„Documente papale şi curiale în România (cca 1250‑1600). O ediţie critică”
În prezenţa unor membri ai Academiei Române şi a unor personalităţi marcante ale comunităţii ştiinţifice şi culturale din Cluj‑Napoca, a avut loc, în Sala de conferinţe a Filialei Cluj‑Napoca a Academiei Române, deschiderea oficială a proiectului Documente papale şi curiale din România (cca 1250‑1600). O ediţie critică (acronim RO‑VAT), finanţat prin programul „Granturile Academiei Române 2023” şi coordonat de Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române.
Obiectivul ambiţios al proiectului este acela de a realiza o ediţie critică a tuturor bulelor şi scrisorilor păstrate în colecţii de pe teritoriul României într‑un interval cronologic delimitat de mijlocul veacului al XIII‑lea şi finalul secolului al XVI‑lea, apelând la instrumentele avansate oferite de tehnologia informatică. Alături de ediţia critică menţionată, proiectul propune cercetări în arhivele vaticane, dar şi în alte arhive şi biblioteci din Italia, Ungaria, Austria şi Germania pentru identificarea de noi surse cu privire la spaţiul românesc şi pentru realizarea unui ghid arhivistic privitor la specificul izvoarelor istorice asociate cu mediile curiei romane. Astfel, echipa proiectului iniţiază o cercetare sistematică a întregului material istoric medieval care leagă spaţiul românesc de Sfântul Scaun, România fiind cel din urmă areal cultural european în care se regăsesc îngemănate tradiţii spirituale bizantino‑slave şi latine şi în care un astfel de proiect naţional nu a prins contur. Scopul demersului ştiinţific este de a înţelege mai bine rolul spaţiului românesc în echilibrul raporturilor dintre Răsărit şi Apus, în dinamica religios‑confesională, diplomatico‑politică ori financiar‑comercială a Europei.
„Viziunea RO‑VAT privind viitorul digital al editării de surse istorice ţinteşte asigurarea tranziţiei către ştiinţa deschisă şi facilitarea progresului în cercetarea ştiinţifică de excelenţă precum şi către arhivarea fondului de cunoştinţe în depozite digitale”, a subliniat directorul proiectului, dr. habil. Adinel C. Dincă, cercetător ştiinţific la Institutul de Istorie „George Bariţiu”. „Ştiinţa istorică românească a beneficiat mult prea puţin până acum de acest izvor abundent de cunoaştere a trecutului medieval; materialul ce urmează a fi pus în circuitul ştiinţific corespunde iniţiativei strategice a Academiei Române privind editarea de volume de documente inedite, recoltate din arhive din ţară şi, mai ales, din străinătate, referitoare la istoria şi civilizaţia spaţiului carpato‑dunărean”, a concluzionat istoricul Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române şi directorul Institutului de Istorie „George Bariţiu”.
În cadrul manifestării au mai luat cuvântul: academicianul Doru Pamfil, preşedintele Filialei Cluj‑Napoca a Academiei Române, care a asigurat echipa de cercetători de tot suportul său şi, implicit, al filialei, academicianul Mihai Bărbulescu, în prezent directorul Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Române”, fost director al Accademia di Romania de la Roma, Italia, dar şi ES prof. dr. Liviu Zăpârţan, fost ambasador al României la Vatican, care şi‑au exprimat încrederea în realizarea cu succes a obiectivelor proiectului de cercetare.
Proiectul va fi implementat în intervalul 1 ianuarie 2024 ‑ 31 decembrie 2025 de o echipă de 5 cercetători, dr. Iulian M. Damian, dr. Andreea Mârza, dr. Maria Frînc şi drd. Mihai Kovács, condusă de dr. habil. Adinel C. Dincă.
Răzvan Theodorescu, omagiat la Academia Română
Academia Română, prin Secţia de arte, arhitectură şi audiovizual, a organizat sesiunea „Memento Academician Răzvan Theodorescu”. Evenimentul s‑a desfăşurat în Aula Academiei şi a fost deschis de alocuţiunea acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române.
Personalitatea şi activitatea profesorului şi omului de cultură Răzvan Theodorescu au fost evocate în discursurile acad. Ioan Dumitrache, secretarul general al Academiei Române, acad. Marius Porumb, directorul Institutului de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj‑Napoca, prof. dr. Georgeta Filitti şi prof. dr. Georgeta Stoica, membre de onoare al Academiei Române, Ionuţ Vulpescu, deputat, fost ministru al Culturii, prof. univ. dr. Ioan Opriş. Sesiunea a fost moderată de acad. Sabina Ispas, preşedintele Secţiei de arte, arhitectură şi audiovizual.
Reputat istoric al culturii, cu vocaţie enciclopedică, acad. Răzvan Theodorescu (1939‑2023) a fost o personalitate de excepţie a culturii române contemporane şi un membru marcant al Academiei Române începând cu anul 1993. Specialist în istoria artei, artă şi civilizaţie românească, creştinism şi spiritualitate balcanică, acad. Răzvan Theodorescu a fost vicepreşedinte al Academiei Române în perioada 2018‑2023 şi preşedinte al Secţiei de arte, arhitectură şi audiovizual timp de 10 ani.
Doctor în istorie la Universitatea din Bucureşti, cu un studiu despre elementele culturale bizantine, balcanice şi occidentale care au marcat începuturile culturii medievale româneşti, şi‑a început cariera ştiinţifică în anul 1963, la Institutul de Istoria Artei, unde a fost cercetător şi director adjunct ştiinţific. În 1987 a devenit conferenţiar asociat la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu”, astăzi Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, unde din 1990 a activat ca profesor, susţinând cursuri de artă medievală europeană, tipologia artei sud‑est europene, caracteristicile Orientului creştin şi istoria civilizaţiei bizantine. În acelaşi an a fost ales rector al Universităţii Naţionale de Arte. Activitatea sa didactică a însemnat şi colaborările cu Universitatea Media, Universitatea „Spiru Haret” din Bucureşti, Universitatea „Apollonia” din Iaşi, Universitatea „Danubius” din Galaţi, dar şi ca profesor invitat la Centrul Superior de Studii Medievale din Poitiers.
Bogata sa opera s‑a axat pe studiul artei vechi româneşti şi al artei medievale europene, pe analiza comparativă a strategiilor geopolitice din spaţiul Europei, pe studiul mentalităţilor şi pe cercetarea unor domenii de nişă din care au rezultat teoria „coridoarelor culturale”, teoria tipologiei ctitorilor, expunerea momentum princeps pentru începuturile artei europene, dar şi teoria mentalităţii tranzacţionale a poporului român, pe care a expus‑o în discursul de recepţie la Academia Română. A realizat, vreme de peste trei decenii, articole pentru celebra emisiune „Teleenciclopedia”, produsă de Televiziunea Naţională, pe care o considera una dintre realizările sale importante la nivel public. Profesorul Răzvan Theodorescu a avut o contribuţie remarcabilă la organizarea unor instituţii şi a unor structuri guvernamentale: a fost preşedinte al Radioteleviziunii Române (1990‑1992), membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului (1992‑2000), preşedinte al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice (1993‑1995), ministru al Culturii şi Cultelor (2000‑2004) şi Ambasador Naţional al Programului ONU „Alianţa Civilizaţiilor” începând cu anul 2009. În calitate de secretar general al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud‑Est Europene (1994‑2023) a sprijinit numeroase proiecte de cercetare interdisciplinară. De numele acad. Răzvan Theodorescu se leagă înfiinţarea primei catedre umaniste UNESCO din România.
A fost laureat al Premiului „Nicolae Bălcescu” al Academiei Române şi al Premiului „Gottfried von Herder”, conferit de Universitatea din Viena, iar în anul 1998 a fost ales membru al Academiei Europene de Ştiinţe, Arte şi Litere.
A fost distins cu Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Mare Ofiţer de Preşedinţia României şi cu Ordinul Artelor şi Literelor al Republicii Franceze, în grad de Comandor, ca o recunoaştere a incontestabilei sale contribuţii la promovarea culturii româneşti şi europene.
Sesiunea omagială organizată de Academia Română a fost urmată de expoziţia „Remember Academician Răzvan Theodorescu”, organizată în sala „Theodor Pallady” a Bibliotecii Academiei Române, cu un vernisaj desfăşurat în prezenţa prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei şi director general al bibliotecii, a dr. Adrian Silvan Ionescu, directorul Institutului de Istoria Artei din Bucureşti.
„Cât de pregătită este România la un nou cutremur?”
Academia Română, alături de Curtea de Conturi a României, a organizat dezbaterea „Cât de pregătită este România la un nou cutremur?”. Manifestarea a avut loc în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei şi a reunit reprezentanţi ai instituţiilor statului, ai administraţiei bucureştene, specialişti şi experţi în domeniul construcţiilor şi urbanismului.
Dezbaterea, iniţiată de prof.ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române, îşi propune analizarea situaţiei concrete în care se află fondul locativ la nivel naţional, precum şi fondul patrimonial şi cel al imobilelor de funcţionalitate publică – spitale, şcoli, judecătorii.
La eveniment au fost invitaţi să participe membri ai Guvernului şi ai Parlamentului, oficialităţi ale statului, reprezentanţi ai administraţiei bucureştene. Mediul academic de profil a fost reprezentat de prof. univ. Radu Văcăreanu, rectorul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti, şi de prof. dr. ing. Ioan Paul, de la aceeaşi universitate, alături de specialişti care activează în domeniul construcţiilor: Cristian Erbaşu şi Adriana Iftime, preşedinte, respectiv director general la Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii, şi Laurenţiu Blaga, director la Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară.
Vorbitorii au în vedere o abordare pragmatică a problemei, bazată pe date şi cifre, care să releve situaţia expertizărilor realizate până acum, în diverse etape, normele seismice luate în considerare, parametrii normativi de construcţie, situaţia clădirilor consolidate până în acest moment, precum şi posibilele resurse de bani, care să poată susţine noi proiecte de consolidare.
Scopul dezbaterii este de a readuce în atenţie necesitatea accelerării unor măsuri pentru rezolvarea unei probleme de siguranţă naţională – protecţia seismică –, ţinând cont de opinia specialiştilor, potrivit cărora gradul de asigurare a construcţiilor la seisme depinde de gradul de risc pe care societatea şi‑l poate asuma, în funcţie de condiţiile economice, de costuri şi de nivelul de cunoştinţe în domeniu. În finalul dezbaterii, participanţii au răspuns întrebărilor jurnaliştilor.
Biroul de comunicare al Academiei Române
