România ideală
La invitația Institutului Cultural Român din Madrid, Aura Christi a susținut o conferință despre singurii Regi ai României Reîntregite, cu prilejul organizării unei serii de evenimente dedicate recunoașterii în plan internațional a Marii Uniri a României prin Tratatul de la Versailles și semnarea Tratatului de la Trianon din 4 iunie 1920 – „unul dintre cele mai importante acte politice ale începutului de secol al XX‑lea”, organizate sub egida Ambasadei României în Regatul Spaniei. În deschiderea acestei serii de evenimente, intitulate „Conferința de Pace de la Paris și rolul Reginei Maria”, a conferențiat despre rolul României și al țărilor vecine în Conferința de Pace de la Paris istoricul José Luis Orella, profesor de istorie contemporană la Universitatea CEU San Pablo, doctor în istorie contemporană la Universitatea din Deusto, autor de studii comparative privind formarea societății contemporane în țările din Europa Centrală și de Est, și în Spania.
„Tratând cu luciditate irenică acele decenii, în care s‑a desăvârşit cupola visului de secole a românilor de pretutindeni – de a fi reunite marile provincii româneşti într‑un singur mare stat naţional –, concluzia se impune de la sine: visul acela înalt şi atât de adevărat, atât de profund, încât este exclus să nu fi prins rădăcini adânci în frumoasele, sfintele şi bogatele pământuri româneşti, iubite de singurii regi ai României Mari – visul reunirii tuturor provinciilor româneşti, aşadar, ţintea imposibilul. Părea că mai totul se aşeza de‑a curmezişul împlinirii acestei străvechi aspiraţii naţionale. «Cei patru mari», invocaţi în aceste însemnări – Georges Clemenceau, David Lloyd George, Vittorio Orlando şi Woodrow Wilson – erau împotriva acceptării actului unirii provinciilor ce alcătuiau, de milenii, unica insulă de latinitate, cum spunea Nicolae Iorga, aşezată într‑un ocean slav. Se creaseră, atunci, la Conferinţa de Pace de la Paris, unde se decidea soarta Europei şi, implicit, a României: tabere, biserici, bisericuţe de realişti, idealişti, rezonabili, ezitanţi… Iar polemicile interminabile între învinşi şi învingători păreau să încline balanţa spre un eşec răsunător pentru România. Discuţiile duse la Conferinţa de Pace de la Paris erau încinse, ca şi ecourile nefavorabile ale disputelor aduse pe muchia rupturii dintre Tigrul de neînduplecat şi marele om Ion I.C. Brătianu, care, într‑un târziu, excedat, şi‑a dat demisia şi s‑a întors acasă. Când două intransigenţe sunt aduse faţă în faţă (Clemenceau şi Brătianu) în condiţiile unor tensiuni crescânde între învingători şi învinşi, riscul e să pierzi ceea ce ai câştigat, răstimp de veacuri, cu sânge. Mai târziu, marele om recunoaşte bărbăteşte că Regina Maria a reuşit, cu brio, să facă în câteva zile ceea ce el, Brătianu, n‑a izbândit în câteva luni.
Prin demersurile făcute la Conferinţa de Pace de la Paris, prin Încoronarea de la Alba Iulia şi ulterior prin turneul amplu făcut de Regina Maria pentru recunoaşterea actului de întregire a României Renăscute, se desăvârşea – neverosimil şi tocmai de aceea adevărat – un miracol visat, sperat şi construit, pas cu pas, respirare de respirare, sudat de marea credinţă, de veacuri, a poporului român, de vârfurile «revoluţiei poeţilor» de la 1848, de membrii de frunte ai mişcării numite Junimea, de Alexandru Ioan Cuza, de Regele Carol I, de Regina Elisabeta (minunata Carmen Sylva, cea contrazisă de obraznicul şi dreptul Mihai Eminescu, care‑i sugerează să nu publice un poem!), de Regele Ferdinand I Întregitorul, de Regina Maria şi alţi câţiva oameni de seamă, care ne‑au dăruit o Românie Nouă. O Românie victorioasă. Acea «Românie ideală», imaginată de Mihail Kogălniceanu. Acea Românie pentru care Eminescu împreună cu Slavici şi cu alţi mari bărbaţi merseseră, la 1871, la ctitoria lui Ştefan cel Mare, la Marea Serbare de la Mănăstirea Putna. Acea Românie, pentru care Regele Ferdinand I se întorsese împotriva Germaniei, a Imperiului Otoman, a Austro‑Ungariei şi Bulgariei, şi luptase de partea forţelor Antantei (formate din Franţa, Imperiul Rus şi Imperiul Britanic), învingând, în cele din urmă, Puterile Centrale, şi, în consecinţă, fiind pedepsit cu asprime de familia sa germană, familia de origine, mai exact şters din registrul Casei Regale de Hohenzollern de Împăratul Wilhelm al II‑lea, apoi, la intervenţia aceleiaşi Case Regale, excomunicat din Biserica Catolică de Papă, pentru că şi‑a botezat copiii în rit ortodox”, susține Aura Christi în conferința intitulată Când vorbește sufletul…
La sfârșitul celor două intervenții moderate de directorul ICR Madrid, Maria Floarea Pop, a avut loc proiecția documentarului „Regina Maria – Inima României”.
Poezie și vrajă
„Palabras en rumano y en castellano/ Cuvinte în română și spaniolă” e intitulată cea de‑a patra reunine dintre oameni de cultură români și spanioli, inițiate de ICR Madrid, cu participarea ACE/ Asociación Colegial de Escritores, reprezentată de Manuel Rico, poet, președinte al acesteia, împreună cu CEDRO (Centro Español de Derechos Reprográficos), Biblioteca Publică Elena Fortun a Comunidad de Madrid și ICR Madrid, reprezentat de Maria Floarea Pop, director.
Recitalul a fost inaugurat, la invitația lui Manuel Rico, de Aura Christi, care a citit poeme alese din antologia Salonul albastru/ El salón azul, antologie, traducere în limba spaniolă de Corina Oproae, volum apărut la prestigioasa Editură Visor, 2023 (Spania). Vocile invitaților Aura Christi, Vasile Eugen Barz, Miguel Gane, Maria Garcia Zambrano, Carlos Jimenez Arriba și Berta Garcia Faet au răsunat în sala de spectacole a Bibliotecii Elena Fortún din Madrid, ca și muzica doamnei Sheila Blanco. Cuvinte prietenoase: mister, viaţă şi muzică. Lectura poeziilor traduse din română a fost asigurată de actriţa Laura Aparicio în acest eveniment încadrat în ediţia a IV‑a a dialogurilor literare hispano‑române şi Târgul Internațional de Carte de la Madrid.
Cântăreața Sheila Blanco a interpretat piese pe versurile unor scriitori ai începutului de secol al XX‑lea, Elisabeth Mulder, Margarita Ferreras și Carmen Conde. Între recitaluri au fost abordate subiecte ca, de pildă, modul cum sunt văzuți românii în Spania, poezia în viața oamenilor, imaginea României, a culturii și civilizației românești în Spania. Potrivit lui Manuel Rico, evenimentul a fost, de fapt, un fel de „sărbătoare a diversității”. Aura Christi susține că a fost un festin al frumuseții și al poeziei; România a strălucit.
Dialogurile româno‑spaniole, lectura publică și discuțiile, moderate de Maria Floarea Pop și Manuel Rico. Poezie. Frumusețe. Bucurii. Prieteni. Admiratori. Toate prilejuite, spuneam, de Târgul Internațional de Carte de la Madrid, unde România a fost prezentă cu un stand frumos, vizibil.
Marți și miercuri, în data de 4 și, respectiv, 5 iunie 2024, Aura Christi a participat la sesiuni de autografe la standul României din Madrid.
Conform unui comunicat al ICR, cea „de‑a 83‑a ediție a Târgului de Carte de la Madrid, una dintre cele mai importante manifestări de profil din Europa, a fost inaugurată de Regina Letizia a Spaniei”. La Feria del Libro de Madrid 2024 și‑au prezentat „oferta editorială 359 de expozanți. Pe parcursul a 17 zile, 3 milioane de vizitatori” au fost „așteptați să participe la cele peste 300 de evenimente pentru cititori de toate vârstele și 5.000 de sesiuni de autografe. Prezența României, care se află la a treisprezecea participare la această manifestare de anvergură, este organizată de Institutul Cultural Român, prin Centrul Naţional al Cărţii și prin ICR Madrid, cu sprijinul Ministerului Culturii și al Ambasadei României în Regatul Spaniei și oferă o foarte mare vizibilitate prin standul național și programul bogat, conceput pentru toate gusturile și toate vârstele”.
Aura Christi (România, Republica Moldova), laureată a Premiului Academiei Române, este poet, romancier, eseist și editor. A publicat peste 60 de cărți (poezie, roman, eseu) în România și în străinătate. Poezia sa a fost tradusă în 18 limbi. A primit peste 20 de distincții în România și în străinătate. Este redactor-șef al revistei „Contemporanul. Ideea Europeană”, care apare sub egida Academiei Române.
Asociația Scriitorilor Israelieni de Limba Română și Centrul Cultural Israelo‑Român au desemnat‑o „Omul Anului 2017”, i‑au acordat Premiul „Opera Omnia” și medalia de argint „Recunoștința evreiască” pentru volumele Psalmi și Planeta Israel. Premiul de excelență pentru contribuția internațională la poezie decernat la Gala Premiilor Săptămânii Internaționale a Poeziei și Artei Râul Miluo din China (2020). Marele Premiu pentru Poezie „Sfântul Gheorghe” al Festivalului Internațional de Poezie „Drumuri de spice” din Uzdin, Voivodina, Serbia (2021).
Complexitatea stilului Aurei Christi, și în această antologie, intitulată „Salonul albastru” – o selecție din primele cărți de poeme în versiunea spaniolă a Corinei Oproae, apărută la prestigioasa Editură Visor – variază între spirit jucăuș și simplitate, și lunecă de la un registru ludic latent la echilibrul clasic. Poetul folosește cu măiestrie diferite stiluri literare și creează o unică operă poetică majoră, despre care s‑a scris că e „o poezie de mare forță lirică și imaginație debordantă” (Adam J. Sorkin – SUA), „utilizarea desăvârșită a celor mai diferite mijloace stilistice – bine gândite și introduse în locul perfect” creând „o capodoperă a acestui gen de Poezie”. (Hans Dama – Germania) Fericirea, dialogul cu Dumnezeu, iubirea, viața‑moartea, tratate ca un întreg desăvârșit, redescoperirea ființei ca entitate spirituală sunt teme majore, universale, care pătrund în poezia Aurei Christi, animată de cele mai nobile valori. „Iată, foarte succint, o mostră admirabilă a unui singular curaj poetic şi iniţiatic: re‑instalarea unei poete, oficiind în limba lui Eminescu, în marile teme ale poeziei europene – etern moderne, fertile oricui posedă ingenium –, dar şi în acel curaj, profetic aş spune, de a se descoperi pe sine.” (Nicolae Breban)
Grupaj de Adrian Preda
