Institutul Cultural Român – calendarul diplomaţiei publice
DIRECŢIA PROGRAME INTERNAŢIONALE
Arhitecţii care vor reprezenta România la Bienala de la Veneţia vorbesc despre proiectul câştigător
Irina Meliţă, Ştefan Simion, Cristian‑Andrei Bădescu, Ştefania Hîrleaţă şi Radu Tîrcă, autorii „Fading Borders” – proiectul care va reprezenta România la cea de‑a XVII‑a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de Arhitectură – la Biennale di Venezia, participă la o discuţie online în care vor povesti despre impactul pe care pandemia l‑a avut asupra activităţii lor. Înregistrarea discuţiei va fi prezentată, în decursul lunii ianuarie, pe canalele de comunicare ale Institutului Cultural Român. „Fading Borders” abordează tema migraţiei a peste 3,4 milioane de români (cca 17% din populaţia totală a ţării) după aderarea României la Uniunea Europeană în anul 2007, exod fără precedent în Europa, pe timp de pace. Proiectul documentează această realitate dramatică în două ipostaze fundamentale: Plecat ‑ fenomenul complex de convieţuire a emigranţilor români în cadrul diferitelor comunităţi locale din Europa şi Shrinking Cities ‑ locurile abandonate ale mediului construit de acasă.
ICR BERLIN. De la dictatură la democraţie, într‑o expoziţie de fotografii în Germania. Expoziţia „Last Christmas” a artistului român Anton Roland Laub continuă şi în luna ianuarie,
la galeria ICR Berlin, pe reţelele de socializare ale reprezentanţei. Expoziţia include o serie de fotografii care ilustrează aspecte din procesul lui Nicolae şi al Elenei Ceauşescu şi reaminteşte de trecerea României de la dictatură la democraţie. Anton Roland Laub creează un discurs istoric care prezintă, cu ajutorul fotografiei, construcţii identitare specifice acestui moment al istoriei naţionale.
ICR BUDAPESTA. Lucrări ale artiştilor Anca Benera şi Arnold Estefan, la Muzeul Ludwig din Germania şi Ungaria. Artiştii Anca Benera şi Arnold Estefan participă la expoziţia de artă contemporană „SLOW LIFE. Practici radicale ale cotidianului”, care se desfăşoară la Muzeul Ludwig din Koblenz, Germania, până la sfârşitului lunii ianuarie. ICR Budapesta este partenerul expoziţiei, susţinând participarea celor doi artişti în cadrul evenimentului. Concepută de echipa curatorială a Muzeului Ludwig din Budapesta şi planificată iniţial spre a fi deschisă în primăvara anului 2020, expoziţia va fi prezentată publicului budapestan în anul 2021, urmare a pandemiei globale.
ICR LISABONA. Sculptura „Zbor” a artistului Ştefan Radu Creţu, expusă în Algarve. După două expuneri de succes în Portugalia, în parcul „Marechal Carmona” din centrul oraşului Cascais (2018) şi în grădina Centrului Cultural din Redondo (2019), sculptura „Zbor” a artistului Ştefan Radu Creţu a fost amplasată în oraşul Almancil, din regiunea Algarve, Portugalia, unde va rămâne până la finalul lunii ianuarie. Opera „Zbor” reprezintă o lectură în cheie contemporană a celebrei „Pasări în spaţiu” a celui mai important sculptor român al secolului XX, Constantin Brâncuşi. Asemenea marelui sculptor, lucrările lui Ştefan Radu Creţu sunt enigme pentru intelect. Construite după principii fizice uşor descifrabile, ele păstrează însă o doză de obscuritate ce intrigă şi invită la interpretări multiple.
Arhitectura românească interbelică, expusă în 40 de panouri la galeria ICR Lisabona. Expoziţia „Modernismul Românesc. O contribuţie la istoria arhitecturii europene”, care poate fi vizionată până la data de 8 ianuarie, la galeria ICR Lisabona, constă într‑o selecţie de 40 de panouri cu clădiri aflate printre cele mai semnificative realizări ale arhitecturii româneşti interbelice. Expoziţia, care atrage atenţia prin semnalarea similitudinilor dintre arhitectura românească şi cea portugheză din perioada interbelică – ambele, desigur, înflorind sub zodia avangardei italiene –, îşi propune să argumenteze în faţa publicului lusitan convergenţa ideilor şi conceptelor artistice din cele trei ţări surori latine.
ICR PARIS. Francezii descoperă cartierul Vatra Luminoasă, modelul „oraşului‑grădină în Bucureşti”. Expoziţia „Vatra Luminoasă, modelul oraşului‑grădină în Bucureşti”, o
călătorie în istoria arhitecturală a unuia dintre cele mai interesante cartiere ale Bucureştiului de la început de secol XX, este găzduită de Galeria Macadam a Institutului Cultural Român de la Paris, până la sfârşitul lunii ianuarie. Vatra Luminoasă este un cartier de locuinţe sociale, construit la periferia Bucureştiului între anii 1933 şi 1949, destinat muncitorilor, meşteşugarilor şi funcţionarilor. Cartierul, care se înscrie în istoria Mişcării Moderne, a fost conceput de arhitecţii Ioan Hanciu şi Nicolae Aprihăneanu, având la bază modelul oraşului‑grădină. Expoziţia de la ICR Paris prezintă aspectele vaste ale acestei arhitecturi moderne, de la urban la locuinţa personală. Pentru a evidenţia particularitatea acestui cartier, dar şi raportul cu istoria timpului său, expoziţia propune documente de arhivă, cărţi, corespondenţe, carnete, schiţe, fotografii de epocă. Sunt prezentate şi 15 imagini rezultate în urma unui fotoreportaj realizat cu această ocazie de artistul Nicu Ilfoveanu. Curatorul expoziţiei este arhitectul Jérémy Vercken de Vreuschmen, strănepot al arhitectului Ioan Hanciu.
ICR VARŞOVIA. Spiritul Timişoarei, prezentat polonezilor prin ochii artiştilor stradali şi prin poveştile locuitorilor. Expoziţia în aer liber intitulată „Memoriile Cetăţii. Trei ani de intervenţii artistice în cartierele Timişoarei”, realizată împreună cu Asociaţia Timişoara Capitală Europeană a Culturii, este deschisă de Institutul Cultural Român de la Varşovia, în capitala poloneză, şi în luna ianuarie. În 21 de planşe de mari dimensiuni, prezentate în spaţiul public din imediata apropiere a Institutului, expoziţia reuneşte prin imagini şi texte importante demersuri socio‑artistice realizate la Timişoara, menite să transforme cultural oraşul şi să împletească viziuni artistice şi civice. Planşele, pregătite în limbile polonă şi engleză, pot fi vizionate de publicul larg atât în timpul zilei, cât şi după lăsarea serii, graţie instalaţiei speciale de nocturnă.
Sărbătorile de iarnă în tradiţia populară românească. Proiectul online dedicat culturii tradiţionale şi obiceiurilor, datinilor şi credinţelor existente în România în preajma trecerii dintre ani, iniţiat de Institutul Cultural Român de la Varşovia în parteneriat cu Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti, continuă până la data de 7 ianuarie pe reţelele de socializare ale reprezentanţei. Proiectul, care a început la 30 noiembrie 2020, se întinde pe durata a cinci săptămâni. Fiecărei săptămână cuprinde câte o temă, după cum urmează: tradiţii pre‑creştine, măşti, gastronomie, tradiţii specifice copiilor şi tradiţii creştine.
IRCCU VENEŢIA. Istoria italo‑română, marcată prin patru piese de patrimoniu expuse online. Proiectul online „Fragmente de istorie italo‑române”, iniţiat de Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), continuă şi pe parcursul lunii ianuarie. Prezentarea, realizată de directorul general al MNIR, Dr. Ernest Oberländer‑Târnoveanu, şi Andrei Marius Trifu, specialist în istorie medievală, modernă şi contemporană, constă în expunerea a patru obiecte din patrimoniul celui mai mare muzeu de istorie din România – MNIR. Piesele, relevante pentru legăturile italo-române, sunt din cele patru perioade istorice: Antichitate – Copia Columnei lui Traian; Ev Mediu – Veşmânt bisericesc (casulă) din secolul XVII; Epoca modernă – Ordinul Sfinţii Mauriciu şi Lazăr, în grad de Mare Cruce, distincţie conferită domnitorului Alexandru Ioan Cuza de Emanuel al II‑lea; Perioada contemporană – Portretul istoricului Nicolae Iorga, semnat de pictorul Dan Băjenaru.
* Evenimentele prezentate pot suferi modificări sau pot apărea proiecte noi neprecizate aici, deoarece pot fi aprobate după data transmiterii acestui calendar ICR, respectiv decembrie 2020.
Consultaţi www.icr.ro.
