de acţiune, între care acordarea de burse elevilor din medii defavorizate, ce au rezultate şcolare performante; organizarea unor şcoli de vară pentru olimpici; acordarea de premii speciale.
Un jurnal al celor cinci zile de vacanţă activă ne este oferit, pe site‑ul Academiei Române, de coordonatorul Şcolii de vară, prof. univ. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei, cel care i‑a însoţit permanent pe elevi în această experienţă a cunoaşterii, aventurii şi prieteniei. În aceeaşi pagină a site‑ului prezentăm un jurnal în imagini, declaraţii şi interviuri ale membrilor Academiei Române implicaţi în proiect, precum şi scurte opinii ale elevilor participanţi la finalul Şcolii de vară. Informaţii detaliate sunt reunite, de asemenea, pe pagina de Facebook a Academiei Române. Adresăm mulţumiri
domnului prof.univ. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, pentru generoasa şi amabila susţinere a comunicării evenimentului: redactarea jurnalului Şcolii de vară, realizarea fotografiilor documentare şi a înregistrărilor audio.
Experienţa războiului
Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române a organizat conferinţa cu titlul „Etnologia războiului. Perspective contemporane”, susţinută de dr. Ioana‑Ruxandra Fruntelată. Evenimentul a avut loc în Sala de consiliu a Academiei Române, Calea Victoriei nr. 125.
Conferinţa porneşte de la cercetarea etnologică de teren de lungă durată (începând din anul 1995) a naraţiunilor personale despre experienţa participării la cel de‑Al Doilea Război Mondial, relatate de veterani din mediul rural românesc. Analizând astfel de naraţiuni personale, după ce ele au intrat în repertoriul stabil al unor povestitori populari înzestraţi, cercetătorii pot să interpreteze mecanismele de adaptare a omului generic din cultura populară tradiţională la situaţia de alienare şi criză profundă pe care o provoacă războiul pe toate palierele existenţei individuale şi colective.
În această analiză a experienţei de război sunt avute în vedere, de asemenea, „versurile” din caietele soldaţilor, jurnalele şi corespondenţa de front, astfel de mostre de „oralitate scrisă” conturând un fenomen folcloric veritabil, întrucât exprimă o trăire individuală în mod formalizat, respectând normele poetice ale grupului din care fac parte autorii. În acelaşi timp, în perioada contemporană, odată cu dezvoltarea culturii digitale, numeroase naraţiuni ale participanţilor la războaiele celei de‑a doua jumătăţi a sec. XX şi începutului sec. XXI (Vietnam, Coreea, Afganistan, Ucraina ş.a.) pot fi găsite pe site‑uri memoriale, în colecţii de interviuri disponibile online, în reportaje de presă sau în baze de date dedicate.
„Cercetarea calitativă a culturii informale de război, obiect de studiu al etnologiei, impune permanente raportări la terminologia şi metodologia actuală a ştiinţelor umaniste, angajând redimensionări conceptuale şi teoretice şi demersuri interpretative interdisciplinare pentru a surprinde şi a explica semnificaţiile şi funcţiile actuale ale războiului ca experienţă liminală şi fenomen intercultural”, explică dr. Ioana‑Ruxandra Fruntelată, cercetător în cadrul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”.
Conferinţa „Etnologia războiului. Perspective contemporane” se înscrie în ciclul de întâlniri ştiinţifice din cadrul Comisiei de Folclor a Academiei Române, moderate de acad. Sabina Ispas, preşedintele Secţiei de arte, arhitectură şi audiovizual. Întâlnirile ştiinţifice sunt bazate pe discutarea unor documente din Arhiva Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” sau propuse pentru a intra în Arhivă, fiind un prilej pentru a analiza patrimoniul cultural imaterial în spaţiul său de vieţuire şi pentru a dezbate conceptele, cadrele teoretice şi metodologia actuală a domeniilor etnologice.
Ursul brun (Ursus arctos)
Academia Română – Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii (CMN) a aprobat pentru nivelul de prevenţie un număr de 140 de exemplare şi 80 de exemplare pentru nivelul de intervenţie, în scopul prevenirii pagubelor şi accidentelor produse de ursul brun (Ursus arctos).
La solicitarea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP), aprobarea s‑a dat menţinându‑se nivelurile acordate pentru anul 2022, după analiza centralizatoarelor intervenţiilor şi a situaţiilor derogărilor pentru specia urs (Ursus arctos), conform prevederilor OM 724/2019 şi OM 723/2022.
Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române precizează că acest aviz este exclusiv în interesul sănătăţii şi securităţii populaţiei şi în scopul prevenirii unor daune economice importante, având mereu în vedere dezideratul conservării biodiversităţii autohtone prin respectarea legislaţiei româneşti şi comunitare.
Conform prevederilor legale în vigoare (art. 38 din OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 49/2011), în situaţii justificate Ministerul Mediului poate acorda derogări, prin ordin al conducătorului autorităţii, cu avizul prealabil al Academiei Române, „cu condiţia să nu existe o alternativă acceptabilă, iar măsurile derogatorii să nu fie în detrimentul menţinerii populaţiilor speciilor respective într‑o stare de conservare favorabilă în arealul lor natural.”
Academia Română, prin Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii, consideră că actele normative din perioada 2018‑2022 ar fi trebuit să producă efecte, respectiv să ducă la conservarea în România a speciilor de interes comunitar: urs şi lup, dar şi protecţia comunităţilor umane.
În acest sens, instituţii implicate în realizarea studiului acestor specii trebuie să ofere soluţii reale, care să fie fundamentate ştiinţific şi legal şi care să urmărească eficienţa îndeplinirii acestor deziderate de către autorităţile statului. Considerăm că acest fapt se poate realiza până la finalizarea celor două proiecte derulate la nivel naţional:
- Proiect: „Implementarea Planului naţional de acţiune pentru conservarea populaţiei de urs brun din România” POIM COD SMIS – 136899, proiect cofinanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM 2014‑2020). Beneficiar: Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor. Parteneri: Regia Publică Locală a Pădurilor Kronstadt R.A., Regia Naţională a Pădurilor‑ROMSILVA şi Institutul Naţional de Cercetare‑Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”. Durata: 55 luni, data finalizării proiectului: 31.12.2023, valoare totală a acestuia: 53.598.950,86 lei.
- Sesiunea de finanţare a Programului privind protecţia speciilor de faună sălbatică, prin instalarea de echipamente şi/sau dispozitive de tipul gardurilor electrice ori a altor mijloace asemănătoare permise de lege, în vederea diminuării conflictelor şi reducerii pagubelor cauzate de animale sălbatice, derulat de Administraţia Fondului pentru Mediu, care a început cu data de 5 aprilie 2023, bugetul alocat sesiunii fiind de 70.000.000 lei.
Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române îşi exprimă disponibilitatea de a participa, alături de toţi factorii interesaţi, la adoptarea unei strategii pe termen scurt şi mediu, în vederea menţinerii unor populaţii optime de carnivore mari, participanţi esenţiali în menţinerea echilibrului ecologic din cadrul biocenozelor forestiere ale ţării noastre, de o deosebită valoare naţională şi europeană. (Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române)
Biroul de comunicare al Academiei Române
