Revista Contemporanul nr. 01 Ianuarie 2023
Editorial
Nicolae Breban • După treizeci de ani / 3
Cu mulţumiri calde tuturor celor ce ne‑au urmărit în acest lung şi, adesea, febril pelerinaj al celor trei decenii, care au rezonat, adeseori, cu cele ale naţiunii, ale Neamului, din care facem parte, celor care nu ne‑au fost cu totul potrivnici, asigurându‑i că, în ceea ce ne priveşte, rămânem aceiaşi.
Nu numai o tribună a artelor şi literelor de înalt nivel, dar şi una a luptei dincolo de toate influenţele discreţionare, modelele şi interesele unor grupuri nu totdeauna strict culturale, o tribună a luptei pentru apărarea realelor valori europene şi naţionale. Îi mulţumesc, aici, pe această pagină!
Evenimente • Academia Română
„O operă celebră: Ecorşeul Brâncuşi‑Gerota” / 4
„Cum este cu putinţă ceva nou în chirurgie?” / 4
Pentru a asigura pacienţilor săi cele mai bune şanse în lupta cu boala, chirurgul trebuie adesea să iasă din conservatorismul comod, să abandoneze reţetele terapeutice consacrate şi să apeleze la soluţii chirurgicale noi.
Opera lui Brâncuşi, concepută în maniera clasicismului grecesc, surprinde cu o execuţie de mare precizie toate detaliile anatomice, cunoscute tânărului student în urma participării la orele de disecţie ale doctorului Gerota, de la Facultatea de medicină.
Lansarea manualului universitar „Handbook of Eurocriminology” / 4
Cronica literară
Ştefan Borbély • O rectificare / 5
Mi s‑a relevat un întreg univers poetic aflat la jumătatea distanţei dintre bravură tehnică şi substanţialitate, un domeniu despre care, probabil, puţini dintre criticii de la noi au ştiinţă.
Un univers destructurant, în economia abstruză a căruia regula e dată de proteismul generativ. Efortul e remarcabil şi merită o atenţie critică sporită.
Polemice
Mircea Platon • Părintele Ghervasie Hulubaru / 6
Nicolai porneşte la drum asemenea unui patriarh, ducându‑şi cu sine, ca Adam sau Noe, toate animalele care i‑au fost încredinţate şi care nu vor să‑l părăsească.
Paginile lui Ghervasie Hulubaru ne arată încă o dată bogăţia lumii ucise de modernizarea comunistă şi ne demonstrează sărăcia antropologică a unei uriaşe părţi a literaturii oficiale produse de ideologii „procesului comunismului”.
Breviar de civilizaţie europeană
Răzvan Theodorescu • „Dualismul cultural” românesc. Adăugiri la o teză aproape centenară / 7
Ca şi dualismul politic definit în interbelic, dualismul cultural românesc evocat astăzi este, fără doar şi poate, o realitate a istoriei naţionale care face mai nuanţată şi mai bogată devenirea civilizaţiei noastre.
Cronica literară
Constantina Raveca Buleu • „Nelinişti Genuine” / 8
Autoarea vede în Valeriu Anania un „peregrin prin spaţiul mioritic”, pentru care trăirea românească reprezintă o dimensiune a armoniei cosmice.
Corespondenţă din Ţara Sfântă
Teşu Solomovici • Pogromul de la Iaşi. Adevăruri şi falsuri istorice / 9
Când a citit această prefaţă, Sebastian a îngheţat. Mircea Eliade îşi aminteşte că, „palid, aproape desfigurat, Sebastian i‑a spus: «E o condamnare la moarte»”.
Evenimente • Academia Română
Premiile Academiei Române pe anul 2020 / 10
Din arhivele demnităţii naţionale
Ioan‑Aurel Pop • Unirea cu Biserica Romei şi lupta naţională: Inochentie Micu / 11
În Transilvania, românii au fost cei mai afectaţi, pentru că erau opriţi să fie nobili dacă nu treceau la catolicism şi erau împiedicaţi să mai fie stăpâni de moşii dacă nu obţineau act de donaţie de la rege pentru pământurile lor strămoşeşti.
Evenimente • Academia Română
Trufele, mister şi rafinament / 12
Democratizarea accesului la mijloacele tehnologice şi lipsa cunoştinţelor de utilizare echilibrată a acestora vor genera alterarea progresivă a resurselor materiale şi pot conduce extincţia comunităţilor.
Gheorghe M. Ştefan • Umanismul sub presiunea a două exponenţiale / 12
Cărţi
Theodor Codreanu • Cioran şi „risipirile” epistolare / 13
Editorul are bucuria de a restitui opiniei publice scrisori ale lui Cioran către 24 de personalităţi (de la Petre Ţuţea la Rez Pal), având grijă, în comentarii, să indice sursa reperării.
Este atât de puţină tragedie în miezul acestui om, încât nu pot să am pentru el nici milă şi nici măcar dispreţ.
Marian Victor Buciu • Romanul „documentar” al tatălui / 14
Pe tema detenţiei politice în regimul comunist autohton, scrierea posedă o noutate probabil irepetabilă.
Fiul (naratorul) ştie şi scrie aici că tatăl a fost arestat, torturat, eliberat nevinovat, iar amănuntele torturii provin de la alţii, poate şi din cărţi.
Din viaţă în viaţă
Marius Miheţ • Ileana Mălăncioiu. Viaţa tăcerii şi poezia intervalului tragic / 15
Atunci, la vârsta mea adolescentină, Ileana Mălăncioiu căpătase ceva din aura poetelor care nu ne‑au aparţinut, dar ni le‑am dorit întotdeauna.
Elastică şi tulburătoare, moartea procesează fiecare celulă din poezia Ilenei Mălăncioiu. Ea însăşi luptând cu moartea psihică şi moartea poeziei cum altădată lupta cu îngerul.
Cronica literară
Daniel Cristea‑Enache • Ovidiu la Tomis / 16
Romanul pe care veţi începe acum să‑l citiţi cu încântare (şi din a cărui intrigă nu am dezvăluit nimic, pentru a nu intra în categoria antipatică a aşa‑numiţilor spoilers) a fost literalmente muncit de un prozator deja versat şi el însuşi sofisticat.
Pariul, pe noua „treaptă”, a fost deci acela de a satisface, pe de o parte, exigenţele documentare, de a nu improviza şi fabula în afara conturului real; şi, pe de altă parte, de a nu sufoca romanul sub o multitudine de aspecte bibliografice.
Polemice • Ziua culturii naţionale
Constantin Toader • Mihai Eminescu – o viaţă dedicată cauzei naţionale / 17
Recitindu‑l pe Eminescu, înţelegem cum am fost dezeuropenizaţi prin „europenizarea” neomarxistă, depopulaţi prin emigrare, deculturalizaţi prin reformele analfabetism
ului şcolar. Poetul redeşteptării naţionale este cât se poate de actual într‑o epocă a tentaţiilor totalitare, a deznaţionalizării şi a sinuciderii identitare.
Procesul lui Eminescu realizat de revista Dilema are semnificaţia unui triplu atac: asupra identităţii, istoriei şi demnităţii naţionale.
Reforma permite deja profesorilor „anti‑Eminescu” să refuze abordarea clasicilor literaturii române, pentru că listele de lecturi sunt opţionale.
Un poem de…
Aura Christi • Rugăciune / 19
O carte‑eveniment
Ion Taloş • Românii în Uniunea Europeană / 19
Românii în Uniunea Europeană prezintă evoluţia ţării noastre de la statutul totalitar şi de la problematicul deceniu 1990‑2000 la cel de membru important al Uniunii Europene, la care am aspirat cu toţii foarte multă vreme.
În acest context, identitatea europeană, prea puţin discutată până acum în presa politică şi culturală contemporană, devine o temă de maxim interes.
Se ştie că liderii europeni sunt rezervaţi în a purta „o discuţie despre identitatea europeană”, a redesena traseul pe care îl va urma Uniunea Europeană, a defini „calea de viaţă europeană”.
In memoriam Eugen Simion
PS Timotei Prahoveanul • Omul de cultură Eugen Simion / 21
Puţini ştiu că rude ale poetului român au fost călugări la Iaşi, ori la Mănăstirile Neamţ, Coşula, Vovidenia şi Secu, sau călugăriţe, vieţuitoare şi stareţe la Agafton, Văratec şi în alte locuri.
Cuvintele tatălui său l‑au ambiţionat, probabil, foarte mult. Avea să ajungă în rândul marilor cărturari, să fie Preşedinte al Academiei şi să lase în urmă o operă impresionantă, o contribuţie substanţială pentru literatura română.
Horia Bădescu • Criticul mântuit / 22
Distins, protocolar, elegant, Eugen Simion a fost, poate, cea mai seniorială personalitate a criticii românesti contemporane.
Eugen Simion este călinescian nu doar în scriitură, ci şi în europenitatea cu care înscrie valorile naţionale în peisajul continental. O mărturisesc nu numai „criticele” sale, ci şi acel încântător jurnal parizian care m‑a fermecat la apariţie şi m‑a făcut să‑l aştept, cu legitimă curiozitate, pe Eugen Simion prozatorul.
Clubul academicienilor
Mihaela Helmis în dialog cu Gheorghe Chivu • „Când dispare protecţia acordată limbii şi culturii, siguranţa naţională este pusă în pericol” / 23
Codicele de care vorbiţi are conţinut religios. El este un fel de „bibliotecă la purtător”. Şi sunt multe asemenea „biblioteci”.
Faptul că a existat Cantemir şi că el a fost apreciat de marii savanţi din Occident, mai târziu decât trebuia, poate, asta spune ceva despre felul în care trebuie receptată cultura română.
Clubul Ideea Europeană
Lucia Negoiţă în dialog cu Aura Christi • „Poezia e patina, urma, aburul zeului” / 25
Poezia e patina, urma, aburul Zeului. Restul e meserie. Reverie. Adică recursul la instrumente. Unul dintre acestea fiind o temeinică şi mereu ajustată, lucrată, şlefuită cultură poetică. O rara avis în zilele noastre. Poezia e aburul dinspre Inefabil.
De moartea celor dragi e imposibil să te vindeci vreodată. Cei dragi inimii, la un moment dat, obosesc şi se mută în preajma îngerilor păzitori, însoţindu‑te aşa, în continuare, prin marea trecere care este Viaţa.
E suficient să te retragi din iureşul cotidianităţii, să fugi spre tine, să stai cu tine, adunându‑te şi respirând profund şi rar. Şi vezi cum toate lucrurile devin rotunde. Respiră şi ele odată cu tine, revărsând asupra ta recunoştinţa pentru tot ce eşti, pentru tot ce ai şi pentru tot ce ţi s‑a dat să risipeşti.
Obligaţia mea morală e să creez mereu condiţii inefabilului să se exprime prin mine. La suprafaţă poate părea o afirmaţie arogantă sau orgolioasă. Or, eu văd în ea imperii de servitute, continente de smerenie. Când văd diferit, sunt mai puţin decât eu însămi.
Ideologii contemporane
Mirel Taloş • Inversiunea realitate‑parodie / 27
Pentru noua situaţie dominată de parodie, vechea realitate va părea, desigur, ridicolă
Modelul parodic va căpăta statut de realitate oficială, iar vechea realitate va ajunge ridicolă. Sobrietatea şi ierarhia vor fi mărci ale unei lumi pe care o majoritate din viitor le va considera parodice.
Agenda culturală
Constantin Severin – Premiul Internaţional pentru Poezie „Aco Karamanov” / 27
Lecturi
Mihai Lisei • Despre dragoste şi alţi demoni în vremea comunismului / 28
Acţiunea începe în vara anului 1988 şi se încheie în iarna anului 1989, când, în data de 22 decembrie, dictatorul Ceauşescu a fugit.
Evenimente • Academia Română
„Inteligenţa artificială în medicină. De la diagnosticare la terapia de precizie” / 28
(Con)texte
Maria‑Ana Tupan • Nicolae Breban şi eterna întoarcere / 29
Acest Nicolae Breban live, în direct, copleşeşte prin meandrele gândirii, atât de bine controlate de logica fără fisură, simţul expresiei economice, şfichiuitoare pe alocuri, profunzimea observaţiilor unui martor şi actor al istoriei recente, lunecarea conversaţiei în eseu politic sau filosofic, în meditaţie asupra istoriei sau valorilor estetice.
Fie că e vorba de moralistul politic, antropologul cultural, criticul sau fisoloful istoriei, Nicolae Breban este întotdeauna sclipitor. Ochiul său pătrunzător caracterizează în câteva cuvinte ceea ce alţii au scris documentat cu risipă de date.
Profil
Adrian Dinu Rachieru • Povara karmei / 30
În acest păienjeniş epic, doar parţial divulgat, romanul navighează maiestuos pe „fluviul imaginaţiei”, alternând, în ambalaj scientist, pagini greu de digerat, lungite inutil cu altele de mare virtuozitate stilistică, traversând poematic cercurile onirice (concentrice).
Abil urzit, un roman polisemic precum Călătoria impune un prozator şi împiedică o lectură ultimă, definitivă, cerând un ochi avizat şi o recepţie de adâncime.
Lecturi
Simona Modreanu • Faţa întru faţă / 31
Titlul, deja, stârneşte întrebări. Care faţă? Către care faţă? Primul gând a fost către fenomenologia chipului a lui Jean‑Luc Marion, la care voi reveni. Dar Ioan Pintea oferă deja nişte chei de interpretare.
Darul lui Ioan Pintea, preotul‑poet, e total, dar nu e simplu. Poemele se înşiruie aidoma unui text într‑o limbă sacră, consonantică, fără vocale scrise, fără semne de punctuaţie, fără sugestii de cezuri interioare. În textul lui eşti singur.
Lecturi
Ion Prică • Ispitiţi… de Alexa Visarion / 32
Imperativul timpului actual este acela de a rămâne cu picioarele în prezent şi a privi înapoi spre trecut, pentru a afla de unde venim, pentru a şti cine suntem şi spre ce orizont ne îndreptăm.
Este o carte vie, o carte mărturie ce asociază contrastele lumii caragialeşti, o vizitează din perspective inedite, o luminează în colţurile ei cele mai ascunse.
Vremea în schimbare a muzicii clasice
Sorana Mănăilescu în dialog cu Sebastian Androne-Nakanishi • Plăcerea, pasiunea şi bucuria de a cânta / 33
Am descoperit scrierile Reginei Maria atunci când am avut nevoie de un text scris în perioada Primului Război Mondial pe care să îl folosesc în lucrarea scrisă pentru ansamblul vocal „Musicatreize”.
M‑au marcat profunzimea şi muzicalitatea frazelor ei, motiv pentru care mi‑a fost şi foarte uşor să mă las inspirat de ele şi să preiau titlul direct din text („Fearful Darkness” sau „Lucent Relics”).
M‑a mişcat însăşi viaţa ei, cu tragediile şi bucuriile implicite, dând la iveală o fiinţă umană profundă care a fost pusă în faţa unor situaţii şi decizii cu care puţini dintre noi avem de‑a face. Am găsit interesant şi faptul că data de 18 iulie, într‑un fel, ne este comună.
Film
Dana Duma • Enigma livezii din filmul nostru / 35
Oameni de treabă face pasul mult aşteptat al remodelării cinemaului românesc nou care, fără a renunţa la achiziţiile admirate şi recunoscute internaţional, se arată mai dornic de apropierea de 
public.
Comunicat de presă
Academician Dumitru Radu Popescu – In Memoriam / 35
Cronica plastică
Luiza Barcan • Portret de artist – Emil Pricopescu / 36
O serie de cruci cu diverse forme şi de troiţe cioplite în marmură completează această serie de căutări de natură religioasă, impunându‑se privirii prin simplitate, claritate şi esenţializare a formei.
Emil Pricopescu, artist cu o foarte bogată activitate de atelier, dar şi ca sculptor care a dăruit cetăţii lucrări de for public, profesor cu vocaţie pentru numeroase generaţii de tineri artişti.
Corespondenţă din SUA
Roxana Pavnotescu • La răscruce de vânturi – o transpunere muzicală / 37
Romantismul pregnant al operei de referinţă e transpus de Emma Rice într‑un poem scenic, cu o plastică de basm şi o atmosferă de vodevil, insistând mai mult pe dimensiunea gotică a romanului.
Un ecran pe fundalul scenei aduce proiecţii video, fotografii – cu arborele genealogic al familiilor reunite – şi un cer tumultuos, senin sau magic, după dispoziţiile „romantice” ale personajelor.
Cultură, imagine, civilizaţie
Dalina Bădescu • Despre inteligenţa artificială (IA) / 38
Teama sună cunoscut, în definitiv fiind aceeaşi nelinişte gotică a înlocuirii omului de maşină, născută în epoca industrializării de acum mai bine de 200 de ani.
Agendele istoriei
Val Iacob • După 100 de ani… parfumul Reginei Maria / 39
Regina Maria, cea care a fost cea mai populară regină a României, a fost de curând omagiată şi la Paris. După relansarea parfumului, poporul francez i‑a adus un omagiu Reginei Maria.
Pentru a sărbători 100 de ani de la realizarea magnificului elixir „Mon Boudoir”, casa de parfumuri Houbigant a reînviat parfumul‑semnătură al celebrei Regine Maria.
Parfumul a fost creat iniţial de legendarul parfumier Robert Bienaimé şi a fost lansat în 1919, dar în 1938, după decesul reginei, s‑a decis retragerea acestuia de pe piaţă, în semn de respect faţă de Majestatea Sa Regina Maria.
Vă dorim lectură plăcută!
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Revista apare sub egida
Academiei Române
Noutăți editoriale Ideea Europeană (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
