Revista Contemporanul nr. 04 Aprilie 2018
Editorial
Nicolae Breban ● „Cred, Doamne, şi mărturisesc”/ 3
„Cred, Doamne şi mărturisesc – spune preotul ieşind în Uşa altarului cu sfintele Daruri – că tu eşti Christos, fiul lui Dumnezeu celui viu, carele ai venit în lume ca să-i mântuieşti pe cei păcătoşi dintre care cel dintâi sunt eu!”
Polemice
Bogdan Creţu ● Viaţa lui Mihai Ursachi scrisă de Securitate/ 4
O altă sursă, trimisă în recunoaştere în casa poetului, raportează: „Referitor la existenţa unor arme la el, nu am observat decât un cuţit care poate fi luat drept pumnal, dar este cam mic şi se serveşte de el la deschiderea sticlelor cu apă minerală la masă”.
Centenarul Marii Uniri a României
Mircea Platon ● Iaşul capitală de război şi „închegarea neamului românesc”/ 5
Motto: „Un ofiţer [rus] se minuna ce mică e ţara noastră şi galant spunea:
– E ca o cutie de bomboane, iai una, iai două şi ai ajuns la fundul cutiei – făcând aluzie la oraşele noastre, care sunt atât de apropiate unele de altele.” (Elena Th. Emandi, Din anii de durere, 1919)
„Condeele cinstite tăcuse şi la Bucureşti. Mai rămăsese însă condeele întinate şi «mitteleuropene» care torturau conştiinţele româneşti cu cugetări şi interese nemţeşti.” (Eugen Lovinescu, În cum
păna vremei, 1919)
Comunicat de presă:
Acad. Ioan-Aurel Pop, Preşedintele Academiei Române / 5
Academia Română şi-a ales pe 5 aprilie 2018, în Adunarea Generală, preşedintele. Acesta este acad. Ioan-Aurel Pop, care a obţinut 86 de voturi. Pe locul al doilea s-a situat acad. Victor Voicu, cu 56 de voturi.
Mandatul de preşedinte al Academiei Române are o durată de patru ani, iar un membru titular poate deţine această funcţie de două ori.
Preşedintele îşi va prelua prerogativele după 15 zile de la data alegerilor.
Vineri, 20 aprilie 2018, vor avea loc alegerile pentru celelalte funcţii din Biroul de Prezidiu: patru vicepreşedinţi şi un secretar general.
Lecturi
Marian Victor Buciu ● Limite (auto)hermeneutice/ 6
Neînţelegerea, în astfel de situaţii, este preferabilă tentativei de a ajunge la un simulacru de înţelegere. Şi înţelesul se înscrie în viitor, într-un esenţial şi necesar Posibil.
Cronica literară
Ştefan Borbély ● Cum mor scriitorii români/ 7
Spre deosebire de secolul XX, când se moare în general discret, previzibil şi cuminte (congestie cerebrală, anghină pectorală, anevrism, cancer, infarct), veacul al XIX-lea, în accepţiunea sa de „secol lung” ne aduce marile dramatizări, peste care ar fi o impietate să trecem, fiindcă oferă sarea şi piperul unui volum, de altfel, foarte incitant.
Un poem de…
Ignatie Grecu/ 7
Lecturi
Constantina Raveca Buleu ● „Povestea nu piere…”/ 8
Indiferent de registru, porţile înseamnă opţiuni transcrise în istorii personalizate, create în atmosfera Cetăţii.
Surâsul prinţului Mîşkin
Aura Christi ● Cum iubesc poeţii. Poezia abisală/ 9
Nu orice tip de poezie, ci corolarul, vârful ei imposibil, locuit de câţiva aleşi ai lumii, în aerul tare, îmblânzit de condori şi culmi veşnic înzăpezite, veşnic însingurate: poezia abisală, rădăcinile-i luxuriante trăgându-şi sevele din realitatea abisală – aparent obscură – a fiinţei. Realitatea arheică, realitatea guvernată de Arheus, i-ar fi spus, probabil, Mihail Eminescu, în ale cărei pământuri nevăzute „se-ncearcă universul”.
Lecturi
Constantin Coroiu ● Amintiri fugare despre Eminescu de Mite Kremnitz/ 10
Are loc şi contactul direct cu autorul poeziilor la venirea lui Eminescu în Bucureşti. Tânărul „care aparţinea unei clase sociale neinteresante” nu face o impresie prea bună: „Parcă îl văd cum a intrat în sufragerie: stingher şi neajutorat, deşi nu era jenat. Era butucănos în fiecare mişcare de-a lui, asemenea unui bărbat ce nu a cunoscut niciodată nici disciplina corporală, nici pe cea spirituală”.
Lecturi
Liliana Danciu ● Despre „timpul îndrăcit” al creaţiei/ 11
Conform unui model mitic cosmogonic, cu fiecare univers poetic nou creat, în opinia Rodicăi Braga, poetul-demiurg consumă ceva din propria fiinţă. Timpul creaţiei nu este un timp al gloriei manifestate „public”, ostentativ şi cu pompă, ci un „timp îndrăcit”.
(Con)texte
Maria-Ana Tupan ● Învierea: vedere de pe Golgota/ 12
Recunoscut mai mult în cultura de adopţiune, prin prestigioase premii decernate de Italia, Geo Vasile se dovedeşte încă o dată un exeget cu o impresionantă erudiţie, un devotat mediator între culturi, completând actul hermeneutic cu acela de traducere a autorilor favoriţi pentru a-i face accesibili publicului internaţional.
Eseu filosofic
Andrei Marga ● Identitatea naţională prin prisma modernităţii/ 13
Identitatea naţională nu pluteşte undeva deasupra realităţilor date în experienţele noastre ca oameni. Mijlocul cel mai la îndemână pentru a o stabili pe bază factuală rămâne istoria
Evenimente ■ Academia Română în anul Centenarului Marii Uniri
Moment istoric: 30 de membri ai Academiei Române au celebrat la Chişinău actul unirii Basarabiei cu România, votat la 27 martie 1918
Înfiinţarea Senatului Culturii
Parteneriat Academia Română – Romfilatelia/ 14
Demnitatea naţională
Alexandru Surdu ● Cei 4 înţelepţi ai traco-geţilor/ 15
Orfeu era imaginat ca un cântăreţ neîntrecut la chitară, care, prin muzica şi glasul său, putea să îmblânzească animalele şi să vindece bolile (ceea ce astăzi se numeşte „muzicoterapie”). El putea, prin sugestie verbală şi muzicală, să-i înduplece şi pe zei, şi pe stăpânitorii Infernului, acesta fiind conceput ca un fel de peşteră subterană în care ar fi coborât Orfeu pentru a-şi căuta soţia (Eurydice).
Lecţii de istorie
Dan Berindei ● Academia Română. Orientări, istorie, statut/ 16
În privinţa orientării şi a poziţiei reprezentată de diverşi membri ai societăţii, neîndoielnic că figurile dominante au fost: Timotei Cipariu şi Heliade Rădulescu. Cipariu era figura cea mai impozantă a sesiunii; era un erudit, care se ocupase îndelung cu problema limbii.
Clubul Ideea Europeană – Clubul Academicienilor
George Grigoriu în dialog cu Victor Voicu
Quo Vadis, Europa Creştină?/ 17
Aluzia vizează consecinţele geopolitice la nivelul Europei, consecinţele gravei perturbări a relaţiei societăţii cu religia creştină, cu viaţa spirituală. Eu sunt un om de ştiinţă – aşa zice lumea cel puţin – sunt cercetător de vreo 60 de ani, sunt medic ca formaţie, farmacolog, într-o lume care se află la graniţa dintre medicină şi ştiinţele exacte. Dacă nu ştii puţină chimie şi fizică nu prea poţi să abordezi subiectul respectiv. Ca om de ştiinţă, mi-e foarte greu să identific un antagonism, să identific şi să definesc un antagonism între ştiinţă şi religie.
„Ştiinţa, evoluţia şi creaţionismul fac clar dovada că evoluţia poate fi în întregime compatibilă cu faptele religioase. Ştiinţa şi religia sunt căi diferite de a înţelege lumea. Este fără sens plasarea lor în opoziţie, reducând potenţialul fiecăruia de a contribui la un viitor mai bun”. Atenţie: semnează preşedintele Academiei Naţionale de Ştiinţe 
din Statele Unite, preşedintele Institutului de Medicină şi preşedintele Consiliului Academiei
Sorin Lavric în dialog cu Virgil Nemoianu
Virgil Nemoianu: „Merkel se va dovedi o figură istoric negativă”/ 20
Sistemul de „credinţe alternative”, verbal la început, ajunge să se traducă în realităţi periculoase. Pe de altă parte, să ne gândim că orice imperiu sau sistem are o viaţă a sa, mai lungă sau mai scurtă. Poate că aşa e şi cu această Europă, după un zenit, are şi un amurg al ei, poate inevitabil, şi e cazul să ne împăcăm cu această încheiere.
Lecţii de demnitate
Marilena Rotaru ● Regele României lui Dumnezeu/ 22
După atâtea renunţări şi aşteptări, după interdicţii şi sancţiuni care mi-au surclasat imaginaţia, mi s-a dat să trăiesc în plus faţă de tot ceea ce am trăit.
De aceea, îngăduiţi-mi să mărturisesc, Sire:
Călătoria cu Majestatea Voastră rămâne pentru mine prezentul continuu, în singura patrie posibilă: România lui Dumnezeu.
Polemice
Theodor Codreanu ● Marea reeducare. Obstacol în calea revoluţiei mondiale/ 23
Artiştii, scriitorii, politologii şi filosofii reeducatori de după 1989 s-au străduit enorm să demaşte mizeria României şi a românilor, fiind, pentru asta, premiaţi şi lăudaţi în anumite medii din lumea postmodernă. Ei au recurs, pentru asta, la scene şi imagini de o cruzime şi de o mizerie cu nimic mai prejos decât ororile de la Piteşti. Ţurcanu voia să le arate românilor „adevărul” a ceea ce sunt, o cloaca maxima a istoriei. Elitiştii de azi ne-au invadat cu pornografie şi scatofilie.
Prima dintre vinovăţii: a fi român. La Chişinău şi în Bucovina nordică reeducarea însem
na inocularea unui sumbru sentiment al ruşinii de a fi român sau moldovean. În Ţară, la Piteşti, scoaterea din mintea românilor a memoriei părinţilor (în doctrina de tip Makarenko, părinţii sunt eliminaţi din educaţia propriilor copii), a creştinismului, a statului naţional, a istoriei românilor, a patriotismului etnic, a valorilor culturale naţionale, a justiţiei fără ingerinţe politice, a demnităţii umane etc.
Un poem de Crişu Dascălu/ 25
Marginalii
Boris Marian ● Israel • 70 de ani/ 26
Eveniment ■ Ţara Sfântă
„Omul anului 2017” – „Cartea anului 2017”/ 26
Gala „Omul anului 2017” a fost organizată în Israel, la Institutul Cultural Român din Tel Aviv de către Asociaţia Scriitorilor Israelieni de Limba Română, condusă de dl Dragoş Nelersa, şi de Centrul Cultural Israeliano-Român, condus de Teşu Solomovici. Noul director al ICR Tel Aviv, domnul Martin Salamon, a deschis festivităţile de premiere
Polemice
Mircea Braga ● Noul val – depoziţia din refugiu.
Ce înseamnă, de fapt, „asemenea”/ 28
În manieră destructurantă şi la cote realist-cinice sau de-a dreptul vulgarizate, trăirile şi atitudinalul oferite de noul val mai poartă umbrele „evidenţelor” din istoria hauntologicului (pe care Platon le-a destinat peşterii), dispreţuită ca nefrecventabilă.
Eveniment
Fundaţia Alexandrion a lansat prima ediţie a Dezbaterilor de la Sinaia, cu tema „Statul de drept. Premise, condiţii, funcţionare”/ 29
„Dezbaterile de la Sinaia” sunt un concept prin care dorim să aducem laolaltă personalităţi marcante naţionale şi internaţionale din mediul politic, administrativ, juridic, mass media, pentru a supune dezbaterii teme de interes pentru societatea noastră. Invitaţii sunt recrutaţi dintre cele mai competente şi creative personalităţi din domeniile discutate şi dorim să stabilim aici, la Sinaia, un sistem de anvergură, de unde pot apărea soluţii reale pentru societate. Se începe cu domeniul de drept, deoarece o ţară fără justiţie şi fără reguli corecte nu poate să funcţioneze” a declarat domnul Nawaf Salameh, preşedintele Fundaţiei Alexandrion, la deschiderea evenimentului.
Eseu filosofic
Vasile Muscă ● Naşterea filosofiei greceşti/ 30
Cercetarea mai nouă a nuanţat punctele de vedere în disputa privitor la naşterea gândirii greceşti. Victoria Raţiunii asupra Mitului a fost privită, în mod eronat, ca una totală, în urma căreia mitul a fost alungat definitiv din spaţiul vieţii spirituale a omenirii
Polemice
Magda Ursache ● Oser le lire!/ 31
Cu dragoste de carte (Mircea Dinescu, pe coperta a 4-a: „Alex. Ştefănescu este unul dintre puţinii critici care iubesc literatura”; diagnostic exact), eseistul transmite un mesaj patetic, dar şi un testament literar: „Redescoperiţi literatura”. Altfel trăieşti dacă te laşi călăuzit de cărţi
Dintr-o haltă părăsită
Cassian Maria Spiridon/ 31
Polemos
Adrian Dinu Rachieru ● Cioran dincolo de mască/ 32
Adevăratul Cioran, aşa cum a fost, un „leneş performant”, e de găsit, bănuim, în scrisori. Fiindcă, ne avertiza însuşi Cioran, „cel mai adesea opera este o mască”; dar nici epistolierul, fie şi transparentizat, pare să nu se lepede de mască
Nostalgia valorii
Alexa Visarion ● Sfinţirea Vocaţiei/ 33
Solitudinea fiecăruia dintre noi se întregeşte în comuniunea valorilor şi ne înfrăţeşte în solidarităţi de largă respiraţie, de atitudine, de sens, de gândire. Tihna febrilă a creaţiei, indiferent de domeniu, întregeşte şi deschide vederea spre cuprinderea necuprinsului care trebuie să dea fertilitate fiecărei mărturii.
Antologiile Contemporanul
Sfântul Ioan Paul al II-lea la Blaj
Karol Wojtyla
Prezentare şi traducere de Nicolae Mareş/ 34
Din mai 2018, din anul Centenarului Marii Uniri, Ardealul, România întreagă vor fi străjuite de unul dintre cei mai mari Pontifi ai creştinătăţii, de Cel la al cărui catafalc au îngenunchiat în aprilie 2005, în Piaţa Sfântul Petru de la Roma, toţi preşedinţii în viaţă ai Americii din acel timp.
Film
Călin Căliman ● Premiile GOPO, ediţia a XII-a/ 35
Cert este că palmaresul ediţiei XII este discutabil, din cap până-n picioare. Marele câştigător al Premiilor Gopo poate fi considerat filmul Un pas în urma serafimilor de Daniel Sandu, care a repurtat opt Premii Gopo
Romane pe-un picior
Constantin Lupeanu ● Zhang Wei/ 36
Versurile lui Eminescu deţin o lumină care te împresoară, iar poemul lung Luceafărul este de-a dreptul minunat, are un farmec magic care te subjugă
Eveniment ■ Salonului cărţii de la Paris
„România, aşa cum nu aţi mai citit-o“ la Salonul cărţii de la Paris/ 38
Standul României, care a avut o suprafaţă de 90,25 metri, a fost unul dintre cele mai apreciate din întreg salonul, fiind poziţionat pe primul loc în clasamentul celor mai atractive spaţii expoziţionale de la Livre Paris 2018. Mesajul participării româneşti de anul acesta a fost „Roumanie, comme vous ne l’avez jamais lue“/„România, aşa cum nu aţi mai citit-o”.
Eveniment ■ România europeană, România culturală, România noastră
Participarea României ca ţară invitată de onoare la Leipziger Buchmesse, un succes!/ 39
„Îmi exprim solidaritatea nu doar cu prezenţa României la Leipzig şi în acest cadru festiv, ci şi solidaritatea cu prezenţa României în conştiinţa europeană, mondială, care în ziua de astăzi este destul de precară. De aceea, chiar aici la Leipzig, trebuie să facem toate eforturile pentru a schimba această percepţie. Îi doresc României multe succese în aceste patru zile şi îmi doresc ca literatura română, cărţile prezentate aici, să rămână mult timp în conştiinţa cititorilor germani”, a declarat Oliver Zille.
Ostrovul Învierii de Aura Christi/ 39
Vă dorim lectură plăcută!
Vezi articolele din numărul curent (Vezi aici)
Revista Contemporanul nr. 04 Aprilie 2018 este disponibilă în format pdf (Vezi aici)
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Noutăți editoriale (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept (tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
