Revista Contemporanul nr. 08 August 2017
Editorial
Nicolae Breban ● Din vara spaimei – în toamna succesului/ 3
Printr-un instinct ciudat, unii spun de „sinucigaş social”, m-am grăbit să-i pun capăt. Evident, în anii de proscris social care au urmat, în unele nopţi, singuratec sau departe de patrie, mi-am regretat de zeci de ori rebeliunea faţă de tiran
Marginalii
Bogdan Creţu ● Cum se poate trăi literatura.
Note despre Roberto Bolano/ 4
La final, nici unul nu pierde; în schimb, ambii câştigă. În primul rând, respect faţă de celălalt. Şi faţă de sine. Pentru că respectul de sine nu e posibil, în domeniul gingaş al literaturii, fără respectul faţă de celălalt.
Eseu
Iulian Boldea ● Cotidianul ca ritual livresc/ 5
Drama poetului este una a inautenticităţii şi a instabilităţii definirii propriei identităţi. Situat între propriul text şi eul său greu de fixat în oglinzile poemului, autorul, pândit de „semnele raţiunii” este mereu în pericol de a aluneca din condiţia sa de fiinţă cu statut ontic bine precizat în conturul halucinant, cu repere amăgitoare al poemului.
Polemice
Horia V. Pătraşcu ● Statul asasin şi curbura spaţiului mioritic/ 6
Din păcate, noi preferăm să o „dăm cotită”, să virăm la nesfârşit prin nesfârşitele şi inutilele curbe ale laşităţii noastre până ce vom sfârşi şi noi într-o curbă periculoasă „din cauza neadaptării vitezei la condiţiile de drum, a vitezei excesive sau a oboselii la volan.” În urma noastră va rămâne încă o cruce pe marginea drumului care va continua să şerpuiască şi să rânjească a zădărnicie şi a moarte.
Polemice
Marian Victor Buciu ● Critica pe înţelesul celor care nu citesc/ 7
Mândre drăgălăşenii mai există în publicaţia care scrie mocirlos despre un foarte mare scriitor! (…) Urmaşul lui Sorescu la direcţia revistei craiovene Ramuri mi-a mărturisit o dată: „Crezi că eu citesc tot ce apare-n revistă?” Contează şi acest trist adevăr? Sincer, nu-i aşa? Despre ce critică mai vorbim?
Noutăţi editoriale ● Editura Academiei Române
Dan Berindei ● ACADEMIA ROMÂNĂ (1866-2016)/ 8
Academia Română se confundă cu naţiunea română şi istoria ei s-a dezvoltat în cadrul celei a României moderne şi contemporane. În procesul ei de devenire se reflectă cel al ţării înseşi, cu biruinţele şi momentele de înălţare, dar şi cu încercările, suferinţele şi căderile. Sub cupola ei, s-au succedat în timp cărturarii şi marii creatori ai naţiunii, au răsunat cuvinte devenite nemuritoare, s-au afirmat idei scânteietoare, au fost prezenţi şi mulţi învăţaţi şi chiar diriguitori ai lumii. Academia Română este, într-un fel, o nestemată preţioasă, un punct de reper, de constanţă şi stabilitate.
File de istorie
Alexandru Surdu ● Enciclopedia familiilor nobile Maramureşene de origine română/ 9
Numele bunicilor şi ale părinţilor, ale eroilor din cele două Războaie Mondiale care au stropit cu sângele lor Pământul Ţării şi au stat de strajă la hotarele Ei până în zilele noastre…
Evenimente
Dana Oprica ● Ia care uneşte/ 9
Nu se poate despărţi cultura superioară creatoare
de cultura poporului.
Dimitrie Gusti, 1928
În preajma Centenarului Marii Uniri (1918-2018)
Mari scriitori români – criminali de război?!
Un poem de…
Radu Gyr ● Avem atâţia morţi…/ 10
■ Etica memoriei
Acţiune a Bisericii Ortodoxe în apărarea memoriei lui Mircea Vulcănescu şi Radu Gyr/ 10
„Un popor care nu îşi cunoaşte istoria este ca un copil care nu îşi cunoaşte părinţii.”
■ Modele
Sorin Lavric ● Doi interbelici/ 11
„Este vorba de un popor care prin strămoşii săi îşi are rădăcini de patru ori milenare,
aceasta este mândria şi aceasta este puterea noastră.”
Nicolae Iorga, Enciclopedia României: originea, firea şi destinul neamului românesc.
Polemice
Magda Ursache ● Lovituri de stânga/ 12
O stradă din Mangalia nu poate fi numită Vintilă Horia, nici o şcoală din Segarcea, pentru că se opune domnul Florian; un liceu din Bucureşti nu poate fi numit Mircea Vulcănescu pentru că se opune domnul Florian; o stradă din Cluj nu poate fi numită Radu Gyr, legionarul care a înfiinţat Teatrul Evreiesc Baraşeum, condamnat la moarte pentru un poem anticomunist, pentru că se opune domnul Florian.
■ Augustin Buzura (22 septembrie 1938 – 10 iulie 2017)
Angela Martin ● Rămas-bun, Augustin Buzura!/ 13
„Greu e totul, timpul, pasul, Grea-i purcederea, popasul, Grele-s umbrele şi duhul, Greu pe umeri chiar văzduhul. Greul cel mai greu, mai mare, Fi-va capătul de cale.”
Horia Vicenţiu Pătraşcu ● La moartea lui Augustin Buzura/ 13
I-am cunoscut pe Augustin Buzura şi pe Angela Martin în acest cadru, în ultimul an şi jumătate de viaţă al revistei, când deja o bună parte din activitatea lor viza descoperirea unor săptămânali Mecena. Impresia pe care mi-au lăsat-o aceşti doi oameni de la început şi până la final a fost că nu veneau din trecut, ci din viitor. Dintr-o Românie viitoare, visată, dorită, dintr-o Românie europeană, liberă de orice idoli şi servituţi, deschisă la orice problematizare, favorabilă exercitării spiritului critic, dintr-o Românie bună, caldă, generoasă şi primitoare.
Eveniment 
Expoziţie In Memoriam Augustin Buzura la Institutul Cultural Român/ 13
Modele
Adrian Dinu Rachieru ● Testul Buzura/ 14
Devotat literaturii ca puţini alţii, Buzura a probat, de-a lungul anilor, o consecvenţă esenţială. Idealul său a fost şi a rămas cel de a spune adevărul. Astfel, pagina sa, aridă şi densă, se încarcă de gravitate şi radicalitate. „Dacă ţi se dă hârtia liniată, scrie printre rânduri” – nota, undeva, Jimenez. Citat de Buzura, îndemnul de mai sus i-a direcţionat scriitura, conjugând impulsul confesiv cu elanul justiţiar.
Modele
Aura Christi ● E Buzura acolo, e mare!/ 16
În preajma acestui spirit superior – unul dintre vârfurile incontestabile ale romanului românesc – aveam emoţia vecinătăţii unui maestru prevenitor, civilizat până în vârful unghiilor, franc, direct, de o sinceritate cuceritoare, învăluită mereu în şalurile fine, mătăsoase ale diplomaţiei culturale de cel mai înalt nivel. Pe mine şi pe cei câţiva prieteni apropiaţi Augustin Buzura ne-a înseninat. El şi, neapărat, nu se putea altfel: Angela Martin, de care acest spirit superior a avut un noroc uriaş…
O carte-eveniment
Mircea Braga, Ecce Nietzsche, Editura Academiei, 2013
Vasile Muscă ● Mircea Braga: un monument pentru Nietzsche/ 18
Intenţia a fost probabil de a găsi un cod de lectură în care contează în primul rând „scriitura”, textul aşa cum se înfăţişează el cititorului şi nu con-textul filosofic al ideilor. Un monument pentru Nietzsche, o carte-eveniment în peisajul nostru editorial.
Avanpremieră editorială
■ Mircea Platon, Elitele şi conştiinţa naţională, Editura Contemporanul, 2017
Mircea Platon ● Introducere la ctitorii de ţară/ 20
România are tot ce îi trebuie pentru a fi o naţiune bine întocmită. Doar că firele sunt conectate greşit. E ca şi cum ai avea o moară de vânt pe care ai băga-o sub apă, aşteptând apoi să-ţi alimenteze cu energie o fabrică de conserve în care tu ai vrea să fabrici ciorapi. Potenţialul României e ignorat şi risipit din cauză că subansamblele României sunt conectate anapoda de o pseudo-elită care nu înţelege să ajute la structurarea personalităţii naţionale a românilor. Şi această structurare începe de la buna noastră aşezare în raport cu potenţialul identitar, cultural şi modelator de acţiune pe care ni l-au lăsat strămoşii.
Proză
Mirel Taloş ● Vin tractoarele, Veniţi voi, oropsiţi ai vieţii, Uniformele blestemate/ 22
Ghiţă se duse în continuare la şcoală. Nimeni nu era atât de iresponsabil să-şi ia copilul de la şcoală pentru a-l feri de comunism. Viitorul e viitor, comunismul e comunism.
Poeme de Ignatie Grecu/ 24
Poeme de Ioan Cocora/ 25
Avanpremieră editorială
Lara Gal ● Zori de iulie, amiaza unui octombrie/ 26
„Deşi în general sunt sceptic faţă de producţiile veleitarilor, ale celor care vin din afara «câmpurilor literare» (Universitate, cenacluri, cafenele literare), de această dată am fost cu adevărat surprins, bine impresionat, de siguranţa stilului, vioiciunea dialogului şi o incipientă artă a caracterelor. […] Modernitatea acestui text constă în faptul că fuga de dictatură, revolta faţă de ea se exprimă prin mijloace nedogmatice, neretorice prin care păcătuiesc nu puţine lucrări ale unor scriitori cunoscuţi. În vremea unor jurnale «cârpite», ipocrite, recondiţionate, ce trebuie, pentru unii dintre noi, să servească drept alibi al unui trecut neglorios (dacă nu nedemn), romanul Larei Gal mi se pare o gură 
de apă cristalină de munte, înviorătoare. Sper că din această «aventură» a noastră – întâlnirea mea cu L.G. – se va naşte un prozator autentic.”
Avanpremieră editorială:
Teodor Hossu-Longin, Mortua Est
Ioan Groşan ● Primul raft al prozei româneşti contemporane/ 28
…Concluziv: prin Mortua Est, Teodor Hossu-Longin intră pe primul raft al prozei româneşti contemporane. (Ioan Groşan)
Eseu filosofic
Andrei Marga ● Interesele de cunoaştere şi raţiunea/ 30
Interesele ce conduc cunoaşterea derivă, pe planul cel mai profund, din „raţiune”. Aceasta nu mai trebuie, însă, înţeleasă ca raţiune pur practică, ci ca o raţiune ce unifică interesele şi cunoaşterea.
Dintr-o haltă părăsită
Cassian Maria Spiridon/ 30
Corespondenţă din Ţara Sfântă
G. Mosari ● Unde ai dispărut câteva luni?/ 32
Eu am hotărât că până la 80 de ani sunt tânăr, după care intru în grupa a doua de vârstă, adult, de la 80 în sus (aţi reţinut: adult, nu bătrân, un cuvânt pe care nu pot să-l sufăr!)
Dar cum au trecut cei 80 de ani? Şi când au trecut? Acum îmi dau seama că am parcurs tinereţea în viteză, am făcut de toate, dar n-am făcut nimic.
Corespondenţă din Viena
Hans Dama ● Florin Piersic şi… Nikolaus Lenau, Marin Sorescu, Frâna de mână a lui Sorescu, Adrian Păunescu/ 33
Lecturi
Constantina Raveca Buleu ● ANUL 3000/ 34
Protagoniştii călătoriei utopice sunt doi îndrăgostiţi, uniţi de cinci ani în ceea ce M
antegazza numeşte „căsătorie de iubire”, care pleacă din Roma, capitala Statelor Unite ale Europei spre capitala Statelor Unite Planetare, Andropoli (literalmente, Oraşul Omului), pentru a-şi celebra „căsătoria fecundă”, aprobată de un Senat biologic. Scenariu clar de rit iniţiatic.
Împotriva uitării
Alexa Visarion ● Arta actorului, arta de a trăi înţelesurile…/ 35
Victor Rebengiuc a împlinit şi împlineşte impecabil un concept de demnitate artistică surprinzător prin caratele conştiinţei în spaţiul atât de impur al artei scenice româneşti
(Con)texte
Maria-Ana Tupan ● Femeia în oglindă/ 36
Film
Călin Căliman ● Titus Vîjeu, enciclopedistul / 37
Titus Vîjeu a realizat un volum necesar, despre un cineast de primă mărime al cinematografiei naţionale, a cărui „Artă a privirii” (elocventă şi în fotografia de pe coperta volumului!), de mare originalitate, ne determină să împărtăşim în totalitate punctul de vedere al autorului.
Festivalul Internaţional de Film Transilvania
Dana Duma ● Noutate versus înnoire/ 38
Despre relaţii bizare dintre părinţi şi copii vorbeşte şi Prima noapte de Andrei Tănase, în care un adolescent timid primeşte drept cadou aniversar, de la tatăl lui dezinhibat şi agresiv, o (nedorită) oră de iniţiere sexuală în compania unei prostituate.
Bref
Otilia Andrei ● Aura Christi cu poezia prin peninsulă/ 39
Vă dorim lectură plăcută!
Cititorii revistei Contemporanul beneficiază și vor beneficia de cărți și suplimente gratuite și în numerele viitoare:
♦ Theodor Codreanu, Lumea românească în zece prozatori
Creatorul romanului cinic, la noi, Nicolae Breban, ostil aşa-zisului „fatalism” mioritic, face ca Mioriţa 
alungată pe uşă, la nivel conceptual, să se reîntoarcă pe fereastră, la nivel epic, prin feminizarea mişcării de rezistenţă naţională, în surprinzătorul său roman Jocul şi fuga.
Când am făcut selecţia primilor nouă prozatori, nu m-am gândit că vor ieşi, din nouă cercuri, alte trei cercuri „danteşti” pentru cele trei tradiţionale provincii româneşti. Constat cu uimire „egalitatea” lor în construcţia României moderne, dar şi a cărţii mele. Au ieşit, fără nici o intenţie, câte trei scriitori, pentru fiecare provincie, care mi-au asaltat subconştientul: Moldova (Dimitrie Cantemir, Ion Creangă, Eugen Uricaru); Valahia: Marin Preda, Eugen Barbu, Mircea Cărtărescu; Ardeal: Liviu Rebreanu, D.R. Popescu, Nicolae Breban. Uitasem însă contribuţia Basarabiei, cu destinul ei ingrat, de la 1812 încoace. Cele nouă cercuri s-au transformat, de aceea, într-un decameron, cel de al zecelea prozator al construcţiei critice devenind Ion Druţă, cu întreaga dramă a sfâşierii interioare a Basarabiei, dezvăluită încă în cartea mea din 2003, Basarabia sau drama sfâşierii.
Şi ce literatură face fiecare dintre cei zece, şi cum o arhitecturează toţi împreună!
♦ Horia Vicenţiu Pătraşcu, Idealul valah
Cartea îşi propune o analiză a situaţiei României pornind de la conceptul de ideal. Teza cărţii este că stagnarea, dezinteresul şi silnicia atât de actuale în ţara noastră se datorează absenţei unui ideal 
naţional. Convins că termeni precum „proiect de ţară”, „viziune”, „obiective naţionale” nu fac decât să escamoteze această problemă, edulcorând-o intelectual, autorul nu se fereşte să folosească un termen ce este – într-un mod cât se poate de elocvent – ieşit din uz: idealul!
Cu ocazia acestei sondări în psihologia abisală a poporului român ies la iveală modele, paradigme, tendinţe şi structuri sufleteşti prezente în viaţa cotidiană, culturală, socială şi politică a României actuale. Deşi având o serie de înaintaşi notabili (dacă e să-i amintim numai pe Constantin Rădulescu Motru, Lucian Blaga, Emil Cioran, Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu, Dumitru Drăghicescu, Ştefan Zeletin, Constantin Noica) – o asemenea direcţie de abordare a sufletului poporului român a fost abandonată în vremurile din urmă, în conformitate cu noile „comandamente” ale globalizării şi dez-naţionalizării. Autorul cărţii de faţă are curajul să reia această linie de cercetare, într-un limbaj viu, colorat afectiv şi uneori reactiv.
Problema emigraţiei masive a românilor este plasată în aceeaşi perspectivă a absenţei idealului – singurul capabil de a ţine laolaltă un popor între graniţele unei ţări. Lipsiţi de ideal, românii ajung să se dezintegreze şi să vagabondeze în căutarea unui loc propriu, fără să ştie că locul pe care-l caută este, de fapt, propria ţară, o ţară fondată pe un ideal care să rezoneze cu cele mai adânci niveluri ale simţirii lor.
Supliment apărut:
Aura Christi, Din infern, cu dragoste
Supliment al revistei Contemporanul nr. 06 Iunie 2017
E ca şi cum ai întors câteva pagini din cartea fiinţei. E ca şi când ai lăsat în urma ta ceva crucial, de 
răscruce, care se impune să fie valorificat, scos la suprafaţa firii, prospectat, descris, contemplat într-o linişte de dincolo de lume, de dincolo de bine şi rău, când toate lucrurile se întrevăd într-o altfel de limpezime, care nu exclude de tot nici iubirea, nici setea de viaţă, nici dorinţa de a rămâne, de a întârzia în această lume, cu deosebirea că iubirea, setea de viaţă şi dorinţa de a rămâne sunt – după acei ani, trăiţi la temperaturi imposibile – altfel, fiindcă a intervenit o schimbare radicală şi nebănuit de lentă în felul tău de a privi şi de a vedea lucrurile. Parcă eşti la fel şi, totuşi, substanţial diferit. Ceea ce numeşti viaţă e văzut de tine din alt unghi, prin ochiul cuiva înstrăinat. (…) Trăim între lumi şi rareori ne dăm seama de aceasta. Spaţiile intermediare ne sunt casă şi liman. Ce straniu e că realizăm aceasta exclusiv când suntem aduşi pe muchie de cuţit, pe buza prăpastiei, unde, pradă iluminării, înţelegi totul; şi de cum te desprinzi de exuberantele focuri de-acolo uiţi o parte din ce-ai priceput, făcând apoi efortul de a-ţi aduce aminte.
Ce zeitate şi‑a slobozit mierea eretică în miezul labirintului care sunt?
Carnea trecătoare a cui sunt, Doamne?
Aura Christi
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Noutăți editoriale (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept (tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării: InMedio, RelayCărturești – Verona București Pasaj Universitate – București. Abonamentele se pot face la sediul redacţiei sau prin: Compania Naţională „Poşta Romană” SA, Acta Legis SRL, SC Orion Press Impex 2000 SRL, SC Manpres Distribution SRL. Adresa redacţiei: Asociaţia Contemporanul CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780 Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18. E-mail: [email protected]; [email protected]
