Pregătirea lotului olimpic românesc
Lotul olimpic de lingvistică al României, pregătit de o echipă coordonată de cercetător dr. Valentina Cojocaru, de la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti”, a obţinut locul 3 la Olimpiada Internaţională desfăşurată la Man Island. Trei dintre cei patru concurenţi români participanţi au obţinut, la proba individuală, medalii de aur, argint şi bronz: Mihai Bratu (aur), Vlad Ştefan Oros (argint), Nicoleta Dobrică (bronz). Dr. Valentina Cojocaru, cercetător la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” şi asistent universitar la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucureşti, a oferit informaţii despre condiţiile de concurs, pregătirea lotului olimpic românesc şi beneficiile pentru elevi a unei astfel de competiţii. „La olimpiadă se dau probleme ce conţin date din limbi necunoscute de elevi. Olimpiada de lingvistică este un concurs care presupune rezolvarea unor probleme ce conţin date din limbi necunoscute de elevi. Aceste date sunt prezentate sub forma unor enunţuri sau sintagme şi codifică diverse informaţii despre limba respectivă: informaţii gramaticale şi lexicale pe care elevii, cu ajutorul logicii, gândirii analitice, le decodifică. Olimpiada de lingvistică, un concurs care stimulează curiozitatea şi autonomia.
Acest concurs este inedit nu doar prin faptul că implică o materie ce nu se studiază în şcoală, ci prin faptul că „învăţarea” este centrată pe elev, nu pe profesor. Cu alte cuvinte, elevul se raportează la profesor nu ca la o sursă a cunoaşterii, uşor accesibilă, ci mai degrabă ca la un mediator, un îndrumător, care intervine numai atunci când e cazul, clarificând anumite lucruri, stimulând elevul şi încurajându‑l să‑şi dezvolte propriile căi de autonomie.
Ceea ce propune olimpiada de lingvistică seamănă foarte mult cu principiile teoretice ale unei metode educative conturate la sfârşitul secolului XIX (1897) de John Dewey, care considera că educaţia începe prin stimularea curiozităţii copilului, care trebuie să aibă un rol activ în procesul de învăţare („learning by doing/ discovery”).
Pentru a participa la Olimpiada de lingvistică, elevii nu au nevoie de o pregătire teoretică susţinută, care să se bazeze pe a învăţa anumite concepte, ci de o pregătire mai degrabă practică, punând în valoare abilităţile lingvistice ale elevilor în relaţie cu modelul matematic al comunicării: ideea recunoaşterii unui model (care prin analogii se dovedeşte a fi regulă); abilitatea de a generaliza; capacitatea de analiză; o gândire laterală; atenţia la detalii etc. Elevii nu studiază lingvistica la şcoală şi nu pot fi testaţi pe baza unui conţinut specific (de exemplu: analize gramaticale, definirea unor concepte de bază din lingvistică etc.), toţi au însă cunoştinţe minimale de gramatică a unei limbi, fie prin intermediul limbii materne, fie prin intermediul învăţării unei a doua limbi.
O selecţie naţională
2013, anul înfiinţării Olimpiadei de lingvistică în România. În România, Olimpiada de lingvistică a luat fiinţă în 2013, când, prin intermediul Ministerului Educaţiei şi cu sprijinul Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti şi al Institutului de Lingvistică „Al. Rosetti – Iorgu Iordan” al Academiei Române, am organizat o selecţie naţională în două faze (judeţeană şi naţională), în urma căreia am selectat 4 elevi care au reprezentat România la Olimpiada Internaţională de Lingvistică, ţinută, în acel an, la Manchester.
Participarea internaţională a lotului românesc de lingvistică. Prima participare a României la Olimpiada Internaţională de Lingvistică – IOL, în 2013, ne‑a adus un trofeu la proba pe echipe (medalie de bronz) şi două menţiuni la proba individuală. Apoi, începând cu următorul an, ne‑am întors de fiecare dată cu cel puţin câte o medalie pentru proba individuală. Dan Mirea este elevul care a obţinut prima medalie de aur pentru România, iar ulterior a devenit membru în echipa de organizare a olimpiadei în România şi, începând cu anul 2020, face parte din comitetul central al olimpiadei internaţionale.
Anul acesta, un alt elev excepţional, Mihai Bratu, a obţinut a doua sa medalie de aur la Olimpiada Internaţională de Lingvistică, devenind, astfel, cel mai bun participant din toate timpurile.
Pregătirea lotului olimpic de lingvistică. În fiecare an, înainte de etapa internaţională, la Bucureşti are loc o sesiune de pregătire a lotului României, timp o săptămână. Pregătirea constă în rezolvarea de probleme în condiţii asemănătoare celor de la Olimpiada internaţională. Scopul pregătirilor nu este doar acela de a‑i familiariza pe elevi cu ritmul intens al competiţiei, ci de a‑i ajuta să se apropie unul de celălalt, să socializeze, să împărtăşească din propriile experienţe legate de olimpiadă, astfel încât să funcţioneze eficient atât la proba individuală, cât şi la proba pe echipe.
Din 2021, pregătirea a cunoscut un alt format. S‑a desfăşurat exclusiv în online şi a fost ţinută de Vlad Neacşu, şi el fost participant la IOL şi autor al Ghidului de pregătire pentru Olimpiada de lingvistică apărut la Editura Universităţii din Bucureşti în 2022. Pe lângă rezolvarea de probleme, noul format al pregătirii presupune şi o parte care, deşi pare prea teoretică la prima vedere, a fost gândită pentru a prezenta diverse arii lingvistice într‑un mod aplicat şi relevant pentru rezolvarea problemelor.
Profesorii îndrumători
Ca profesor îndrumător, pot spune că a fost şi este un privilegiu să fac parte alături de colegii mei, Roxana Preda, Paul Helmer, Vlad Neacşu şi Dan Mirea, dintr‑un proiect cu impact major asupra educaţiei, care are rolul de a descoperi şi de a arăta lumii unii dintre cei mai buni elevi din ţară, elevi a căror minte excepţională este valorificată prin astfel de olimpiade. Iar ceea ce mă bucură cel mai mult este faptul că echipa noastră este alcătuită din foşti participanţi care, deşi au ales să plece la studii în străinătate, au rămas în echipa românească, investind timp şi pasiune în Olimpiada de lingvistică din România.
■ Cercetător la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române
Valentina Cojocaru
