În cadrul seriei de conferinţe ale Academiei Române intitulate Conexiuni, recent s‑au desfăşurat câteva evenimente. Cunoscute drept aurul subsolului sau diamantele bucătăriei, trufele reprezintă un subiect amplu de analiză atât pentru biologi, cât şi pentru antropologi sau pentru pasionaţii de gastronomie. Studiul trufelor datează încă de la începutul secolului al XVIII‑lea, iar actualmente sunt confirmate de specialişti 28 de specii de trufe în Europa, dintre care 16 sunt prezente şi în România. Profesorul Cătălin Tănase, reputat micolog, propune în conferinţa dedicată trufelor explorarea mediului în care apar aceste ciuperci hipogee, expunând detalii despre formarea lor, taxonomia şi cercetările genetice asupra populaţiilor de trufe. Dezvoltate doar datorită simbiozei cu arborele gazdă, trufele se formează cu ajutorul ectomicorizelor şi pot conţine până la 30‑60 de constituenţi volatili ce le conferă savoarea.
Condiţiile de mediu, vârsta plantelor gazdă, dezvoltarea corpurilor sporifere într‑o perioadă îndelungată, perturbaţiile climatice şi recoltarea cu ajutorul animalelor dresate sunt factori care influenţează semnificativ preţul de comercializare a trufelor. Însă calităţile curative, profilul aromatic şi rafinamentul gustului fac din aceste ciuperci ingrediente gastronomice unice. Profesorul Cătălin Tănase semnalează că prezenţa acestora într‑o anumită zonă geografică poate influenţa semnificativ dezvoltarea ecoturismului agricol şi poate juca un rol socio‑ecologic esenţial în proiectele antreprenoriale din regiunea respectivă.
Prof. univ. dr. Cătălin Tănase, membru corespondent al Academiei Române. Specialist în micologie şi fitopatologie, profesorul Cătălin Tănase face parte din corpul didactic al Facultăţii de Biologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, coordonând teze de doctorat şi proiecte de cercetare a fungilor, care vizează taxonomia, ecologia, bioconversia şi biocontrolul asupra patogenilor. Profesorul Cătălin Tănase colaborează cu echipe de cercetare pentru studiul diversităţii fungilor din Munţii Carpaţi, Masivul Central Francez, Conservatorul Naţional Mediteranean „Porquerolles”, Parcul Naţional Pirinei (Spania şi Franţa) şi Rezervaţia Biosferei „Třeboňsko” (Cehia). Este membru al echipelor care identifică şi monitorizează speciile de macromicete incluse în Lista Roşie din România şi din Europa. În prezent este membru al Comisiei de Ocrotire a Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române şi al Consiliului Asociaţiei Europene de Micologie. Începând cu anul 2007 coordonează activităţile Grădinii Botanice „Anastasie Fătu” din Iaşi, în calitate de director, iar între anii 2012‑2020 a fost prorector al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.
Pentru rezultatele cercetărilor sale a primit Premiul „Emanoil Teodorescu” al Academiei Române (2008), iar în anul 2017 i‑au fost decernate diploma şi medalia de aur EUREKA (Salonul internaţional pentru invenţii INNOVA de la Barcelona) şi diploma şi medalia de aur (Salonul internaţional pentru invenţii de la Geneva), ce recompensează colaborarea la brevetul intitulat Equipment plasma decontamination.
„Conexiuni” – Conferinţele Academiei Române. Constituie un proiect menit să răspundă uneia dintre principalele misiuni ale Academiei Române, aceea de a oferi repere ştiinţifice şi culturale autentice pentru naţiunea română şi de a stimula viaţa intelectuală. Conferinţele sunt susţinute de membri ai Academiei Române şi de cercetători din institutele sale, acoperind arii diverse de specializare, circumscrise unor domenii specifice sau situate în zona transdisciplinarităţii. Prelegerile au fost gândite cu un grad sporit de accesibilitate şi sunt destinate publicului de orice vârstă şi de orice formare intelectuală, umanistă ori ştiinţifică, specialişti afirmaţi sau tineri aflaţi la început de carieră. Ele pot fi utilizate inclusiv ca material didactic în mediul universitar şi chiar liceal, cu scopul de a orienta şi a fundamenta gustul pentru dezbatere, exersarea gândirii critice, dezvoltarea capacităţii analitice şi manifestarea spiritului creativ. Conferinţele sunt înregistrate şi publicate pe canalul YouTube al Academiei Române (https://bit.ly/3whyCkY), fiind disponibile în regim gratuit. Ele vor face, de asemenea, obiectul unor videobook‑uri editate de Editura Academiei Române şi vor fi distribuite în biblioteci, universităţi, licee şi librării.
Gheorghe M. Ştefan
Umanismul sub presiunea a două exponenţiale
Analizând raportul dintre ştiinţă şi achiziţiile actuale ale tehnologiei, profesorul Gheorghe M. Ştefan semnalează faptul că produsele introduse pe piaţă de companiile hi‑tech, în marea lor majoritate, nu derivă din cercetarea ştiinţifică, ci mai ales din inducerea unei nevoi de consum. Noutăţile tehnologice nu pun accent pe cerinţele umane sau sociale, ci pe considerentul măririi profitului într‑o eră în care dependenţa tehnologică a devenit o realitate. Profesorul Gheorghe M. Ştefan arată că relaţia omului cu natura este perturbată de puterea pe care i‑o conferă tehnologia, de creşterea exponenţială a populaţiei în decursul ultimelor decenii şi de un declin evident al valorilor spiritului. Democratizarea accesului la mijloacele tehnologice şi lipsa cunoştinţelor de utilizare echilibrată a acestora vor genera alterarea progresivă a resurselor materiale şi pot conduce extincţia comunităţilor. Profesorul Gheorghe M. Ştefan spune că principala soluţie o reprezintă reconsiderarea formelor învăţării şi punerea accentului pe educarea consumatorilor. Aceasta trebuie însoţită de managementul raţional al tehnologiei, de dezvoltarea inteligenţei artificiale în concordanţă cu valorile umane şi de alegerea unor soluţii de progres care valorifică perspectiva morală, optând în deplină cunoştinţă între bine şi rău.
Prof. univ. Gheorghe M. Ştefan, membru corespondent al Academiei Române. Profesorul Gheorghe M. Ştefan este doctor inginer în electronică şi specialist în circuite integrate, proiectare digitală avansată şi teoria computaţiei. Începând cu anul 1972 este cadru didactic al Universităţii Politehnica din Bucureşti, Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei. În perioada 1992‑2000 a fost profesor asociat al Universităţii „Transilvania” din Braşov. Începând cu anul 2001 începe un lung şir de colaborări cu universităţi din Statele Unite ale Americii. 2001: visiting research la Smith College, Northampton, Massachusetts; 2001‑2003: visiting research and teaching la St. Marry’s College of Maryland University; 2003‑2009 chief scientist şi fondator al BrightScale în Silicon Valley. Este membru al Institute of Electrical and Electronics Engineers, Association for Computing Machinery şi The World Academy of Arts and Science. Proiectele sale de cercetare au vizat computaţia paralelă integrală, complexitatea algoritmică în circuitele digitale, arhitecturi computaţionale, caracteristicile inteligenţei artificiale, relaţia dintre cyber‑spaţiu şi epistemologie. În anul 2000 Academia Română i‑a acordat Premiul „Grigore Moisil”, iar în anul 2011 l‑a ales membru corespondent, în cadrul Secţiei de ştiinţa şi tehnologia informaţiei. În prezent este preşedinte interimar al Comisiei de ştiinţa şi tehnologia micro‑sistemelor din Academia Română.
Biroul de comunicare al Academiei Române
