Contemporanul nr. 11 Noiembrie 2023
În loc de editorial
Nicolae Breban • Disidenţii reali / 3
Goma a făcut un lucru adevărat şi extrem de curajos: singura atitudine anticomunistă şi anticeauşistă a fost aderarea lui la Charta ’77, a fost o mişcare de o reală disidenţă politică.
Evenimente • Academia Română
Deschiderea „Zilelor Academice Clujene” / 4
Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului – INST a fost fondat în 13 aprilie 1993 de fostul deţinut politic şi arheolog Radu Ciuceanu şi de profesorul Octavian Roske, fiind cel mai vechi centru de cercetare din România destinat studierii totalitarismului şi autoritarismului.
Simpozionul Naţional „Constantin Rădulescu‑Motru” / 4
Simpozionul a fost consacrat uriaşei personalităţi a culturii române, Constantin Rădulescu‑Motru (1868‑1957), filosof, psiholog, profesor universitar, academician, vicepreşedinte şi apoi preşedinte al Academiei Române.
Trei decenii de la înfiinţarea Institutului Naţional pentru Studiul Totalitarismului / 4
Istoriografie
Mircea Platon • „Convorbiri Literare” şi istoriografia începutului de secol / 5
Revista Convorbiri literare a fost, mai mult decât un vehicul al marilor clasici, unul al articulării unui proiect de ţară.
Graţie lui Xenopol, care s‑a opus colegilor săi academicieni B.P. Hasdeu, Gr. Tocilescu şi V.A. Urechia, cartea lui Iorga a fost publicată de Academia Română.
Din arhivele demnităţii naţionale
Ioan‑Aurel Pop • Constantin Cantacuzino Stolnicul ca istoric modern / 6
Românii, crede Stolnicul, adică romanii, au avut o unitate a lor veche, genuină, întruchipată de Dacia. Români sunt romanii aşa cum au dăinuit ei la Dunăre şi la Carpaţi, pe teritoriul rămas unitar al Daciei.
Transilvania a fost cuprinsă prin cucerire în Regatul Ungariei, între secolele XI şi XIII (circa 1050‑1200).
„Stăpânirea străină” a devenit apăsătoare şi i‑a determinat pe unii conducători ai românilor, cum au fost voievozii Radu Negru şi Bogdan, să treacă munţii cu cetele lor, spre sud şi, respectiv, spre est şi să „descalece” ţări noi peste cele vechi existente.
Remarc ceea ce nota despre Stolnic, acum peste jumătate de secol, marele istoric Virgil Cândea: „Judecăţile şi atitudinile ştiinţifice […] fac din el un istoric modern, modern prin metodă, procedee şi soluţii”.
Cronica de carte
Ana R. Chelariu • Polifonia romanului istoric / 8
Primele pagini introduc în atmosfera celei de‑a doua jumătăţi a secolului al XVIII‑lea din Imperiul Otoman prin ştirile aduse la curtea Paşei Kurt din Berat.
Remarcabilă este polifonia romanului, nu doar epică, ci şi a geografiei şi limbilor vorbite; adesea personajele par că vorbesc aproape toate deodată într‑un sui generis contrapunct epic.
Surâsul prinţului Mîşkin
Aura Christi • Demnitatea României / 9
Sfântul Gheorghe – ocrotitorul spiritual al Moldovei încă de pe timpurile voievodului Ştefan cel Mare, când imaginea acestui sfânt carismatic, aducător de biruinţă, era imprimată pe steagurile de luptă – e un simbol al curajului, rezistenţei, adevărului, demnităţii şi credinţei.
E cel puţin uimitor, în acest context geopolitic, în ce mod singura ţară latină din estul european rezistă şi îşi perpetuează, în continuare, identitatea – e adevărat, clătinată de secole de lăcomia unor imperii, dar nu numai – într‑un ocean slav.
Agenda academică
„Reflexii ale Reginei Maria în Palatul Cotroceni” / 10
Muzeul Naţional Cotroceni a vernisat în Spaţiile Medievale expoziţia multimedia „Reflexii ale Reginei Maria în Palatul Cotroceni”, care aduce în atenţia publicului, într‑o manieră inedită, un patrimoniu recuperat.
Conferinţa Internaţională „Zilele Sextil Puşcariu” / 10
Amenajarea diferitelor încăperi ale palatului de Regina Maria reflectă evoluţia ei, de la tânără prinţesă aflată într‑o ţară străină la Regina României Mari.
Transilvania International Film Festival – TIFF / 10
Cercetătorul Mihai Fulger investighează profilul TIFF‑ului şi locul său în circuitul festivalier mondial de azi.
Lecturi
Marian Victor Buciu • Matei Călinescu. O retorică barocă / 11
Poetul/locutorul, sceptic, şi‑a ghicit, s‑ar spune, soarta, dintru început, într‑un text, Fără titlu, din „1959‑1960”: „Niciodată n‑am crezut că voi fi pustiit”.
Dispariţia lui „M” dă, însă, un rost tragic‑conjunctural scrisului, în A venit ceasul: „Scriu/ ca să uit absenţa ta”.
Din viaţă în viaţă
Marius Miheţ • Centenarul Constantin Ţoiu / 12
Adolescentul trăia metamorfoza imaginarului hrănit de decor. Până la modificarea lui interioară, a sinelui, era cale lungă.
Vor trece aproape patru decenii până când scriitorul „revede” scena şi ea nu‑i apare altfel decât ruptă din Fellini.
Credinţă şi cultură
† Timotei Prahoveanul • Un omagiu pentru Aurel George Stino / 13
La împlinirea a 52 de ani de la moartea cărturarului din dumbrăvile minunate, lucrarea Grădina liniştii se publică din nou, într‑o formă elegantă, cu câteva texte noi.
Nu putem uita mărturisirea lui Aurel George Stino care, însoţindu‑l pe Iorga la Mănăstirea Slatina, ctitoria lui Vodă Lăpuşneanu, plănuise să facă acolo o necropolă pentru marii cărturari ai neamului.
Cronica literară
Daniel Cristea‑Enache • Lumea de ieri / 14
Cartea este o radiografie făcută, fără patetisme şi inflexiuni eseistic‑publicistice, unei epoci tragice din istoria României, iar datele factuale abundă.
Pe măsură ce citim această carte remarcabilă şi, practic, oriunde autoarea citează şi analizează, compară şi pune în relaţie fapte aparent disparate, vom vedea modul de operare al unui regim totalitar (inclusiv în perioadele lui de „liberalizare”).
Alexandra Ţichindelean revede cu toate documentele la îndemână această perioadă istorică şi urmăreşte metodic, cu acribie, condiţionarea lumii culturale şi intelectuale româneşti de aceste imperative şi directive ideologice venite de sus.
Polemice
Constantin Toader • Orele astrale ale falimentului de ţară / 15
Mersul ideilor economice la români nu mai pasionează pe nimeni astăzi. Dezbaterile privind viitorul înscris în politicile actuale sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârşire.
Distrugerea aparatului de producţie industrială, a întreprinderilor, concurenţei, clasei de mijloc nu mai impresionează pe nimeni, nici faptul că raţiunea economică a fost substituită de raţiunea ideologică progresistă woke.
Agenda culturală • Eveniment
România citeşte în era digitală
Au fost alese trei oraşe ale ţării: Galaţi – oraşul de pe Dunăre, Bucureşti – capitala care răspunde la orice chemare culturală – şi Slobozia, oraşul din mijlocul Bărăganului.
Alexandra Ion • România Citeşte cu succes în era digitală / 16
A.G. Secară • Pledoarie pentru normalitate şi echilibru / 17
Au fost alese trei spaţii de desfăşurare: impunătorul amfiteatru, demn de a fi salonul unei universităţi, al Colegiului Naţional „Costache Negri” din Galaţi, sala de conferinţe a Colegiului Naţional „Octav Onicescu” din Bucureşti şi Sala „Europa” din cadrul Consiliului Judeţean Ialomiţa din Slobozia.
Elvira Alexandrescu • Amfiteatre pline cu „România Citeşte în Era Digitală” / 18
Ştefan Borbély • 70
Sorin Antohi. Ştefan Borbély: What’s in a name? / 19
Ştefan Borbély este deplin integrat în cultura română înaltă, pe care o ilustrează în ce are ea mai bun ca deschidere universală.
Cetăţean de seamă al Republicii europene a literelor, profesorul Ştefan Borbély este o personalitate exemplară pentru relaţiile complexe şi complicate care dau specificul înalt al Transilvaniei în cadrul culturii române.
Iulian Boldea. Comparatism şi hermeneutică / 19
Constantina Raveca Buleu. Pornind de la cărţi… / 20
Călătoriile lui Ştefan Borbély pe urmele cărţilor care‑i sunt dragi echivalează cu elaborate arheologii culturale, sistematic documentate.
Într‑un regim al intersecţiilor culturale profitabile s‑a desfăşurat vizitarea Veneţiei, pe urmele realului Wagner şi ale ficţionalului Gustav von Aschenbach, concentrată aventură a simţurilor şi a rafinamentului decadent.
Dan Culcer. Ştefan Borbély septuagenar? / 21
A scris un raft de bibliotecă: volume, ferm ancorate în dimensiunea comparatistă, pe teme variind de la investigaţii ale eroicului la radiografii ale civilizaţiilor „de sticlă”, fără a mai pomeni numeroasele culegeri de articole ce evidenţiază un spirit imun la orice idee de compromis.
Aura Christi. Cât să ardă sufletul / 21
Cătălin Ghiţă. Ştefan la 70 de ani / 22
Gheorghe Glodeanu. Fascinaţia miturilor / 22
Originală şi foarte bine documentată, Mitologie generală este o lucrare de referinţă, care demonstrează erudiţia, meticulozitatea şi ingeniozitatea analitică ale lui Ştefan Borbély.
Mihai Lisei. Valenţele nobile ale Profesorului / 23
Silviu Lupaşcu. O prietenie de lungă durată / 24
Rodica Marian. La mulţi ani, Ştefan Borbély! / 24
Am admirat întotdeauna personalitatea distinsă şi distinctă a scriitorului Ştefan Borbély, edificată până şi de captivantul său stil oral, fermecător, exact, precis şi liber de oprelişti, surprinzător, inspirat şi colorat în digresiuni.
Mircea Moţ. Grădina maestrului Ştefan / 24
Mihaela Mudure. O personalitate exemplară / 25
Antonio Patraş. Magister ludi / 25
Ion pop. Un gând festiv pentru Ştefan Borbély / 25
Mircea Petean. Un spirit liber / 26
Gheorghe Săsărman. În pragul unui nou deceniu / 26
Christian W. Schenk. O vârstă magică / 27
Cora Stănescu. Alchimistul de vocaţie / 27
Adriana Teodorescu. Unul dintre cele mai importante capitole din viaţa mea / 28
Constantin Tonu. Exerciţiu de admiraţie / 28
Polemice
Magda Ursache • Narative despre naţiuni / 29
După ani şi ani de umilire naţională programată, iată‑ne dezgustaţi de ţară şi de existenţă à la roumaine; nu ne mai place cuvântul român.
Ne înjghebăm identităţi false, căutând, printre ascendenţi, un italian, un grec, măcar un albanez, vreo sârboaică sau vreun bulgar. Şi ce reducţie la neant a executat H.‑R. Patapievici!
(Con)texte
Maria‑Ana Tupan • Banchetul / 30
Creaţia prin analogie îi îngăduie lui Heliade, după cum demonstrează Dorin Ştefănescu, să combine Biblia şi platonismul într‑o versiune proprie a genezei.
Antologiile Contemporanul
Debasish Lahiri / 31
Câteodată, vin îngerii din celebra elegie rilkeană şi amestecă timpurile, revelându‑ne astfel clipa unică, vie, ajunsă într‑un vârf şi, brusc, revărsată în altceva: la suprafaţă de neprins, de nenumit, în timp ce noi îi spunem simplu – eternitate. Secundele se rarefiază într‑un aer tare, irespirabil, aproape. În poemele incluse în acest volum cu un titlu simplu şi frumos, ca dimineţile de octombrie întors spre împlinire, exact acest fenomen se întâmplă. Poetul indian, de expresie engleză – Debasish Lahiri – descinde pe malurile Tomisului, în Cetatea Deva sau la Caerleon, Roma sau Caerwent, Ierusalim sau Colchester, precum şi în alte locuri, unde cunoaştem împăraţi, îndrăgostiţi, servi ai lirei şi barbari; eroul liric discută sau tace, respiră şi contemplă singurătatea lui Orfeu sau tristeţile lui Ovidiu, alegând ipostaza martorului înţelegător care, din prudenţă, exersează reticenţa şi, fără voie, aproape, devine înţelept. Artistul descrie barbarii, zeii, vântul, marea, valurile, sfinţii, delfinii sau sicomorii, ruinele sau templele şi reticenţa, extazul şi melancoliile ovidiene; cântă asprimea Cezarului şi decizia de a‑l exila pe cel mai răsfăţat poet al curţii imperiale, deoarece a văzut şi a descris ce nu se cuvenea să vadă şi să descrie…
Pedeapsa poate fi, uneori‑adeseori, masca prin care destinul îţi face un dar. O eroare devine lecţie şi pinten, prilej de a urca în spirit. Aceste adevăruri, între altele, ni le comunică Lahiri. Şi pentru a ne face să le simţim pe propria piele, scriitorul alege simplitatea, tonul direct, confesiv, silabisit… E genul acela de silabisire care mută din loc munţii. Sub semnul „domniei Soarelui” şi al credinţei de nezdruncinat. / Aura Christi
Vremea în schimbare a muzicii clasice
Sorana Mănăilescu în dialog cu Mihai Cosma
„Lumea operei este cea care m‑a atras dintotdeauna” / 32
Mă bucur că ai amintit de această prezenţă a mea în juriul International Opera Awards – Premiile Oscar ale operei. Este o participare care m‑a onorat.
Viaţa muzicală este într‑o permanentă dinamică şi eu cred că una dintre caracteristicile pozitive este aceea că mereu priveşte spre viitor, mereu evoluează.
Cartografii simbolice
Adrian Majuru • Carol al II-lea. Propaganda şi regimul de autoritate / 33
Regele Carol al II-lea, ca principe moştenitor, a avut imaginea unui „nedreptăţit”, a unui prinţ alungat şi exclus din drepturile sale legitime printr‑un abuz al forţelor răului care dominau scena politică românească.
Film
ANIMEST 2023
Dana Duma • Lumi paralele, lumi oglindite / 34
Festivalul Internaţional de Film de Animaţie Animest (6‑15 octombrie), singurul eveniment cinematografic din România care califică filme pe lista candidaţilor eligibili la Oscaruri, a revenit la oferta repertorială densă dinainte de pandemie.
Secţiunea Scurtmetraje a avut în componenţa sa destul de multe teme cu rezonanţă socială. Majoritatea au fost în legătură cu abuzurile cărora le devin victime femeile de pe tot mapamondul.
Corespondenţă din Suedia
Nobelul pentru literatură pentru 2023 – Jon Fosse
Dorina Brânduşa Landén • Arta de a nu semăna cu nimic / 35
Jon Fosse este cel mai cunoscut prozator norvegian contemporan şi cel mai interpretat dramaturg, alături de Ibsen, cu peste 100 de premiere pe an.
Jon Fosse s‑a născut în Haugesund, Norvegia, a debutat în 1983 şi a scris peste 40 de cărţi care au fost traduse în 40 de limbi.
Corespondenţă din Franţa
Victor Ravini • Au voie etimologiile să falsifice istoria? / 36
Etimologia turcă şi cumană a cuvântului cioban falsifică istoria românilor şi a altor popoare.
Corespondenţă din Stockholm
Sînziana Ravini • Un roman despre melancolie / 37
Aşteptările mele pentru acest roman erau destul de mari când am citit că a fost distins atât cu Premiul Michael Strunge, cât şi cu Premiul Blixen pentru Talentul Anului, precum şi alte câteva premii, precum Premiul pentru Literatură Politiken, Premiul Montana şi Premiul Criticii.
Sau punctul dureros este în altă parte? Într‑o ceaşcă de cafea sau în alt lucru nesemnificativ? Cine ştie?
Cultură, imagine, civilizaţie
Dalina Bădescu • Vizita la muzeu / 38
Un muzeu referenţial, cu un program asumat în ceea ce priveşte permanentizarea dualităţii sacru‑profan şi dialogul cultural despre relaţia dintre acestea, este Muzeul Ţăranului Român în varianta lui Horia Bernea.
Vom porni din excentricul Sângeorz‑Băi pentru a ajunge la centru, la punctul zero de generare a unei întregi filosofii de lectură şi de expunere a artei româneşti, adică la Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti.
Teatru
Dana Pocea • „La aniversară” sau zilele „Elvira Godeanu” / 39
Actualul manager, Mariana Ghiţulescu, mizând „pe evoluţie, nu pe revoluţie”, demonstrează că e decisă să schimbe statutul valoric al teatrului pe care îl conduce.
Subiectul explorează deopotrivă comunicarea şi non‑comunicarea dintre indivizi, confruntări dintr‑un mediu social în care a fi „altfel” presupune implicit marginalizare.
Vă dorim lectură plăcută!
Fundația Culturală Ideea Europeană
la 20 de ani
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Revista apare sub egida
Academiei Române
Noutăți editoriale Ideea Europeană (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin:
Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL,
SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
