Academia Română a organizat sesiunea omagială „Eugen Simion – 90”, eveniment consacrat operei şi personalităţii criticului, istoricului literar, profesorului şi academicianului Eugen Simion. Manifestarea a avut loc în Aula Academiei Române, precedată fiind de ceremonia de inaugurare, la Biblioteca Academiei Române, a sălii de lectură „Eugen Simion”.
Sesiunea omagială a fost onorată de prezenţa acad. Ioan‑Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, care a deschis lucrările. Au luat cuvântul prof. Thierry de Montbrial şi prof. Serge Fauchereau, membri de onoare din Franţa ai Academiei Române, Lucian Romaşcanu, ministrul Culturii, IPS Ioan Robu, membru de onoare al Academiei Române, acad. Mircea Martin, prof. Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române, şi Ioan Pavăl, primarul comunei Dumbrăveni.
Manifestarea din Aula Academiei Române a deschis, astfel, lucrările Simpozionului internaţional „Eugen Simion – 90”, care s‑au desfăşurat pe durata a două zile, 25 şi 26 mai 2023, cu un program dezvoltat la sediul Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă, la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”, la Muzeul Naţional al Literaturii Române şi în sala de expoziţii ARCUB; au fost organizate mese rotunde, colocviul „Eugen Simion – Modelele criticii româneşti” şi prezentarea expoziţiei artistului Mircia Dumitrescu, dedicată academicianului Eugen Simion.
Simpozionul a fost organizat de Academia Română în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, Biblioteca Academiei Române şi Institutul de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu”.
Eugen Simion, unul dintre cei mai importanţi critici şi istorici ai literaturii române postbelice, eseist şi editor, profesor universitar, s‑a aflat la conducerea Academiei Române vreme de 12 ani. A fost preşedinte (1998‑2006) şi vicepreşedinte (1994‑1998) al Academiei Române, preşedinte al Secţiei de filologie şi literatură (2006‑2022), preşedinte fondator al Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă (1999‑2022), director al Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române (2006‑2022).
Născut în comuna Chiojdeanca, judeţul Prahova, a urmat cursurile Liceului „I.L. Caragiale” (fost „Sfinţii Petru şi Pavel”) din Ploieşti, unde a fost coleg cu Nichita Stănescu, şi ale Facultăţii de Filologie din cadrul Universităţii din Bucureşti, având ca profesori pe Tudor Vianu, Al. Rosetti şi Iorgu Iordan. Doctor în filologie cu o teză despre Eugen Lovinescu, a devenit cercetător în colectivul „Eminescu” condus de D. Panaitescu‑Perpessicius, profesor la Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, lector de cultură şi civilizaţie românească la Universitatea Sorbona şi profesor invitat la École Normale Supérieure de Paris.
Reputat istoric şi critic literar, a publicat în revistele de specialitate peste 4.000 de articole şi este autorul a peste 30 de cărţi: „Proza lui Eminescu”, „Scriitori români de azi”, „Dimineaţa poeţilor”, „Moartea lui Mercuţio”, „Mircea Eliade, un spirit al amplitudinii”, „Ficţiunea jurnalului intim”, „Genurile biograficului”, „Tânărul Eugen Ionescu”, „Ion Creangă. Cruzimile unui moralist jovial”, care au cunoscut mai multe ediţii şi au fost traduse în limbi de circulaţie internaţională.
A iniţiat şi a coordonat mai multe proiecte fundamentale ale Academiei Române, printre care „Dicţionarul general al literaturii române”, în 8 volume, realizat în 2 ediţii, a reluat un proiect drag lui Constantin Noica şi a coordonat facsimilarea manuscriselor lui Mihai Eminescu, totalizând 14.000 de pagini, în 38 de volume, a iniţiat şi coordonat colecţia „Opere fundamentale”, o ediţie de tip „Pléiade”, din care au apărut peste 200 de volume.
„Carol al II‑lea al României. Un rege controversat”
Academia Română a organizat conferinţa „Carol al II‑lea al României. Un rege controversat”, prezentată de dr. Narcis Dorin Ion, directorul general al Muzeului Naţional Peleş. Evenimentul face parte din seria de conferinţe cu public „Ora de ştiinţă” şi a avut loc în Aula Academiei din Calea Victoriei 125. Istoricul Narcis Dorin Ion constată că „la şapte decenii de la dispariţie” regele Carol al II‑lea rămâne o figură controversată în istoria României contemporane. Carol al II‑lea a fost un personaj complex şi a stârnit cele mai variate reacţii în epocă, atât din cauza comportamentului (de multe ori bizar, excentric, de neînţeles pentru cei mai mulţi), cât şi din pricina acţiunilor sale politice, care au dus la instaurarea regimului de autoritate monarhică, la desfiinţarea partidelor politice şi la crearea unui nou regim politic ce excludea democraţia parlamentară. Analizând studiile conform cărora anul 1938 a fost declarat drept un vârf al dezvoltării economice din România interbelică, dr. Narcis Dorin Ion arată că activitatea regelui, mai ales cea din domeniul cultural, a fost susţinută de contribuţia unei întregi clase politice, sociale şi administrative. După anul 1990 întreaga literatură memorialistică şi documentele istorice editate au adus o nouă lumină asupra epocii interbelice, văzută şi azi ca un reper fundamental, pe mai multe planuri, al istoriei statului român.
Conferinţa a fost moderată de acad. Marius Andruh, vicepreşedinte al Academiei Române, şi a cuprins o sesiune de întrebări şi răspunsuri din partea publicului.
Narcis Dorin Ion (n. 1974) este directorul general al Muzeului Naţional Peleş (începând cu anul 2016), iar în perioada 2003‑2016 a fost directorul general al Muzeului Naţional Bran. Este membru al Comisiei Naţionale a Muzeelor şi Colecţiilor (2003‑2004, 2013‑2023).
Licenţiat al Facultăţii de istorie – Universitatea din Bucureşti (1997), ca şef de promoţie, este doctor în istorie (2006) cu cercetarea Elitele şi arhitectura rezidenţială în Ţările Române (sec. XIX‑XX), lucrare distinsă cu Premiul „George Oprescu” al Academiei Române (2013). Este laureat al premiilor „I.C. Filitti”, „Nicolae Iorga” şi „Dinu C. Giurescu” ale Fundaţiei Culturale „Magazin Istoric” (2018, 2019, 2021, 2022), iar în 2022 a primit diploma „Meritul Academic” a Academiei Române.
Istoric, muzeograf şi cercetător, interesat în special de istoria modernă, contemporană şi recentă a României, Narcis Dorin Ion este autor a 22 de cărţi şi a peste 100 de studii de specialitate, care tratează istoria elitelor, parcursul partidelor politice, istoria familiei regale a României (Carol al II‑lea al României. Un rege controversat, vol. I‑V), biografiile unor reputaţi istorici (Dan Berindei, Dinu C. Giurescu, Răzvan Theodorescu). A realizat studii privind specificul monumentelor istorice.
A organizat expoziţii şi manifestări ştiinţifice de prestigiu la Muzeul Naţional Bran şi la Muzeul Naţional Peleş. A redactat, coordonat şi editat ample cataloage de expoziţii, considerate lucrări de referinţă în domeniul istoriei artei şi al patrimoniului cultural.
Ciclul de conferinţe „Ora de ştiinţă” propune întâlnirea specialiştilor din diverse domenii cu publicul larg şi crearea unei platforme de discuţii între cercetători, profesori, studenţi, jurnalişti şi toţi pasionaţii de cunoaştere. Organizate în spaţiul Academiei Române, conferinţele sunt structurate în două părţi, prima fiind destinată expunerii, iar cea de‑a doua constituindu‑se într‑o dezbatere, pornind de la întrebările adresate de public.
Biroul de comunicare al Academiei Române
