Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei
Ultimul deceniu comunist
Scrisori către Radio Europa Liberă
vol. II (1986-1989), Editura Polirom
Mihnea Berindei şi Gabriel Andreescu continuă seria celor mai semnificative scrisori trimise postului de radio Europa Liberă, de data aceasta între anii 1986 şi 1989, o perioadă de schimbări majore ce au condus la prăbuşirea regimurilor comuniste din Europa de Est. În 1985, Mihail Gorbaciov devenea liderul Uniunii Sovietice, iar un an mai târziu introducea politicile de perestroika şi glasnost, aducând o rază de speranţă statelor din spatele Cortinei de Fier. În ciuda acestor circumstanţe favorabile, România a continuat să rămână izolată în regiune, stare de fapt confirmată de scrisorile trimise de cetăţeni, din ce în ce mai critice la adresa conducerii ţării. Acestea denunţau mai ales înăsprirea fără precedent a condiţiilor de viaţă, pe fundalul lipsei libertăţii de expresie şi al cultului personalităţii soţilor Ceauşescu. Ultimul deceniu comunist este o carte-document extrem de preţioasă, cu o incontestabilă valoare istorică.
Mite Kremnitz
Amintiri fugare despre Mihai Eminescu
Editura Muzeelor Literare
În Anuarul de lingvistică, istorie literară şi folclor de la Iaşi a apărut în numărul XXXII (1988-1991), p. 113-137 textul corectat al Amintirilor fugare despre Mihai Eminescu al lui Mite Kremnitz. Toate ediţiile de atunci au folosit în continuare textul transcris în 1933 cu greşelile de atunci. Editura Muzeelor Literare din Iaşi a editat acum, într-o ediţie biblingvă, textul corectat din 1991 şi o versiune românească datorată lui Horst Fassel (care semnează şi prefaţa ediţiei). Cu această republicare şi cu romanul Radu, precum şi cu Domnul Baby se vor completa informaţiile despre cultura românească din secolul al XIX-lea văzute de un martor ocular (Mite Kremnitz) care a trăit din 1875 şi până în 1898 la Bucureşti şi a tradus substanţial din literatura română.
Iacob Negruzzi, Jurnal
Editura Muzeelor Literare
Principala contribuţie a lui Iacob Negruzzi adusă literelor româneşti rămâne 
activitatea lui de redactor-şef al revistei Convorbiri literare. Un document deosebit de valoros pentru felul cum studiau şi se pregăteau studenţii români pentru activitatea lor ulterioară îl constituie jurnalul intim al lui Negruzzi pentru anii 1861-1864 (el studia atunci la Berlin, dar doctoratul şi l-a susţinut în august 1863 la Heidelberg), publicat pentru prima dată în colecţia Restituiri al Editurii Dacia din 1980. Dar documentul lui Negruzzi are merite la fel de mari pentru prezentarea vieţii culturale şi universitare germane din epoca respectivă şi interesează şi pe cititorii germani (jurnalul a fost scris în limba germană, dar numai traducerea din 1980 l-a prezintat până acum). În 1980 cenzura a scos numeroase pasaje, considerându-le puţin potrivite din punct de vedere moral pentru un student român şi prea fără perdea. În ediţia Editurii Muzeelor Literare de la Iaşi a apărut textul integral, stabilit, tradus şi comentat de Dan Mănucă şi Horst Fassel, care publicaseră şi prima ediţie a jurnalului.
Mite Kremnitz, Radu
Editura Muzeelor Literare
Prima scriere despre Războiul de independenţă din 1877/1878 se datorează autoarei germane Mite Kremnitz. Romanul ei Radu a rămas necunoscut până azi, când Editura Muzeelor Literare de la Iaşi l-a prezentat în traducerea românească a Luminiţei şi Horst Fassel. Din prefaţa lui Horst Fassel aflăm şi modelul pentru protagonistul romanului: Radu Vulteano este Titu Maiorescu. Deoarece şi celelalte personaje sunt elaborate (ca într-un roman-cheie) pe baza unor modele reale (Vereanu este Iacob Negruzzi, Olga este Mite Kremnitz) ni se relevă tabloul societăţii româneşti din anul 1877. Interesant este faptul că revista Nord und Süd, când a publicat romanul în 1880, a cenzurat textul, scoţând unele critici la adresa ruşilor, parteneri de război ai românilor în 1877.
Mihai Stelian Rusu
Memoria naţională românească
Editura Institutul European
Lucrarea abordează, într-o manieră simultan comprehensiv-holistică şi detaliat-analitică, fenomenul memoriei istorice româneşti, aşezat de autor în centrul nervos al identităţii naţionale. Interogând
fenomenul pe care şi-l fixează ca obiect de cercetare de pe poziţii social-construcţioniste, abordarea analitică propusă de Mihai Stelian Rusu reuşeşte să surprindă, desfăşurate în durata lungă a ultimelor două secole de existenţă istorică românească sub zodia ideii naţionale, diferitele ipostaze sub care s-a alcătuit memoria istorică elaborată pentru a ţine treaz trecutul românesc în conştiinţa colectivă. Alături de ideea naţională, luată drept axa centrală a identităţii româneşti şi vectorul memoriei istorice, educaţia şcolară este acreditată nu doar ca principala agenţie de naţionalizare identitară, ci şi ca o crucială instituţie culturală a memoriei naţionale. Fără excepţie relativ la regimul politic în care a fost organizată exercitarea puterii de stat, şcoala a fost însărcinată ideologic cu misiunea de a socializa populaţia în narativa dominantă despre trecut favorizată de status quo-ul politic. Ca atare, cartea scrutează tripticul relaţional configurat între identitate-memorie-educaţie, arătând, pe de o parte, cum identitatea este dependentă de memoria istorică şi cum, pe de altă parte, atât identitatea, cât şi memoria utilizează educaţia ca instituţie socială pusă în slujba socializării populaţiei în acest „complex identitar-mnemonic” în care rezidă conştiinţa istorică de sine a unei colectivităţi.
Radu Carp
Politograma
Incursiuni în vocabularul democraţiei
Editura Institutul European
Volumul propune cititorului mai mult sau mai puţin familiarizat cu meandrele sistemului politic românesc, cu dinamica supranaţional europeană sau cu complexitatea dreptului ca
nonic o analiză percutantă a ceea ce numeşte „democraţia în acţiune”. Reunind o serie de studii recente ale autorului cu privire la evoluţia societăţii româneşti, cartea constituie o importantă contribuţie, atât pentru literatura de specialitate, cât şi pentru dezbaterile publice contemporane. Sunt tratate teme de maximă importanţă, precum natura regimului politic pe baza analizei jurisprudenţei Curţii Constituţionale, dreptul de asociere în partidele politice româneşti în perspectiva comparată sau democraţia directă sub forma e-democraţiei.
Sorina Soare (Universita degli studi Firenze)
Analizele lui Radu Carp din acest volum sunt o contribuţie importantă, nuanţată şi erudită la dezbaterea de idei din spaţiul românesc şi european. Intelectual public creştin-democrat, Radu Carp este preocupat de evoluţiile care definesc prezentul, dar şi de originea conceptelor. Precis şi atent, scrisul său stabileşte un standard de echilibru şi de sobrietate a analizei juridico-politice.
Ioan Stanomir (Universitatea din Bucureşti)
