Revista Contemporanul nr. 07 Iulie 2019
Editorial
Nicolae Breban ● Necesitatea înţeleasă / 3
E o relaţie, cred eu, esenţială în creaţie, în artă, şi nu numai, pierdută azi aproape cu desăvârşire în ceea ce se cheamă, confuz şi arogant, postmodernism.
Lecturi
Marian Victor Buciu ● Elogiul neînţelegerii / 4
Dispar limitele între activ, reflexiv, pasiv. Totul devine sau numai rămâne comod. Explicaţia se scurtează
Lecţii de istorie
Ioan‑Aurel Pop ● Grigore Arbore şi panorama lumii noastre / 5
Cartea lui Grigore Arbore este o mărturie de luciditate într‑un marasm general. Ca să poată fi receptată, ar avea nevoie de cititori avizaţi, formaţi în contextul unei culturi generale solide, sensibili în faţa unei coloane dorice, a unui sonet de Shakespeare şi a unei fresce de la Voroneţ.
Bref
Istoria Transilvaniei în bibliotecile universităţilor italiene/ 5
Editura Rediviva din Milano este onorată să anunţe că un număr de 50 de exemplare din volumul Istoria Transilvaniei (Storia della Transilvania) de Ioan‑Aurel Pop şi Ioan Bolovan, 432 p., sunt oferite ca donaţie la mai multe departamente de istorie din cadrul unor univesităţi italiene, institute de istorie, biblioteci sau reviste de istorie, din importante centre universitare din Italia. Volumul apărut în anul Centenarului Marii Uniri, a mai fost oferit la o serie de profesori şi cercetători italieni, interesaţi de istoria României de la universităţi din Milano, Roma, Torino, Lugano etc. Istoria Transilvaniei (Storia della Transilvania) de Ioan‑Aurel Pop şi Ioan Bolovan a apărut în limba română la Editura Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca (2014). Volumul în traducere în limba italiană, realizată de Maria Floarea Pop, este o ediţie ilustrată care cuprinde circa 300 de fotografii. Cartea este un proiect editorial susţinut de Centrul Cultural Italo‑Român din Milano – Editura Rediviva, cu sprijinul Institutului Cultural Român din Bucureşti, prin programul de traduceri TPS.
Lecţii de istorie
Alexandru Surdu ● România Mare (1920‑1940) / 6
Este remarcabil faptul că românii au reuşit într‑un timp record reunirea administrativă, teritorială a Ţării, marile provincii fiind conduse o vreme de reprezentanţii locali ai românilor. Reuşita se datorează în mod special situaţiei demografice, adică predominanţei covârşitoare a românilor din toate provinciile
Cronica literară
Ştefan Borbély ● Bucureştiul postapocaliptic / 7
Bravura autorului constă în faptul că edificarea ca atare a romanului, construcţia sa literară se mulează pe această opţiune pentru neutral, din care axul organizator prezumtiv, adică acţiunea, lipseşte
Cronica literară
Constantina Raveca Buleu ● Comicul – în variaţii academice / 8
Rezultat al unei conferinţe ieşene consacrate comicului în toate ipostazele sale, volumul coordonat de Constantin Dram propune nu numai o lectură agreabilă, ci şi o incitantă aventură intelectuală
Surâsul prinţului Mîşkin
Aura Christi ● Pământ sculptat în mit / 9
Urcând treptele, mi se părea că înaintez printr‑un vis şi‑mi repetam pierdută prin labirinturile‑i vrăjite: nu mă voi opri, voi continua urcuşul
Cărţi
George Apostoiu ● Eugen Simion despre un anumit timp / 10
Când este vorba de Cioran, Eliade, Brâncuşi sau Ionescu (mai ales) suntem în faţa unor revelaţii, discuţiile capătă spontan înălţime şi concluziile sunt ale unui critic şi istoric literar; când vine vorba de gâlceava şi isprăvile personajelor comune ajunse la Paris…
Polemice
Magda Ursache ● Proletcult după proletcult / 11
Adam Puslojic îşi spune atât de frumos: Adam de Serbia şi nici n‑ar declara că Serbia este „cea mai săracă ţară din Europa, cea mai înapoiată”, cum afirmă, despre România, Mircea Cărtărescu într‑un interviu din iunie 2019
Lecturi
Cornelia Cîrstea ● În căutarea desăvârşirii / 12
Aprecierile autoarei referitoare la contextul istoric şi geo‑politic întregesc şi elucidează pluralitatea şi complexitatea căutării desăvârşirii în spaţiul slavilor orientali
Con(texte)
Maria‑Ana Tupan ● Centru şi provincie în estetica interbelică / 13
Deconstrucţia subiectului cartezian prin atribuirea rolului determinant subconştientului era în pas cu ultimele evoluţii ale teoriilor conştiinţei
Istorie literară
Bogdan Creţu ● Poezie şi identitate naţională. Grigore Vieru sau forţa fragilităţii / 14
În Basarabia, care a stat, din 1812, decenii la rând, mai bine de un secol, de fapt, sub stăpânire rusească, legăturile cu literatura română erau dramatic întrerupte.
Care este locul lui Grigore Vieru în principalele lucrări de istorie literară apărute în ultimele decenii în România? Unul precar, aş spune, el lipsind din sintezele cu potenţă canonizatoare (din a lui Nicolae Manolescu la pachet cu tot ce s‑a scris în Basarabia, din a lui Marin Mincu pentru că nu îndeplineşte exigenţele criteriilor axate nu pe lirism, ci pe poeticitate), figurând în altele.
Polemice
Mircea Platon ● Educaţia „creativă”: şcoală de proletari / 15
Un modernizator ca Zeletin, un modernizator însă care nu gândea şi nu milita pe banii unor oengeuri teleghidate din afara României, punea acum aproape o sută de ani problema modernizării învăţământului. Dar o punea pentru România, având în vedere interesele româneşti.
Dar ceea ce ni s‑a impus în ultimele două decenii în numele idealului democraţiei globale era promovat acum o sută de ani în numele patriotismului, naţionalismului, în fine, al „naţionalizării” sau românizării învăţământului.
Eveniment • Academia Română
„Un deceniu întunecat (1977‑1987). Biserici demolate”
Este o rememorare foarte necesară – numai că românii uită uşor – a acelui deceniu al anilor ’80 din secolul trecut, în care centrul istoric al Bucureştiului, Dealul Uranus şi unele zone din marginea Bucureştiului, la Văcăreşti şi la Pantelimon, erau sfârtecate de buldozere, erau distruse monumente de valoare uriaşă pentru istoria noastră
Răzvan Theodorescu: „Atunci am fost învinşi” / 17
Beatrice Todireanu: „Zone intregi au fost, pur şi simplu, arate de pe hartă” / 17
Ioan Opriş: Instituţiile şi o singură perspectivă / 19
Radu Preda: Spaţiul de piatră – rezistenţă şi fragilitate / 19
PS Varlaam Ploieşteanul: „Un fel de compensaţie morală pentru bisericile demolate”
Grupaj realizat de Mihaela Helmis
Eveniment
Eugen Uricaru, Laureatul ediţiei a III‑a a Premiului Naţional Pentru Proză „Ion Creangă”, Opera Omnia / 20
Între 13‑15 iunie a. c. s‑au desfăşurat la Piatra Neamţ şi Târgu Neamţ manifestările ediţiei a III‑a a Premiului naţional pentru proză „Ion Creangă”, Opera Omnia. Reprezentanţa Neamţ din cadrul Filialei Iaşi a Uniunii Scriitorilor din România şi Societatea Scriitorilor din judeţul Neamţ au avut prilejul să aniverseze 182 de ani de la naşterea marelui clasic, precum şi 145 de ani de la întemeierea prieteniei legendare între Creangă şi Mihai Eminescu, fapt care avea să pună în valoare talentul prozatorului. Laureaţii ediţiilor trecute sunt D. R. Popescu şi Nicolae Breban.
Sâmbătă, 15 iunie 2019, pe prispa Casei memoriale „Ion Creangă” din Humuleşti, la ceremonia de decernare a Premiului, în prezenţa unui numeros public, scriitorul Eugen Uricaru a primit cecul de 5000 euro şi trofeul care desemnează laureatul. „Îi felicit pe organizatori pentru curajul de a aduce în atenţia vieţii publice româneşti performerii prozei şi ai romanului, sub semnul marelui nostru clasic Ion Creangă”, a declarat laureatul în cadrul festivităţii. „Creangă rămâne un model şi un reper cardinal al literaturii române… Sunt legat de ţinutul Neamţ, câţiva ani ai copilăriei i‑am petrecut aici şi, revenind, mă încearcă emoţii deosebite…”
Profil
Florian Copcea ● Întoarcerea la mitul existenţial al lui Mihai Eminescu / 21
Ilustrul exeget relevă, cu convingere, necesitatea unui nou mod de receptare istorică a creaţiei lui Eminescu şi, astfel, de identificare a mecanismelor morfologice, nedescoperite
Cartea vieţii lui Mihai Eminescu / Spectacolul ontologic al rimei eminesciene se adaugă fericit exegezelor de până acum şi reafirmă vocaţia criticului Mihai Cimpoi de a (re)scrie, fără osteneală şi fără complexe, „viaţa lui Eminescu” asemuită, evident, unei Cărţi a Cărţilor, poetul însuşi oferind „textul ei cu ajutorul culegătorului Destin”
Cărţi
Horia Vicenţiu Pătraşcu ● Şase tipuri de femei, şase experienţe spirituale (II) / 23
Actul spiritual pe care acest tip de femeie îl stârneşte ia forma unui sărut în faţa bisericii patriarhale. Gestul acesta – gratuit şi graţios – transgresează hotarele dintre lubric şi sacru, dintre gest, mişcare şi act, dintre intim (dorinţă) şi universal (biserica) împingându‑te până la limita experimentării numenului divin
Avanpremieră editorială
Mirel Taloş ● Undeva în Transilvania/ 25
În partea a treia, care acoperă perioada de functionare a ghetoului de lângă Şimleu‑Silvaniei, în care au fost strânşi evreii din judeţul Sălaj în luna mai a anului 1944, pentru a fi deportaţi la Auschwitz, romanul se bazează şi pe mărturiile tulburătoare cuprinse în cartea lui Oliver Lustig, Procesul ghetourilor din nordul Transilvaniei.
Din cei circa 8000 de evrei din judeţul Sălaj deportaţi la Auschwitz s‑au întors acasă 150. Romanul este o frântură din istoria lor, văzută prin prisma convieţuirii cu vecinii lor români.
Modele 
Liana Saxone‑Horodi ● 100 de ani de la naşterea academicianului Nicolae Cajal/ 27
Pasionată de emisiunea de televiziune a Eugeniei Vodă „Profesioniştii”, ale cărei înregistrări le reascult de nenumărate ori, atât pe internet, cât şi pe CD‑urile pe care le‑am cumpărat în România, am fost impresionată în mod deosebit de dialogul cu regretatul academician NICOLAE CAJAL (1919‑2004). Emisiunea avea loc cu ocazia apariţiei volumului omagial, la vârsta de 80 de ani; anul acesta ar fi împlinit 100 de ani.
Proză
Florin Logreşteanu ● Paznicul de noapte / 28
Modele
Elvira Sorohan ● Vârstele literaturii unui premiat Nobel. Orhan Pamuk / 29
Lecturi
Theodor Codreanu ● Paradoxia gândirii treimice / 30
P.S. Ignatie al Huşilor îmi dăruieşte, în preajma Crăciunului 2018, mai multe cărţi, tot una şi una, între care şi Leacuri contra evlaviei (Bucureşti, Editura Paideia, 2018), semnată de George Remete, teolog ortodox, universitar la Alba Iulia (trecut şi pe la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti, 2003‑2008), cu o teză de doctorat din 1999 (Sfintele Taine în contextul dialogului ortodox‑lutheran, ediţia I, 2009), plus alte lucrări, între care Cunoaşterea prin tăcere (2004, trei ediţii), premiată de Academia Română în 2006; Suferinţa omului şi iubirea lui Dumnezeu (2005‑2017, trei ediţii), Martin Heidegger între fenomenologie şi teologie (2010); Fiinţa şi credinţa (3 vol., 2012‑2016); Dogmatica Ortodoxă (şase ediţii, ultima în 2016, destinată seminarelor ortodoxe). A tradus din Rabindranath Tagore, Max Picard şi Wolfhart Pannenberg. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Alba Iulia‑Hunedoara.
Profil
Adrian Dinu Rachieru ● Valeriu Cristea, după douăzeci de ani / 31
Pentru Valeriu Cristea orgoliul actului critic nu se restrânge la stil şi interpretare; scrisul trebuie să exprime integral personalitatea, trebuie să găsească tonul şi mentalitatea
Modele
Mircea Tomuş ● Un traseu poetic / 32
Cum spuneam la început, deci nu motivaţiile strict biografice contează în explicaţia acestui traseu poetic din Argeş în Moldova, ci destinul unei poezii, el se întregeşte, întregind un destin de poet şi conturând o operă
Poeme
Horia Zilieru/ 33
Lecturi
Ion Popescu‑Brădiceni ● Despre valorile existenţialismului / 34
Alexa Visarion are „nostalgia valorii”. Din postura unui magisteriat de excepţie, din poziţia unui creator erudit, nici nu ar putea aborda altfel realitatea de azi. De pe baricadele unui axiologic sentiment românesc al fiinţei ne îndeamnă să credem că „miracolul e viu”, miracolul istoric fiind supravieţuirea naţiunii noastre ca vorbitoare de limbă latină şi ca păstrătoare de cultură română.
Cealaltă scenă
Alexa Visarion ● Amplitudine, anvergură şi creativitate la Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu / 35
Hrănit de propriul său har, om de gând, făptuitor de aleasă nobleţe în perimetrul artistic, Constantin Chiriac, lider charismatic al ultimului deceniu, a sfinţit viaţa Sibiului cu darul său managerial. Constructor de exemplaritate culturală, artistul desăvârşit prin viziunea sa integratoare a conectat întreaga lume teatrală la pulsaţiile proiectelor sale. Înţelept şi demn în structura sa explozivă, Constantin Chiriac şi‑a structurat opera în taina smereniei conţinute lăuntric împotriva fariseismului şi fanfaronadei, modestiei trucate de abilităţi mistificatoare care ne domină.
Lecturi
Livia Cotorcea ● Emil Cioran citit într‑un joc de oglinzi / 36
Să recunoaştem că Cioran îşi pune comentatorii într‑o situaţie deloc comodă. Şi asta nu pentru că el decide să se construiască pe sine într‑un idiom străin
Romane pe un picior – Corespondenţă din china
Constantin Lupeanu ● Cu inimă fierbinte, cu pasiune / 37
Săptămâna literaturii pentru tineret – Scoica”, 11‑17 iunie 2019, Yantai, provincia Shandong, o primă manifestare de acest gen din China, găzduită de Universitatea Lu de Est, care editează de o jumătate de secol revista pentru elevi şi studenţi Beike, Scoica. Preşedintele acestui festival de literatură a fost Zhang Wei, unul dintre cei mai îndrăgiţi şi comentaţi scriitori chinezi contemporani, vicepreşedinte al Uniunii Scriitorilor pe întreaga Chină, preşedintele scriitorilor din Shandong. Au participat nouăzeci şi nouă de creatori de marcă: scriitori, critici literari, editori şi redactori de reviste de literatură, reprezentând toate provinciile. Invitat la ceremonie, am vorbit pentru cei peste şapte sute de profesori şi studenţi despre cultura românilor, de la acele creaţii care s‑au păstrat de la Cucuteni, Tărtăria şi Hamangia încoace, le‑am împărtăşit ceea ce ni s‑a transmis din cultura orală a daco‑geţilor şi mai ales despre înnobilarea artistică de totdeauna a ţinuturilor noastre prin perseverenţa poporului care îşi spune sieşi rumân. Am oferit bibliotecii universităţii cartea Istoria Românilor scrisă de Ioan‑Aurel Pop, profesorul, omul de cultură, academicianul patriot, 
actualmente Preşedintele Academiei României. Drept dimensiune culturală, vreau să se reţină că în campusul universitar imens, care adăposteşte treizeci de mii de studenţi, numai clădirea bibliotecii este de trei ori cât Universitatea Bucureşti. Oare câte mâini vrednice de viitor cărturar vor deschide şi studia istoria noastră?
Corespondenţă din Ţara Sfântă
Dragoş Nelersa ● Eşecul diplomaţiei române / 37
Este foarte ciudată politica românească şi numeroase ţări şi‑au format puncte de vedere deloc favorabile diplomaţiei româneşti. Nu este de mirare că Estonia, o ţară cu o populaţie totală cât ceva mai mult decât jumătate de Bucureşti, a fost preferată la Naţiunile Unite
Corespondenţă din Austria
Hans Dama ● Blatul pe tren / 38
Faptul că prin acest fel de‑a acţiona şi gândi statul era păgubit nu deranja pe nimeni, căci el – şi asta în cadrul unui sistem totalitar – se făcea că îşi plăteşte supuşii, iar aceştia se făceau că‑l slujesc… Un cerc vicios
Antologiile Contemporanul
David Fogel / 39
Vă dorim lectură plăcută!
Vezi articolele din numărul curent (Vezi aici)
● Revista Contemporanul nr. 07 Iulie 2019
este disponibilă în format pdf (Vezi aici)
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Noutăți editoriale (Vezi aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
