Unul dintre proiectele în care Revista Contemporanul este partener media este ,,Cultura română pentru copii și tineri”, organizat de Asociația Tineri pentru Educație și Cultură, sub egida Centrului de excelență în istoria culturii și a civilizației românești – Criterion, coordonat de scriitorul Mihai Gheorghiu. În cadrul acestui proiect, în perioada 31 iulie – 6 august 2024 a avut loc Tabăra de cultură și civilizație ,,Școala de la Putna”, derulată atât la poalele Munților Vrancei, pe Valea Putnei, precum și la București, tabără în cadrul căreia 15 copii și tineri au trăit intens, prin studiu și aplicații pe teren, bucuria cunoașterii.
Potrivit dezideratului anunțat de organizatori, „Școala de la Putna este o școală în aer liber, în care învățăm mult, aprofundăm bucuria nesfârșită a studiului, precum și pe aceea a roadelor prin comuniune, și mai ales ne fixăm bine în ființă ce înseamnă fericirea prin cunoaștere. Pentru că, fără efortul însușirii învățării constante, respectiv al transmiterii către tânăra generație a acestui mod de a fi, în și prin cunoaștere autentică, greu vom da măsura unei rodnicii reale, autentice, ca neam”. Una dintre activitățile taberei a constat în aplicații pe teren, realizate în parteneriat cu Societatea de Geografie din România, aplicații subsumate corectei identificări de tineri a tranșeelor din Primul Război Mondial și a fronturilor de pe Valea Putnei și a zonelor ei limitrofe. Atelierele de gramatică și de literatură română, precum și cele de istorie și dezvoltare personală au oferit tinerilor participanți bucuria cunoașterii și a aprofundării riguroase și temeinice a studiului, ca instrument principal pentru cunoaștere.
Cadrul natural al taberei a fost dat de Munții Vrancei și frumusețea râului Putna, din valea căreia, acum peste 500 de ani, și‑a adunat măritul voievod Ștefan cel Mare și Sfânt oștenii salvatori de domnie și țară. Una dintre lucrările acestei activități a avut loc la București, prin omagierea, în ajunul zilei de 6 august, a altor eroi, aceia de la începutul secolului trecut, care au făurit visul de veacuri al tuturor românilor, România. Astfel, la Muzeul Militar Național „Regele Ferdinand I” din București a avut loc evenimentul literar‑artistic „Ce‑i un neam decât eternitate?”, în cadrul căruia copiii și tinerii au interpretat fragmente din scrisori trimise de soldații români de pe fronturile Primului Război Mondial ori de familiile lor către aceștia, precum și poezii de Mihai Eminescu, Duiliu Zamfirescu și Ioan Alexandru.
„Este al treilea an consecutiv când, printre aceste exponate încărcate deopotrivă de informații prețioase, dar și de emoție, ale Muzeului Militar Național – un adevărat muzeu de istorie al României –, am dat glas unora dintre suferințele și jertfele personale ale înaintașilor noștri, fără de care România nu ar fi existat în măsura existenței ei din prezent. Aceasta pentru că, fără recunoștința vie, autentică, față de ei, realizată mai ales prin cunoașterea acestor jertfe de tânăra generație, viața acestui prezent poate lăsa de dorit, iar viitorul poate împrumuta din negurile trecutului”, s‑a spus în încheierea evenimentului.
Spirit și Limbă
Muzeul Național al Literaturii Române, Revista Contemporanul, Asociația Tineri pentru Educație și Cultură și Centrul de excelență în istoria culturii și civilizației românești – Criterion, a organizat vineri, 30 august 2024, ora 16:00, la Muzeul Național al Literaturii Române, în Grădina de vară, evenimentul cultural „Spirit și Limbă”. Adolescenții și tinerii participanți în cadrul atelierelor organizate de cele două asociații au interpretat fragmente din creațiile poetice și filosofice românești relevante pentru frumusețea și profunzimea limbii române. De la Mihai Eminescu la Constantin Noica, trecând prin Tudor Arghezi, Lucian Blaga sau Ioan Alexandru, Limba română a strălucit.
Într‑o Europă deschisă tuturor particularităților și diferențelor, celebrarea frumuseții limbii române la ea, acasă, la Muzeul Național al Literaturii Române, este, în primul rând, o sărbătoare a frumuseții în comuniune. „Ca și portugheza, italiana, spaniola și franceza, Limba română e de origine latină, fiind, spre deosebire de celelalte patru limbi invocate, singura de extracție latină vorbită într‑o țară din estul Europei, care rezistă, spunea Nicolae Iorga, într‑un ocean de țări slave. Cântată de Eminescu, cel de neegalat, creatorul unic care a pus bazele limbii române moderne, admirată de filosoful privat din mansarda pariziană, Cioran, care avea cultul eminescienei Rugăciuni a unui dac, tratată ca o patrie de Nichita Stănescu, limba română rezistă uimitor, cerne și alege cu infinită delicatețe, inventivitate și înțelepciune și înflorește strălucind”, a menționat poeta Aura Christi, redactor‑șef al Revistei Contemporanul.
Andrei Potlog
