„O operă celebră: Ecorşeul Brâncuşi‑Gerota”

Academia Română, prin Secţia de arte, arhitectură şi audiovizual şi Secţia de ştiinţe medicale, a organizat masa rotundă „O operă celebră: Ecorşeul Brâncuşi – Gerota”. Manifestarea a avut loc în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” din Calea Victoriei nr. 125. Au susţinut prezentări prof. dr. Irinel Popescu, membru corespondent al Academiei Române, dr. Doina Lemny, Muzeul Naţional de Artă Modernă – Centre Pompidou din Paris, prof. dr. Octavian Buda şi prof. dr. Andy Chirculescu, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti, lector univ. dr. Elena Dumitrescu, Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, prof. dr. Eugen Târcoveanu, prof. dr. Cristian Lupaşcu, prof. dr. Cristian Bârsu, dr. Valeriu Şurlin şi arh. Emilian Ştefârţă.

Dezbaterea a avut ca punct de pornire istoria primei lucrări de tip ecorşeu, realizată în spaţiul ţărilor române la începutul secolului XX, ca rezultat al colaborării dintre studentul Constantin Brâncuşi, de la Şcoala de Belle‑Arte din Bucureşti, şi profesorul său de anatomie umană, dr. Dimitrie Gerota, unul dintre întemeietorii chirurgiei în România.

Manifestarea şi‑a propus să aducă în atenţia specialiştilor şi cercetătorilor o analiză a lucrării de tip ecorşeu a sculptorului Constantin Brâncuşi, care abordează corpul uman atât din perspectiva artistică, cât şi din cea anatomică. Opera lui Brâncuşi, concepută în maniera clasicismului grecesc, surprinde cu o execuţie de mare precizie toate detaliile anatomice, cunoscute tânărului student în urma participării la orele de disecţie ale doctorului Gerota, de la Facultatea de medicină. Odată cu expunerea ecorşeului la Ateneu, în anul 1903, Brâncuşi şi‑a câştigat notorietatea în peisajul artistic bucureştean.

Constantin Brâncuşi (1876‑1957), cel mai faimos sculptor român şi unul dintre exponenţii sculpturii abstracte moderne, este absolvent al Şcolii de Belle‑Arte din Bucureşti şi al Şcolii Superioare de Arte Frumoase din Paris. Influenţat de creaţia lui Rodin, Brâncuşi a căutat esenţializarea mesajului artistic şi exprimarea ideilor în forme estetice simplificate. Operele sale se găsesc în muzee celebre din toată lumea. Constantin Brâncuşi a fost ales membru post‑mortem al Academiei Române în anul 1990.

Dimitrie Gerota (1867‑1939) a fost primul radiolog român şi întemeietorul Institutului de chirurgie din Bucureşti. Profesor de anatomie atât la Şcoala de Bell‑Arte, cât şi la Facultatea de medicină din Bucureşti, a pus bazele unei tehnici de injectare a vaselor limfatice care evidenţia secţiunile anatomice şi permitea disecţia precisă. De numele profesorului Gerota se leagă şi prima colecţie de mulaje anatomo‑chirurgicale din România, dedicate studiului medical. În anul 1916 a fost ales membru corespondent al Academiei Române.

Prezentările şi discuţiile din cadrul mesei rotunde „O operă celebră: Ecorşeul Brâncuşi – Gerota” au fost urmărite şi pe platforma ZOOM.

 

„Cum este cu putinţă ceva nou în chirurgie?”

 

Academia Română a organizat conferinţa cu public „Cum este cu putinţă ceva nou în chirurgie?”, susţinută de prof. univ. dr. Cătălin Vasilescu, şeful Clinicii de chirurgie generală a Institutului Clinic Fundeni. Evenimentul a avut loc în Aula Academiei Române. Profesorul Cătălin Vasilescu a vorbit în conferinţa sa despre chirurgia laparoscopică şi despre chirurgia robotică, despre neurochirurgie şi chirurgia cardiacă, aducând în discuţie exemple de pionierat temerar, dar şi câteva regretabile derapaje, unele foarte greu de înţeles astăzi. În virtutea bogatei sale experienţe de practician în sala de operaţie, medicul Cătălin Vasilescu doreşte să arate cât de fragil este echilibrul dintre binele bolnavului şi creativitatea chirurgului şi cât de fină, de multe ori abia sesizabilă, este linia care „desparte eroismul de ridicol”, aşa cum îi place să citeze.

Preocupat de cercetarea de avangardă în domeniul medical, profesorul Cătălin Vasilescu a pus în ecuaţie trei valori fundamentale: noul, adevărul şi binele, privite din dublă perspectivă, cea a ştiinţei inovative şi cea a practicii chirurgicale. „Pentru cercetător, chestiunea noului este una normală. În medicină însă lucrurile stau altfel. Pentru medic regula jocului este diferită. El trebuie să vindece, dacă poate, iar dacă nu poate să vindece, atunci să trateze suferinţa pacientului. Am putea spune că principalul lui obiectiv este să urmărească binele cu toate mijloacele pe care ştiinţa medicală i le pune la dispoziţie la acel moment.

Pentru a asigura pacienţilor săi cele mai bune şanse în lupta cu boala, chirurgul trebuie adesea să iasă din conservatorismul comod, să abandoneze reţetele terapeutice consacrate şi să apeleze la soluţii chirurgicale noi. Decizia nu este însă una uşoară, nu întotdeauna lucrul cel mai nou este şi cel mai bun”.

Cătălin Vasilescu (n. 1959) este profesor de chirurgie la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti şi şef al Clinicii de chirurgie generală a Institutului Clinic Fundeni. A adus contribuţii importante în chirurgia robotică, laparoscopie, chirurgia oncologică şi cercetarea medicală, mai ales în genomică (ARN non codant în morfogeneză, în tumorile maligne şi în sepsis).

În iunie 2002 profesorul Cătălin Vasilescu a realizat, primul în lume, o splenectomie subtotală laparoscopică pentru microsferocitoză ereditară. Are preocupări constante pentru istoria medicinei şi pentru istoria ideilor, domeniu în care a publicat, împreună cu filosoful Mircea Flonta, volumul Ce este mai presus de orice? Lumea cercetătorilor între iubirea de patrie şi spiritul universalist al ştiinţei în timpul Primului Război Mondial.

Conferinţa susţinută de prof. univ. dr. Cătălin Vasilescu se înscrie în ciclul de manifestări „Ora de ştiinţă”, iniţiat de Academia Română cu scopul promovării ştiinţei la nivel naţional. Astfel, ciclul de conferinţe „Ora de ştiinţă”, coordonat şi moderat de acad. Marius Andruh, vicepreşedinte al Academiei Române, propune întâlnirea specialiştilor din diverse domenii cu publicul larg şi crearea unei platforme de discuţii între cercetători, profesori, studenţi, jurnalişti şi toţi pasionaţii de cunoaştere. Conferinţele sunt structurate în două părţi, prima fiind destinată expunerii, iar cea de‑a doua constituindu‑se într‑o sesiune de întrebări şi răspunsuri. La fiecare conferinţă, accesul publicului este liber.

 

Lansarea manualului universitar „Handbook of Neurocriminology”

 

Academia Română a organizat lansarea‑eveniment a manualului universitar „Handbook of Neurocriminology”, scris de prof. univ. Jean‑Jacques Askenasy, membru de onoare al Academiei Române. Manifestarea a avut loc în Amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” din Calea Victoriei nr. 125 şi a fost onorată de prezenţa acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, care a rostit alocuţiunea de deschidere.

Aspectele actuale ale neurocriminologiei au fost prezentate de acad. Ioan Dumitrache, secretarul general al Academiei Române, de prof. Rodica Mihaela Stănoiu, prof. Constantin Sima, prof. Bogdan Ovidiu Popescu, conf. univ. Aura Preda şi Ovidiu Enculescu, directorul Editurii RAO. Discuţiile au fost moderate de acad. Maya Simionescu, preşedintele Secţiei de ştiinţe biologice din Academia Română.

Manualul universitar „Handbook of Neurocriminology” este destinat studenţilor la facultăţile de medicină şi de drept, rezidenţilor şi medicilor specialişti, experţilor în analize judiciare. Studiile prezentate permit aprofundarea problemelor de criminologie, precum şi a fenomenelor neurologice care activează anumite zone din creierul uman şi determină acţiuni condamnabile. „Manualul nu intenţionează să transforme actul criminal în boală a creierului, ci este menit să ajute la înţelegerea conceptului de Mens Rea, adică minte rea sau intenţie rea, fără de care niciun om nu poate fi pedepsit de lege”, este de părere prof. univ. Jean‑Jacques Askenasy, autorul manualului.

Biroul de comunicare al Academiei Române

Total 2 Votes

0

2