Revista Contemporanul nr. 02 Februarie 2021 + Suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute
Revista Contemporanul nr. 02 Februarie 2021
Suplimentul de istorie București în 5 minute
Editorial
Nicolae Breban • Ideile renaşterii şi ale vechilor greci / 3
O specie literară capabilă să absoarbă, în adâncime, să sprijine şi, cred eu, să continuie să ducă mai departe, în spiritul european, ideile Renaşterii şi ale vechilor Greci!
Înainte de a fi îngropat în ceea ce va fi, cu siguranţă, un mormânt de pământ sau de piatră, eu mi‑am dedicat întregul entuziasm creator, întreaga‑mi fidelitate spirituală şi umană acestui spirit.
Portrete în relief
Marian Victor Buciu • Ficţiunile gratuităţii / 4
Ce nu ratează realizatul arhitect e sinuciderea. Un act, acum de constatare judiciară, consemnează sinuciderea (de „clasă”) a unui „intelectual”.
Prietenia e ca un templu, iar pe lângă ea istoria e numai o vorbă bună de șters mizerii.
Cronica literară
Ştefan Borbély • Două cărţi de Rodica Grigore / 5
Una dintre racilele vieţii noastre literare de azi derivă din discrepanţa axiologică arbitrară dintre notorietate şi profesionalism.
Profesioniştilor autentici, izolaţi şi singuratici, nu le rămâne decât speranţa unor „reconsiderări” viitoare, eventual postume, nici ele garantate până la capăt, fiindcă în mediul intelectual frugal în care trăim azi, profesionistul autentic nu face decât să irite şi să enerveze.
Eseu
Theodor Codreanu • Ioan‑Aurel Pop: „Stăpâna noastră” / 6
Contextul istoric pe care‑l trăim propulsează veghea propusă de Ioan‑Aurel Pop în miezul formelor de degradare la care este supusă limba română, în ultimele decenii, şcoala însăşi devenind neputincioasă, condamnată fiind să producă „analfabeţi funcţionali”.
Cât priveşte pe Emil Cioran, cel nemulţumit profund de neantul valah, găsea, totuşi, că suntem salvaţi, în ierarhiile civilizaţiei şi culturii universale, de două creaţii: limba română şi Eminescu.
Clubul academicienilor
Răzvan Theodorescu • Ev mediu târziu sau renaştere? / 7
Este vremea în care ne apare ca impetuoasă nouă nevoie setea de a povesti, de a istorisi, de a scoate la lumină pentru cât mai mulţi „istoria” sfântă şi profană, depărtată şi apropiată.
Stând în proximitatea unor spaţii cucerite de Renaştere precum Polonia şi Ungaria, spaţiul românesc a cunoscut înnoiri culturale care îndreptăţesc opinia că Evul Mediu se încheie şi aici către 1550.
Cronica literară
Constantina Raveca Buleu • Arta academică – pe secvenţe / 8
Reverenţa rezervată defineşte fundamental modul în care autorul alege să îşi gestioneze maeştrii şi/ sau modelele.
Ca fiecare carte de studii şi eseuri semnată de către Ştefan Borbély până acum, şi cea de faţă este construită în siajul unui regim intelectual şi existenţial complex, nuanţat.
Lecturi
Mircea Braga • Un roman şi principiul unificator al sensului / 9
„Cine sunt? Cine eşti?”. Este, subtextual, un îndemn, prelungind inscripţia de pe Templul din Delphi, consacrat lui Apollo?
În definitiv, singurul răspuns cu deplină acoperire a fost pronunţat
o singură dată: Sunt cel ce sunt!
O carte‑eveniment
Teşu Solomovici • Reeditarea în Israel a Istoriei evreilor din ţerile noastre de Nicolae Iorga / 10
Reeditarea la Tel Aviv a acestei lucrări, cu notele critice respective, va contribui la cunoaşterea mai profundă a istoricului şi politicianului Nicolae Iorga.
Din arhivele demnităţii
Ioan‑Aurel Pop • Tristeţea culturii naţionale / 11
Ape vor seca în albie, şi peste locul îngropării sale va răsări pădure sau cetate, şi câte o stea va veşteji pe cer în depărtări, până când acest pământ să‑şi strângă toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria parfumurilor sale.
Decidenţii politici se simt agasaţi de cererile de sprijinire a culturii şi nu înţeleg de ce ar fi aşa mare nevoie de cultură.
Din viaţă în viaţă
Marius Miheţ • Constantin Virgil Gheorghiu şi totalitarismul tehnic. Între ficţiune şi realitate / 12
Sclavul uman pus la dispoziţia sclavului tehnic înseamnă mai mult decât dezumanizarea pentru scriitorul român.
Mecanismul cu roţi uriaşe în care se zbătea eroul american din Modern Times este aici Legea tehnică, Sistemul tehnic, Birocraţia.
Polemice
Mircea Platon • Gânduri despre cum e cu putinţă ceva clasic / 13
Eseu
Dana Oprica • Februarie, 1876 – Hobiţa / 14
Într‑o senină şi deasă noapte de februarie a anului 1876, într‑o casă din Hobiţa, ardea lumânarea care anunţa naşterea unui copil, Constantin.
La venirea lui, zânele s‑au bucurat, au zâmbit complice, s‑au înţeles din priviri şi i‑au prezis şi minte, şi noroc, şi frumuseţe, şi glorie.
Clubul Ideea europeană
Dan Dungaciu • Ce are de învăţat clasa politică de azi de la elitele care au făcut unirea / 15
Întrebarea care se pune la fiecare 1 Decembrie este aceasta: ce are de învăţat clasa politică actuală de la predecesorii ei de acum un veac? Răspunsul este unul singur: viziunea!
Lipsa de viziune, de anvergură, de proiecte mari şi politicieni capabili să insufle încredere şi implicare este carenţa majoră a României în care trăim. România este astăzi minoră pentru că gândeşte minor.
Marginalii
Adrian Majuru • Un mitograf al erotismului / 17
Dilemele fără răspuns ale lui Adam faţă de „jumătatea sa”, care nu mai era el, ci era un altul, dar nu ca el, s‑au prăbuşit în căutări cu finalităţi, ale căror prezenţe fascinează.
Omul ne‑pereche care este în căutarea de sine nu găseşte decât frânturi ale personalităţii sale, fâşii ale eului său, fragmente informe ale acestei făpturi enigmatice.
Clubul academicienilor
Ioan Dumitrache • 80
Mihaela Helmis în dialog cu Ioan Dumitrache
„Evoluţia automaticii a fost spectaculoasă în ultimii 50 de ani” (II) / 18
Academia Română a avut un rol semnificativ în multe privinţe în ceea ce priveşte evoluţia acestei ţări şi în mod deosebit în realizarea Marii Uniri.
Ingineria presupune ştiinţă, presupune pregătire matematică foarte consistentă, presupune fizică, înţelegerea fizicii!
Să gândim noi specializări, noi direcţii, pentru că, aşa cum spuneam, ştiinţa şi tehnologia au evoluat foarte rapid, noi trebuie să fim pregătiţi pentru ce va urma, nu neapărat pentru ce a fost sau ce este.
Ne îndreptăm cu paşi rapizi spre noua revoluţie industrială, bazată strict pe integrarea calculatoarelor cu procesele fizice, acea generaţie de sisteme integrate de tipul Cyber‑fizice.
Antologiile Contemporanul
Poeme de Menachem M. Falek / 20
Con(texte)
Maria‑Ana Tupan • Un alt joc cu mărgele de sticlă / 21
Fiinţa umană nu mai are nicio consistenţă, istoria a golit‑o de interioritate şi i‑a deformat relaţiile sociale.
Din agent, omul devine un geam prin care puterea îşi poate privi trecutul arhivat după dorinţă şi viitorul modelat după bunul plac.
Antologiile Contemporanul
Poeme de Hilda Doolittle
Prezentare şi traducere de Andreea Iulia Scridon / 22
Polemos
Adrian Dinu Rachieru • O „incontestabilă continuitate” / 23
Relaţia lui Eminescu cu respectiva „foaie” a fost una de „incontestabilă continuitate”, prin care s‑a impus ca mare poet, definind esenţial literatura română.
Ridicat în ochii posterităţii la rangul exemplarităţii, adevăratul Eminescu a fost, deseori, „pierdut” sub crusta aprecierilor „generaliste”.
Polemice
Magda Ursache • Scriitorul, singur / 24
Se repetă elevilor că geniul naţional nu există şi, pe cale de consecinţă, sunt loviţi în fel şi chip rezistenţii întru apărarea „celulei româneşti”.
Cât îmi lipseşte salutul lui, cât îmi lipsesc lungile noastre conversaţii: „Tema mare, asta‑i important, nu fleacurile cotidianului”.
Evenimente • ICR
Miruna Olteanu • Record. Peste 100 de volume semnate de autori români vor fi traduse în 2021 / 25
Institutul Cultural Român – calendarul diplomaţiei culturale
Noul sezon al seriei „Istoria României într-un obiect” / 26
În 2021, un număr record de 119 volume româneşti vor fi traduse şi promovate internaţional, atât prin parteneri editoriali, cât şi prin cele 18 reprezentanţe ale ICR din lume.
Printre cele peste 100 de opere care vor fi traduse cu finanţare ICR se află şi unele semnate de Aura Christi, Gabriela Adameşteanu, Nicolae Breban, Ioan‑Aurel Pop, Ioana Pârvulescu, Doina Ruşti, Radu Paraschivescu, Gabriel Chifu şi Eugen Uricaru.
Corespondenţă din China
Ding Chao • Sub semnul poeziei la Miluo / 27
Râul Miluo este strâns legat de numele poetului Qu Yuan şi constituie un important reper istorico‑cultural, un far pentru marele fluviu al civilizaţiei chineze multimilenare.
Aura Christi este un poet român remarcabil prin originalitate şi prodigiozitate. Poezia ei interiorizată, profundă, abisală, bogată şi misterioasă, are o puternică coloratură tragică.
Premiile de excelenţă pentru contribuţia la poezia internaţională au revenit la trei poeţi importanţi: Maxim Amelin (Rusia), Dariusz Tomasz Lebioda (Polonia) şi Aura Christi (România).
Aura Christi • A privi în abis / 29
Să înaintăm prin infern, aidoma lui Orfeu, cântând şi întorcându‑ne, din timp în timp, privirile înapoi. Spre trecutul de neegalat.
Să ne străduim să rămânem neîntinaţi în acest „vârtej barbar” ce tinde să ne înghită, „vârtej” care îşi pune, mereu, alte măşti viclene – „Alte măşti, aceeaşi piesă,/ Alte guri, aceeaşi gamă” – care, în esenţă, sunt pururi aceleaşi.
Poeme de Ignatie Grecu / 30
Corespondenţă din Austria
Hans Dama • Veronica Micle la Viena / 31
Corespondenţă din Ţara Sfântă
Dragoş Nelersa • Invitaţie într‑o oază / 31
Corespondenţă din Grecia
Angela Bratsou • Talent şi imaginaţie debordante / 32
Istoria mentalităţilor
Theodor Ignat • Arheologia unei inimi / 33
Portrete în relief
Magdalena Chitilă • Anton Kaindl în România / 34
Biserica Sfântul Anton Bucureşti apare într‑o imagine în care se desprinde silueta celei mai vechi biserici din Bucureşti, ce păstrează în partea de jos tencuiala înlăturată în urma restaurării executate.
Antologiile Contemporanul
Georg Trakl tradus şi comentat de Christian W. Schenk / 35
Din poezia lumii
Federico García Lorca (1898-1936)
Traducere şi prezentare de Leo Butnaru / 35
Film
Dana Duma • „Mai bine un deştept care face pe nebunul” / 36
Cinefilii mai versaţi vor avea impresia că filmul încearcă, în primul rând, să readucă în discuţie controversa din spatele filmului, legată de stabilirea autorului.
In memoriam
Luiza Barcan • O viaţă dedicată străvechiului Tomis. Doina Păuleanu / 37
Doina Păuleanu a fost cea mai prolifică dintre noi, iar în zona de artă modernă, în care era expertă, cu siguranţă, cea mai bună.
Eveniment
Ziua Culturii Naţionale la Academia Română / 37
Civilizaţie românească
Greta Şuteu • Casa Aman – testament politic şi cultural / 38
Primul demers are ca scop crearea unei şcoli serioase, după modelul celei pariziene, pornind de la convingerea că o naţiune nu poate evolua fără o educaţie temeinică.
Teatru
Dana Pocea • Politică şi religie / 39
Sacrificiul de care dă dovadă pentru a‑şi păstra identitatea cu neamul îl propulsează pe Brâncoveanu în galeria martirilor. Şi a sfinţilor.
Începând cu nr. 6 Iunie 2020, Contemporanul. Ideea Europeană găzduieşte, cu bucurie, suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute, editat de Muzeul Municipiului Bucureşti. Astfel, oferta editorială a revistei de cultură, politică şi ştiinţă, înființată în 1881 la Iași, se îmbogăţeşte cu opt pagini scrise de istorici, arheologi, experţi în artă şi istoria artei, muzeografi pasionaţi din cadrul Muzeului Bucureştiului.
Bucureşti în 5 minute oferă informaţii despre istoria Capitalei, interviuri cu personalităţi pe teme generate de conferinţele organizate, detalii importante despre colecţii şi obiecte din patrimoniul muzeului, articole despre marketing muzeal, informaţii despre proiectele educaţionale dedicate copiilor, prezintă expoziţiile permanente şi tematice organizate de MMB, inclusiv dialogurile tematice din cadrul seriei „Idei în Agora” găzduită de Casa Filipescu‑Cesianu, sau „Conferinţele de joi”, de la Palatul Suţu. Fiind o instituţie extrem de activă, publicul are acces, prin intermediul publicaţiei, şi la calendarul tuturor evenimentelor culturale şi educaţionale organizate.
Vă dorim lectură plăcută!
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Noutăți editoriale (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
