Cinzia Demi
Cinzia Demi, născută la Piombino, locuieşte la Bologna, unde s‑a licenţiat în italianistică. Este responsabilă la Agenţia INPS din Casalecchio di Reno (Bologna). Conduce, cu Giancarlo Pontiggia, colecţia de poezii under 40, Cleide, pentru Editura Minerva. Este redactor‑şef al revistei literare Menabò (Editura Terra D’Ulivi). Îngrijeşte, pentru site‑ul cultural italo‑francez Altriitaliani, rubrica Missione Poesia.
A publicat poezie: Il tratto che ci unisce/ Linia ce ne uneşte, Prova d’Autore, Catania, Italia (2009); Aldilà dello specchio fatato. Fiabe in poesia/ Dincolo de oglinda fermecată, Il Filo, Roma, Italia (2010); Incontri e Incantamenti/ Întâlniri şi descântece, Raffaelli, Rimini, Italia (2010); Ero Maddalena/ Eram Magdalena, Puntoacapa, Pasturana – AL, Italia (2013); Maria e Gabriele. L’accoglienza delle madri/ Maria şi Gabriela. Primirea mamelor, Puntoacapo, Pasturana – AL, Italia (2015); Nel nome del mare/ În numele mării, Carteggi Letterari, Messina, Italia (2017). Cărţi între poezie şi parodie: Incontriamoci all’Inferno. Parodia di Fatti e Personaggi della Divina Commedia di Dante Alighieri/ Parodie de fapte şi personaje din Divina Comedie a lui Dante Alighieri, Pendragon, Bologna, Italia (2007, ristampe 2010, 2014); Caterina Sforza. Una forza della natura fra mito e poesia/ Caterina Sfroza. O putere a naturii între mit şi poezie, Fara Editore, Rimini, Italia (2010). A semnat eseuri: Ersilia Bronzini Majno. Immaginario biografico di un’italiana fra ruolo pubblico e privato/ Ersilia Bronzini Maino. Imaginarul biografic al unei italience între rolul public şi cel privat, Pendragon, Bologna, Italia (2010). A îngrijit culegerile: Tra Genova e Livorno: il poeta delle due città. Omaggio a Giorgio Caproni, a cura di P. Garofalo e C. Demi/ Între Genova şi Livorno: poetul celor două oraşe. Omagiu către Giorgio Caproni, Il foglio, Piombino – Li, Italia, 2013); Ritratti di poeta. Cinque anni di Missione poesia e di Un thè con la poesia, a cura di C. Demi/ Portrete de poet. Cinci ani ai Misiunii poezia şi Un ceai cu poezia, Puntoacapo, Pasturana – AL, Italia, 2019); Amori d’Amare, racconti, a cura di C. Demi, Minerva, Altedo – Bo (2014). Proză: romanul Voci Prime/ Vocile dintâi, Minerva, Altedo (2021) – Premio Letterario Nazionale di Narrativa INPS 2021.
Este prezentă în diferite culegeri şi reviste, inclusiv la nivel internaţional, în traducere. Textele sale şi/ sau cărţile sale au fost traduse în engleză, franceză, română, maghiară, arabă. Colaborează cu secţiunea internaţională a colecţiei AltreScritture pentru Puntocapo. A tradus din limba română cartea Ecoul, doar el semnată de Ion Deaconescu (2019) şi din franceză cartea poetului maghiar Balázs F. Attila Corpo impassible/ Corp indiferent, publicat în 2020 – Premiul Camaiore Internazionale. (2021) Printre artiştii cu care a colaborat se regăsesc Roul Grassilli, Ivano Marescotti, Gabriele Marchesini, Diego Bragonzi Bignami. Printre evenimentele organizate: Un the con la poesia/ Întâlniri cu poezia contemporană (Grand Hotel Majestic din Bologna), Piombino in Arte, deja Populonia in Arte, Festival de poezie şi arte varie (Piombino); Program de evenimente de arte varie la Monghidoro şi Loiano (BO).
Poeziile sale au fost primite de critică şi au obţinut premii la nivel internaţional. Premiile cele mai recente: Académie Mihai Eminescu Craiova (2019), Médaille pour ses mérites dans la diffusion de la culture universelle e Prix Special pour l’excellence de sa creation (2020), Nominalizare ca membru titular al Academiei Tomitane din Costanţa (2021), Premiul Internaţional Camaiore Corpo impassibile, traducerea ei din poetul maghiar Attila F. Balás, Puntoacapo.
Decalogul abandonului
„Dansa şi trebuia să continuie să danseze, chiar şi
sub noaptea întunecată. Papucii
Au condus‑o printre spini şi stuf şi ea s‑a zgâriat
până la sânge.”
Hans Christian Andersen, Papuceii roşii
***
de‑acea Africă îndepărtată
ai pierdut amintirea
singură te mişcă pielea
de chihlimbar şi acel presentiment
al unui cer de safir
nu te mai înveleşte
roşul pământului nici
nu mai vezi puţini nori
ai umbrei infinit de deşerte
a fiilor îndepărtaţi de mame
nu mai e pace
în clipa prezentă
în giulgiul neroditor
al unei vieţi dacă sfiala
se amestecă cu mizeria
sandalele lăsate
pe malul răului sari
din piatră în piatră arzându‑ţi
tălpile înaripate oglindindu‑te
în apa ce luceşte
te gândeşti la seara la
obişnuitul felinar ce te‑aşteaptă
la lumina piezişă a farurilor
la carnea schimbătoare obosită
care azi se eliberează
în acea cădere
nocturnă este gloria ta
în răzbunarea neaşteptată acolo unde
se deschid buzele răsplătite
a pântecului de perlă ce te primeşte
***
ce sirenă asurzitoare
ce lătrat ce muşchi
putrezit te‑a împins
spre bac şi râul
de la sfârşit a pretins pasul
rapid corpul pe vale
papucii cu tocuri răsturnate
în echilibrul slab între pământ
şi cer suspină acum
alee şi şopârle vulpe şi vulturi
o natură lacomă amestecă
stările tale cu seva te
observă de departe acum că nu
răspunzi acum că te confunzi
cu solicitarea umbrelor
huluitor ar fi
comentrariul dacă ar vorbi
venă de apă care te primeşte
dar totul există oricum nu e
a scăzut puterea cimentului
doar o dalie se înalţă în
plus sub crucea castrată
de voce se mişcă‑n vânt
de o ia între degete nu
s‑a pierdut, descrie un destin
o naştere o profeţie
un loc unde totul s‑a
oprit de unde lumea s‑a hotărât
să plece în mişcarea
mileniilor pe lemnele ipocriziei
***
securea istoriei
s‑a întors în sanctuarul
şi loveşte ecoul
atroce a razelor în acea
felie cruntă de lună
câţi ani poţi să ai
doisprezece neîmpliniţi
şi deja nu cunoaşte al tău
corp lumina deja ai tăi
ochi nu pot să vadă
dincolo de plasa care
îi acoperă deseori te‑mpiedici
nu distingi o privire
nu desparţi culorile confunzi
orele zilei, toate identice
atingi o carte
ar putea să‑ţi fie fatal în
acel abis bestial care
te înconjoară care te constrânge să
te topeşti odată cu închisoarea ta
temnicerii ştiu
că vrei să mori îţi neagă
şi şireturile de la papuci
virginitatea coapselor
pofteşte degete şi limbi înfometate
dar răgetul mistuitor care
explodează în tine te poartă spre ruina
acelor valuri vei oferi inima ta
câinilor sfâşiat cu
piatra pe care o şlefuiai de copilă
***
mamă de soare şi plâns
mamă de soare şi cer
mamă pe care nu o mai am
lângă mine mamă care
ne‑ai sprijinit
poate o temeai
poate o ştiai că
nu va fi durat că
lumina slabă a unei note
ar fi fost neînghiţită
acel tablou acoperit
cu negru acel scris
ars zâmbetul meu
deformat şi mi‑ai ascuns
bestiile fricilor
protejat de gâturile
josnicilor inclusiv în ale tale
măruntaie de carne până când
ai putut până când catifeaua
strămoşilor s‑a zdrenţuit
descoperindu‑mi pântecul
fertil papucii
auriţi aruncaţi în vânt
tăind buricul în
giulgiul violat impur
mamă de soare şi plâns
mamă de stele şi cer
mamă căreia acum îi
stau aproape mamă
pe care o sprijin
***
priveai acea dâră
de lumină care se ridică în zbor deasupra
norilor şi odată dispărută
priveai din nou amprenta
numărai boboci de foc
de trăsnetul îndepărtat te bucurai
cereai îndurare cerului
al lui dumnezeu pentru acel sânge
acolo sus pentru acel fier
aruncat dincolo de sârma ghimpată
pe ţărm fluturii
şi‑ar fi continuat zborul
s‑ar mai fi ridicat
sorii şi lunile întredeschise
balele prădătorilor
ţi‑aş fi scos papucii
alergând o ultimă dată
pe culmile nebune ale
destinului ai fi văzut
răsăritul trezindu‑se pe pântece
imaginat copilul
frumuseţea tatălui şi culorile
mamei tale şi cu un urlet
ai fi abdicat pe stradă
aruncată praştia Goliatului tău
Prezentare şi traducere de Irina Ţurcanu Francesconi