Contemporanul nr. 12 Decembrie 2023
În loc de editorial
Nicolae Breban • Mitul disidenţei / 3
În jurul Anei Blandiana se crease un mit al disidenţei…
N‑a fost nici un fel de disidentă Blandiana, astea sunt mici legende apărute târziu
Mulţi m‑au lămurit că în zona asta balcano‑fanariotă nu e posibil să faci nimic contra domnului şi a aparatului poliţist.
Academia Română • Evenimente
The algorithm of the Holocaust: Man‑Beast Reversibility / 4
Circumstanţele care au determinat implicarea mai multor categorii de persoane în cel mai tragic eveniment din istoria umanităţii, Holocaustul.
Acad. Ioan dumitrache: „Omul şi societatea supertehnologizată” / 4
Datorită dezvoltării rapide a tehnologiilor, descoperirile din secolul al XX‑lea au în continuare efecte majore asupra umanităţii şi conduc către o lume globalizată.
Societăţile şi instituţiile lor / 4
Cronica literară
Ştefan Borbély • Cu zâmbetul pe buze / 5
Spaţiul nostru public proiectează asupra senectuţii o aură preponderent prefunerară, depresivă, motiv pentru care nu e decât de salutat un autor care se sustrage consensului decrepit, propunând un avatar goethean bonom.
Wernher a fost bun la căţărări, s‑a distins ca montagnard şi şi‑a cuantificat scrupulos intensităţile fobiilor şi ale sentimentelor vizionând diferite filme.
Polemice
Mircea Platon • Identitate şi postidentitate / 6
În anii ’90, intelectualii „societăţii civile” au îmbrăţişat în grup teoriile unor marxişti precum Benedict Anderson sau Eric Hobsbawm, conform cărora naţiunile sunt nişte „invenţii”, nişte „construcţii” artificiale.
Tradiţia naţională, specificul naţional, eroii istoriei naţionale, conştiinţa unei origini comune, toate sunt, în continuare, fasciste. Naţiunea şi naţionalismul de acest fel sunt în continuare considerate naziste.
Ideologii contemporane
Mirel Taloş • Noua ideologie a cenzurii / 7
Cenzura corectitudinii politice diferă radical de cenzura altor epoci, chiar şi faţă de Cenzura Inchiziţiei, în sensul în care ea se întoarce şi asupra trecutului, pe care îl purifică.
Agenda academică
„Istoria Bibliotecii Academiei Române” / 7
Simpozion Internaţional / 7
„Iuliu Barasch”– Ediţia I / 7
Cronica literară
Constantina Raveca Buleu • Dies Irae / 8
Poemul teologic Dies Irae a generat de‑a lungul veacurilor suficiente controverse în rândul exegeţilor.
Între pierderea de sine şi regăsire se consumă un scenariu iniţiatic soldat cu o renaştere, fie prin dobândirea unei noi identităţi, fie prin reîntregirea cu cea originară.
Surâsul prinţului Mîşkin
Aura Christi • Demnitatea României. Relativizarea valorilor / 9
Împreună cu Franţa, Spania, Italia şi Portugalia, România Mare alcătuieşte conclavul civilizaţiilor europene de origine latină.
Sunt puse la zidurile judecăţii şi ale oprobriului cei care au forţa de a se opune avalanşei numite cancel culture. Sunt închise bisericile şi catedralele – ceea ce s‑a întâmplat şi în timpul dictaturii.
Lecturi
Mirela Roznoveanu • Când o nouă paradigmă înlocuiește una depăşită / 10
Istoria controversei poate fi parcursă pe îndelete în toate arcanele ei politice şi lingvistice. Antologia face un rezumat al dezbaterilor.
Recensămintele populaţiei formează un alt capitol. Strategii ale guvernului i-au speriat pe mulţi armâni să îşi declare apartenenţa etnică sau pur şi simplu i-a împiedicat să o facă.
Marginalii
Marian Victor Buciu • Sub semnul tăcerilor îngereşti / 11
Mai târziu, în Tu. Elegii şi invenţii (2004), această absenţă va fi dorinţă de moarte: „Aş vrea să fiu uitat în zborul păsărilor îndepărtate”.
„Avem dumnezeiasca nostalgie a genezei,/pentru noi fiecare săptămână ar fi/o repetare a genezei”.
Din viaţă în viaţă
Marius Miheţ • Alexandru Vona şi retragerea din destin / 12
„Prea curând, literatura lui Alexandru Vona devenise o anexă a existenţei în exil, nicidecum Centrul”.
„Există o soartă a cărţilor, una în care ele se încumetă să apară numai când vor? Sau e vorba de un destin care ne dizolvă speranţele în ceva mult mai misterios? Răspunsurile, cum se întâmplă adesea, sunt ceva mai simple”.
Credinţă şi cultură
† Timotei Prahoveanul • Anton Holban şi Aurel George Stino / 13
Cartea Grădina liniştii face parte dintr‑un mare proiect al restituirilor literare şi istorice.
Amintirea personalităţii profesorului Aurel George Stino este salvată prin lucrarea ce i‑a fost dedicată de ucenicul său.
Avanpremieră editorială
Daniel Cristea‑Enache • Profesorul Chevorchian / 14
Pe uşă a intrat un bărbat înalt, cu părul aproape alb, cu un nas coroiat şi nişte sprâncene stufoase.
Din acel moment a început totul. Am fost atât de uimit de lucrurile pe care ni le spunea şi de felul în care le articula.
Mai târziu am realizat că lecţiile lui aveau un filon existenţialist, adecvat vârstei noastre.
Polemice
Constantin Toader • Importanţa studierii istoriei în vremuri întunecate / 15
Într‑un stat naţional titulatura identitară a fost înlocuită cu cea generică, numărul de ore a fost înjumătăţit, conţinutul programelor fiind şi el modificat drastic.
Istoria a ajuns să fie predată de parcă societatea românească a devenit peste noapte una multiculturală şi multirasială.
Agenda culturală
Andrei Potlog • Ideea Europeană şi valorile naţionale / 16
Clubul Ideea Europeană
Dana Oprica în dialog cu Ioan-Aurel Pop
Istoria – Ştiinţa şi arta de a reconstitui trecutul / 17
Istoria a ajuns să fie predată de parcă societatea românească a devenit peste noapte una multiculturală şi multirasială.
Istoria, domnilor mei, după zicerea autorilor celor mai vestiţi, este adevărata povestire şi înfăţoşare a întâmplărilor neamului românesc. Ea este rezultatul vârstelor şi al experienţei.
Dana Oprica • Sub semnul diplomaţiei / 19
Un proiect internaţional, al cărui pivot a fost reprezentat de identitatea naţională, valorile româneşti şi europene, poezie, frumuseţe, diplomaţie culturală.
Mihaela Rusu • Un popas pentru suflet / 20
Ne refugiem în matricea poeziei, pentru că poezia nu este doar o promotoare de valori, ci e un întreg univers al cărui creator este un „suflet frumos”, poetul.
Dialogurile Contemporanul
Mihaela Helmis în dialog cu Erwin Kessler
Un Picasso copleşitor, fantastic! / 21
Picasso şi Braque, dar mai ales Picasso este într‑un fel mai radical decât Braque în căutare, pentru că era mai bezmetic, îşi permitea mai multe.
Acel masiv portret de la sfârşit, care este absolut înspăimântător, în care ai dorinţă, năzuinţă, durere, dispreţ, prăbuşire, şi totuşi un tablou foarte bun. Ceea ce înseamnă că steagul e, în continuare, sus.
Polemos
Adrian Dinu Rachieru • Un volum aniversar şi un institut fără sediu / 23
Colecţia Enciclopedia Bucovinei în studii şi monografii, fondată în 1996, pregăteşte – probabil – terenul.
Volumul aniversar, selectând materiale publicate de‑a lungul anilor în Analele Bucovinei este, la rându‑i, pregătitor, vestind o aşteptată Istorie a Bucovinei.
Agenda culturală
Nicolae Săcrieru • Un centru de excelenţă / 24
Scopul acestui calendar este de a face prezent în viaţa fiecărei zile chipul culturii române, aşa cum se desprinde acesta din secolele de existenţă ale poporului român.
Corespondenţă din China
Ding Chao • Editarea dicţionarelor româneşti în China / 25
Pe 16 septembrie 2023, la „Forumul de limbă şi civilizaţie”, găzduit de Universitatea de Studii Străine din Beijing, a avut loc lansarea unei alte lucrări de valoare – Marele dicţionar chinez‑român – editat de Foreign Language Teaching and Research Press şi în coordonarea domnul Li Jiayu, românist de excepţie.
Antologiile Contemporanul
Tomas Tranströmer
Prezentare şi traducere de Doina Brânduşa Landén / 26
Cealaltă scenă
Alexa Visarion • Rădăcinile certitudinii / 27
„Artistul ajunge la libertatea lui de artist, când şi‑a găsit idealul de artă. Atunci se eliberează de anevoioasele încercări de a imita, de râvna după favoarea mulţimii” Rabindarath Tagore.
Crezul artistic este o mărturie sub jurământul sacru al artei! Reprezentaţia pătrunsă de creativitate este cunoaştere, chemare spre o lumină.
Polemice
Magda Ursache • Înţelesul de neînţeles / 28
„Eu nu sunt de aici; abia respir./ Dumnezeule, Tată al văzutelor/ şi nevăzutelor toate, ce boare/ dinspre cu totul altă lume!/ Aerul e tot mai tare”.
„Dar lângă tine‑i numai bine,/ de‑aceea‑Ţi zic neprefăcut,/ fie să treacă de la mine/ Tot răul ce mi s‑a făcut!”
(Con)texte
Maria‑Ana Tupan • Debasish Lahiri. Ars Victrix, Pradipta Mukherjee. Reinvenţia distopiei / 29
Debasish Lahiri priveşte către o pată din trecutul umanităţii în vreme ce aruncă punţi menite să‑i refacă unitatea în numele unor valori comune.
Cronica plastică
Luiza Barcan • Artistul, un mărturisitor al adevărului / 30
Portrete în relief
Cristina Popescu • Gravuri în aquaforte / 31
Editura Academiei Române • 75 • Eveniment
Dimitrie Cantemir, Poemele inorogului / 31
Vremea în schimbare a muzicii clasice
Sorana Mănăilescu în dialog cu Diana Rotaru
„Omul nu va putea fi înlocuit în artă” / 32
În mine – şi în colegii mei de generaţie – sunt puternic amprentate personalităţile compozitorilor români creatori de şcoală de compoziţie: Enescu, Niculescu, Stroe, Vieru.
Muzica bună nu are vârstă şi mai avem mult, mult de învăţat de la Beethoven, ca să îl parafrazez pe compozitorul Adrian Iorgulescu, fostul meu profesor.
Cartografii simbolice
Adrian Majuru • Zvonurile s‑au adeverit! / 33
România modernă a fost creată de omul complex, iar prin comunism, societatea a fost coborâtă la nivelul omului simplu care‑şi trăieşte viaţa liniar, potrivit sloganului postdecembrist „noi muncim, nu gândim!”
Cei care au introdus prin export forţat comunismul în România au ştiut acest lucru şi s‑au sprijinit pe mulţime pentru a elimina o minoritate demografică ce cunoştea regulile jocului.
Film
Dana Duma • De la Cannes la Oscar / 34
Să amintim că noul lungmetraj al lui Martin Scorsese, deşi prezentat cu pompă la festivalul de pe Croazetă, nu a participat în competiţie.
Autorul şi echipa, reprezentată de Leonardo Di Caprio, Robert De Niro şi Lilly Gladstone, s‑au aflat în centrul atenţiei şi adoraţiei cinefililor şi, desigur, a presei.
Eseu filosofic
Vasile Muscă • O situaţie morală de azi / 35
Viteza exacerbată este cea care poate transforma succesiunile în coexistenţe. În acest fel omul de astăzi a devenit o prezenţă aproape ubicuă, el se află într‑un moment aici şi în cel imediat următor în altă parte.
Creşterea vitezei este însoţită de fenomenul paralel al intensificării acompaniamentului sonor care însoţeşte viaţa. Se produce o intensificare sonoră care transformă muzica pitagoreică a lumii într‑o suită de zgomote.
Scrisori din Franţa
Victor Ravini • Contimporanul confiscat / 36
Sâmbătă terminaserăm liceul şi am avut banchetul. În noaptea de luni spre marţi ne‑au arestat. Fiecare aveam 17 ani. Asta era în 1961. Cu doi ani înainte, tot la terminarea anului şcolar, arestase alţi şapte elevi din clasa noastră.
Roata morii s‑a învârtit. Întotdeauna apa învârte roata morii. Apa trece, pietrele rămân.
Corespondenţă pariziană
Sînziana Ravini • Serge Gainsbourg după 30 de ani / 37
Casa lui Serge Gainsbourg este acum deschisă publicului şi pare că el e plecat doar de scurt timp.
Putem asculta melodiile lui Serge Gainsbourg la 30 de ani după moartea lui, fără să ne simţim vinovaţi? Întrebarea a reapărut recent în presa franceză
Cultură, imagine, civilizaţie
Dalina Bădescu • Lumea de la capăt / 38
Dacă, în mod direct, această acţiune nu a avut referinţe explicite religioase, alte lucrări ale artistului demonstrează o atitudine recuperatoare, de încorporare a lor în propria creaţie.
Artistul reconfigurează spaţiul galeriei şi foloseşte structura spaţială a bisericii, marcând, astfel, traseul expoziţional cu lucrări ce recompun simbolic arhitectura sacră
Teatru
Dana Pocea • Silviu Purcărete între realitate şi ficţiune / 39
Lui Silviu Purcărete nu‑i place să acorde interviuri, fuge de publicitate, este discret, retras, omul nu seamănă deloc cu artistul copleşitor, deconcertant.
Scenografia lui Dragoş Buhagiar, rafinată şi de o poetică sugestivă, un covor de scenă alb ca o imensă pânză de tablou, două panouri‑culisante cu funcţie de portal…
Vă dorim lectură plăcută!
Fundația Culturală Ideea Europeană
la 20 de ani
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Revista apare sub egida
Academiei Române
Noutăți editoriale Ideea Europeană (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
