Contemporanul nr. 02 Februarie 2023
În loc de editorial
Nicolae Breban • Lupta pentru putere / 3
Cu un termen tradiţional de împrumut, o putem numi „rinocerizare”: atragerea în abis, de către un Sistem cinic şi omniscient, a unor oameni de altminteri inteligenţi, avertizaţi în principiu în privinţa totalitarismului.
In memoriam Dumitru Radu Popescu
Leul albastru al literaturii române / 4
În data de 2 ianuarie 2023, s‑a stins din viaţă Leul albastru al literaturii române – marele prozator român Dumitru Radu Popescu, un risipitor unic, de o evidentă originalitate, membru titular al Academiei Române, membru al Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române, membru al tribului Conte(mporanul), membru al Senatului Contemporanul, laureat al Premiului de excelenţă pentru proză al revistei „Contemporanul. Ideea Europeană”, care apare sub egida Academiei Române.
Dumitru Radu Popescu – DRP îi spun prietenii – a dăruit literaturii, culturii şi civilizaţiei europene rafturi de cărţi: poezie, proză, teatru, publicistică ş.a. A sprijinit şi ajutat… armate de prieteni, mai puţin prieteni, necunoscuţi. Dăruia, oferea cu o largheţe regală acest Fiu Risipitor, care şi‑a onorat împărăteşte misia pe acest pământ. Din 2006 a condus Editura Academiei Române – Biblioteca în mişcare a Academiei Române – editând zeci şi zeci de titluri care, în mod cert, ar onora civilizaţia oricărui popor european.
Cronica literară
Ştefan Borbély • Dorin Tudoran în dialog cu Robert Şerban / 5
Agendele istoriei exemplare
Mircea Platon • Serbarea de la Beilic: Iaşi, 1875 / 6
Istoricul stabilea o linie de continuitate istorică, naţională, între domnii Moldovei, iar festivităţile de la Beilic arătau că sinaxarul martirilor pentru cauza românească este mai bogat decât se crede.
Eminescu şi alţi tineri au strecurat clandestin în Bucovina sute de exemplare ale broşurii lui Kogălniceanu despre răpirea Bucovinei.
Breviar de civilizaţie europeană
Răzvan Theodorescu • „Renaşterea iluzorie” a Europei de Sud‑Est / 7
Ceea ce e mai important, după părerea mea, este sublinierea noilor trăsături care, fără a aparţine Renaşterii, pot să indice, nu mai puţin, un sfârşit de spiritualitate medievală în spaţiul românesc.
În dezbaterea foarte specială privitoare la tranziţia de la Evul Mediu la modernitate o chestiune foarte precisă trebuie lămurită.
Cronica literară
Constantina Raveca Buleu • Ion Pop – sinteza blagiană definitivă / 8
Succesiunea demonstraţiilor mereu duse până la capăt ancorează nu numai într‑o profundă cunoaştere a creaţiei blagiene, ci şi într‑o extraordinară deschidere intelectuală de tip interdisciplinar.
Lecturi
Livia Ciupercă • Un dialog istoric / 9
Orice convorbire cu doamna Georgeta Filitti este o sărbătoare care încununează decenii de poveste adevărată.
Doamna academician Georgeta Filitti, binecunoscut istoric, va puncta corect starea timpului evocat, reţinând că în societatea feudală românească, ca şi în cea burgheză, modernă, „nu sentimentele au prevalat, ci interesele”, mai precis, „conservarea averii” şi „consolidarea poziţiei” sociale.
Evenimente • Academia Română / 10
Ziua Culturii Naţionale sărbătorită de Academia Română
Proverbele – o etică populară
Acad. Mircea Dumitru, vicepreşedinte al Academiei Române, a abordat proverbele din unghi filosofic şi a estimat că, deocamdată, este dificil ca un material atât de bogat şi de divers să poată fi interpretat sistematic.
„Acad. Costin D. Neniţescu, 120 de ani de la naştere”
Manifestările dedicate acestei sărbători, ajunsă la a treisprezecea ediţie, au ca scop promovarea valorilor culturii naţionale în toate comunităţile locuite de români, în interiorul sau în afara graniţelor ţării.
Din arhivele demnităţii naţionale
Ioan‑Aurel Pop • „Tu, fericită Austrie, căsătoreşte‑te!” / 11
România este pe primul loc (din 44 de ţări participante) la matematică, fizică, informatică, pe locul al doilea la chimie, iar Austria este la matematică pe locul al treizecilea, la fizică pe locul al treizeci şi doilea, la informatică pe locul al douăzecilea, la chimie pe locul al zecelea.
Habsburgii au deţinut oficial Transilvania între 1688 (1699) şi 1918, Banatul între 1716 (1718) şi 1918, iar Bucovina între 1775 şi 1918. Aceste regiuni istorice reprezintă aproape jumătate din teritoriul României.
Muzeele Vienei sunt pline de artefacte de aur şi argint din Transilvania, Banat şi Bucovina, celelalte bunuri intrând în tezaurul imperial, devenit apoi al statului sau rotunjind averile personale ale marilor familii de nobili şi demnitari.
Românii erau invariabil trecuţi în categoria a doua, iar popoarele de această speţă nu aveau dreptul la state proprii şi nici la egalitate cu naţiunile onorabile, cum erau ungurii, cehii ori croaţii.
Semnal
George Popescu • Un monumental ghid instructiv al prozei Italiei Unite / 13
Pare aproape neverosimil că toată opera lui Cesare Pavese a fost tradusă până la finele anilor `80.
Agenda cercetării umaniste
O nouă revistă ştiinţifică a Academiei Române / 13
Marginalii
Marian Victor Buciu • Nume şi cod / 14
Legătura de „gen” artistic tensionat, cine‑romanesc (triller), este indusă de aceea din titlu, împerechere conotativă de zdrobire şi dragoste.
Scriitorul din roman se prezintă drept „cel care umple zilnic caiete întregi cu aluviunile astea lăptoase, de nedescifrat…”.
Din viaţă în viaţă
Marius Miheţ • Mircea Martin şi infra‑centrul ideilor critice / 15
Spune‑mi cum trăieşti ideile ca să‑ţi spun ce scriitor eşti sau cine eşti! Aşa ar trebui să sune mottoul personal al lui Mircea Martin.
Necontestat, criticul conceptelor din ultimul sfert de veac şi‑a articulat înţelegerea într‑un fel de fenomenologie ontologică.
Nostalgic permanent al exprimării coerenţei, sedus de verdictele ştiinţifice aplicate limbajului, aş spune că Mircea Martin şi‑a construit de‑a lungul deceniilor propria utopie: unificarea capriciilor din concepte.
Cronica literară
Daniel Cristea‑Enache • Scundele şi Înaltele / 16
Recurenţele în lirică sunt simptomatice; cu atât mai mult excepţiile de la „regula” unei anumite poezii, care o confirmă prin caracterul lor izolat
Polemice
Constantin Toader • Redeşteptarea României / 17
Naţiunea română nu a fost inventată, nici nu a apărut din spuma mării. Ea a fost produsul unui proces istoric îndelungat, al acţiunii mai multor generaţii pentru obţinerea emancipării naţionale.
Lecturi
Theodor Codreanu • Mircea Cărtărescu şi fantomele din maşină / 18
„N‑am crezut niciodată în specificul naţional, în «sentimentul românesc al fiinţei», în tot ceea ce filosofii culturii şi psihologii maselor ne‑au atribuit ca să ne distingă de alte popoare”.
„Nu‑mi pasă de viaţa naţională şi socială, de comunităţi. Individul, eu, asta mă fascinează, grota”. Consecinţa inevitabilă, în jurnale şi în publicistică, e că „a trăi în România e ca şi cum ai înota într‑o piscină cu acid sulfuric”.
Cealaltă scenă
Alexa Visarion • Realitate şi iluzie. Încotro? / 20
„Vorbesc pentru cei ce înţeleg” – spune Portarul la deschiderea Orestiei, care pare să se trezească, ca şi cum în zorii teatrului, în afara timpului scopic, urmăreşte şi este urmărit.
„Vom fi mulţumiţi… Lăsaţi‑ne să fim mulţumiţi”, strigă Cetăţenii în Iulius Cezar. „Atunci urmaţi‑mă”, spune Brutus, „şi daţi‑mi ascultare, prieteni”.
Clubul Ideea Europeană
Lucia Negoiţă în dialog cu Aura Christi
II. „Poezia e patina, urma, aburul Zeului”. Partea nevăzută a lumii / 21
Şansa mea uriaşă e că am prins profesori din garda veche. Profesori formaţi în perioada interbelică, la şcoli din străinătate, cu stagii peste hotare.
Descinderea la Bucureşti a fost şi rămâne a fi şi exil, şi exod, şi refacere a întregului. De ce exil? Pentru că avem parte, iarăşi, în continuare, de experienţa – stalinistă, dejistă pe vremuri – clătinării identităţii.
Educaţia reformată la nesfârşit după 1989 a eşuat, reţelele instituţionale antinaţionale implantate în preajma instituţiilor statului român deşcolarizând una dintre ţările din estul Europei cu nivelul educaţiei ultraperformant, elitist.
La ora actuală România nu se află sub ocupaţie străină, iar noi urmărim modul în care România – unul dintre leagănele civilizaţiei europene – se surpă din interior. Odată stâlpii de rezistenţă clătinaţi, un edificiu se prăbuşeşte.
Dacă Cezar Ivănescu mi‑a dăruit numele meu literar, Nicolae Breban m‑a îmbrâncit în fiinţă. Şi mi‑a oferit – da, generosul, extrem de viul, incomodul, admirabilul Nicolae Breban, unul dintre cei mai importanţi romancieri europeni, care a sprijinit nu puţini tineri, oferindu‑le tone, megatone de timp, căldură, prezenţă, cultură – o rubrică săptămânală la revista Contemporanul.
Poezie
Aura Christi • În matricea vieţii / 22
Clubul academicienilor
Mihaela Helmis în dialog cu Sabina Ispas
„A valorifica, în tot ce are mai valoros, substanţial şi peren, cultura românească” / 23
Toată lumea crede că noi ne apropiem mai mult de scenă, de partea festivă, de jucăria plăcută pe care o transmite televizorul… nu ştiu câte posturi prezintă muzică pseudo‑populară, joc pseudo‑popular, costum pseudo‑popular.
Din fericire, am revenit în ’90 la Academia Română, care este girantul pentru calitatea savantă a cercetărilor şi a modului în care lucrăm noi pentru realizarea documentelor.
Un domeniu, oricât ar fi de dornic să‑şi actualizeze metodologia, să fie la curent cu dinamica fenomenului, să vadă de unde vine şi încotro se duce, nu trebuie să rupă legătura cu ce s‑a realizat până atunci.
Ciclul vieţii de familie era unul dintre reperele de identificare a specificului românesc. Cel de‑al doilea era ciclul sărbătorilor şi ceremonialelor – nu al festivalurilor – sărbători şi ceremoniale legate de ciclurile calendaristice.
Polemice
Magda Ursache • Vreme de deşteptare / 25
Uniţi, consilierii locali ai Primăriei sectorului 2 au votat contra demolării bustului din Piaţa Ştefan cel Mare din Bucureşti.
Agenda culturală
Sandrino Gavriloaia • O galerie de proiecte germano‑române / 26
Deosebirile fac parte din plămada umanităţii noastre, iar noi evoluăm şi datorită faptului că suntem diferiţi.
Utopia comunistoidă a eşuat tocmai pentru că a încercat să impună egalizarea şi uniformizarea, deşi în societatea socialistă multilateral dezvoltată unii erau mai egali decât alţii.
Ideologii contemporane
Mirel Taloş • Cu corectitudinea politică, înapoi în premodernitate? / 27
Peste epoci, neverosimil de aproape, dar cu atât mai şocant, capodopera lui Dante sfârşeşte din nou cenzurată: o editură belgiană (nu merită să‑i menţionăm numele) care a publicat Divina Comedie a exclus toate referirile la Islam, considerate în corpore islamofobe.
Inchiziţia spaniolă ştergea cu cerneală cuvinte sau pasaje scurte, astfel încât să nu mai poată fi citite, iar peste pasajele neconforme de dimensiuni mai mari se lipea hârtie.
Eveniment
Mihai Eminescu de la Narcis la Hyperion / 27
Antologiile Contemporanul
Cinzia Demi / 28
(Con)texte
Maria‑Ana Tupan • Timp şi naraţiune / 29
Demersul începe de la necesarul şi preliminarul gest al punerii lumii empirice între paranteze.
Prezenţa discretă a eruditului universitar Dorin Ştefănescu a făcut să treacă neobservate modificările importante pe care le aduce în canonizarea literaturii contemporane.
In memoriam
Adrian Dinu Rachieru • Adam Puslojić, „Clopotul lui Nichita” (Despre „Nichitizare”) / 30
Vom încerca să descâlcim „iţele” acestei legături speciale, convocând ca prim argument un motiv la îndemână: amiciţia entuziastă care l‑a legat pe Nichita de un grup scriitoricesc belgrădean în frunte cu Adam Puslojić.
Invocând logosul balcanic, Adam Puslojić, iată, se dorea „un nou poet român”.
Eseu
Delia Muntean • Poveşti de‑o Şchioapă / 31
Inundaţia, una dintre piesele mai „întinse” ale volumului (are trei pagini), glisează de la starea de tensiune şi de nesiguranţă provocată de inundarea unei locuinţe înspre umor şi ludic.
Tolba cu poveşti nu mai pare să producă efecte. Omul „recent” s‑a dezbărat şi el de vechile iluzii. O suspiciune preventivă îl îndepărtează implicit de semeni.
Lecturi
Ion Prică • Ispitiţi… de acelaşi Alexa Visarion / 32
Obsedat de semnalarea tainei şi a sensului profund al condiţiei umane, Alexa Visarion explorează şi în această carte calea fertilă a artei, construind astfel un edificiu ferm, coloană de susţinere a spiritualităţii artei contemporane.
Avem în faţă o personalitate marcată de nobleţea care îşi are rădăcina în eleganţa sufletească şi spirituală.
Vremea în schimbare a muzicii clasice
Sorana Mănăilescu în dialog cu Sir Stephen Hough
„Artele explorează sufletul” / 33
Pur şi simplu uluitoare. S‑ar putea să ne fi aflat înapoi în secolul al XIX‑lea cu marele Liszt însuşi.
Dumnezeu are răbdare, chiar şi cu răzvrătirile noastre! Dar trebuie spus că cei mai mari duşmani ai lui Dumnezeu din istorie (şi, din păcate, este la fel de adevărat în prezent ca întotdeauna) au fost cei care pretind că sunt prietenii lui Dumnezeu.
Film
Dana Duma • Autoportrete mult aşteptate / 34
Spielberg însuşi recunoaşte, în toate apariţiile incluse în campania de promovare, că The Fabelmans este „cel mai personal proiect al meu”.
Era de multă vreme printre planurile sale, dar a aşteptat mai întâi să moară ambii părinţi, pentru că autobiografia sa adusă pe ecran încearcă să exorcizeze trauma trăită de el în momentul divorţului lor.
Deosebit de dens semnificantă este, de pildă, ultima parte, a revenirii eroului împreună cu familia sa în Statele Unite, pentru a ridica un premiu pentru jurnalism, şi umilirea sa de către un grănicer din Statele Unite care, deşi de origine mexicană el însuşi, îl numeşte pe eroul stabilit de 20 de ani în ţară „străin”, fără şansa de a deveni vreodată cu adevărat „american”.
Corespondenţă din Stockholm
Sînziana Ravini • Calea e să‑ţi vezi tiranul interior / 35
Ar trebui să mă închid într‑o bibliotecă prăfuită pentru a găsi mângâiere şi iubire la gânditorii antici?
Entuziasmul pentru conservarea moştenirii culturale şi a tradiţiilor cu greu i‑a făcut pe oameni mai buni. Uită‑te doar la noua politică culturală.
Cronica plastică
Luiza Barcan • Coşul Sfintei Filoteea şi culorile din coşuş muscelean / 36
Numeroase biserici, din multe regiuni ale României, poartă ca pe o amprentă inconfundabilă podoaba picturii realizate de Grigore Popescu Muscel, artistul care de aproape o jumătate de secol face echipă cu soţia sa, Maria Popescu Dragomir.
Sfânta Muceniţă Filoteea de la Curtea de Argeş este îndeosebi reprezentată în icoana ei, spre a fi evocată, astfel, nesfârşita‑i generozitate şi compasiune pentru cei umili şi năpăstuiţi.
Corespondenţă din SUA
Roxana Pavnotescu • „A Little Life” – in a grand frame / 37
Artificiile de regie şi arsenalul scenografic (Jan Versweyveld) sunt diminuate în favoarea textului, lăsat să vorbească.
Un text foarte dur, ce promovează pervers o fascinaţie a răului şi a abominabilului, nu lasă loc imaginaţiei pentru elucubraţiuni exterioare ce ar duce la pierderea acelei intoleranţe a scriiturii.
Cultură, imagine, civilizaţie
Dalina Bădescu • Arhitectura sacră: Grădina, Turnul şi Scara / 38
Privind arhitectura sacră din punct de vedere cronologic, al apariţiei ei în Biblie, găsim în primul rând Grădina Edenului, singura arhitectură pe care o avem în Paradisul originar.
Calea, bineînţeles, este Iisus Hristos, cel care va fi născut de Fecioara Maria, urmaşa lui Iacov şi a seminţiei sale.
Teatru
Dana Pocea • Faţă în faţă cu „reacţiunea” / 39
Accentuez cuvântul prezent, în ideea de „aici şi acum”, pornind de la opinia lui Umberto Eco că o operă de valoare rămâne permanent „deschisă”, că mesajul ei se circumscrie fiecărei epoci.
Felix Alexa creează în Conu Leonida faţă cu reacţiunea un ceremonial perpetuu viaţă‑moarte, reuşind să elibereze spectatorii de clişeele instaurate de numeroase versiuni scenice de rutină.
Vă dorim lectură plăcută!
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Revista apare sub egida
Academiei Române
Noutăți editoriale Ideea Europeană (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
