Revista Contemporanul nr. 09 Septembrie 2021 + Suplimentul de istorie București în 5 minute
Revista Contemporanul nr. 09 Septembrie 2021
Suplimentul de istorie București în 5 minute
Editorial
Nicolae Breban • Noi aveam un vis estetic… / 3
Labiş n‑a salvat nimic. Era un tânăr precoce, un poet de viitor. Însă România are întotdeauna zeci de tineri de viitor care rămân sub așteptări.
Să mori sau să trăieşti, să fii liber sau să stai în puşcărie… să publici sau să nu publici…
Cronica literară
Marian Victor Buciu • De etnie… străină / 4
Ura etnică, constată cea cu etnie necunoscută, dintre moldoveni şi ruşi, nu doarme.
„Viaţa întreagă am rupt din mine bucăţi şi le‑am împărţit oamenilor, care au hrănit cu ele boturi de câini”.
Cronica literară
Ştefan Borbély • Academic, despre ezoterism / 5
Vorbim, în general, de o cunoaştere secundă, paralelă, circumspect ocultată în procesul devenirii de sine, preponderent iluministe, a europeanului modern.
Cartea Constantinei Raveca Buleu merită, cred, o promovare publică pe măsura valorii ei deosebite. Sunt în ea lucruri de care multă lume vorbeşte la modul insinuant, voalat, ca şi cum n‑am dispune azi de un alt regim al adevărului cultural şi literar.
Evenimente • Academia Română
• Roşia Montană în patrimoniul UNESCO / 6
• Centenarul descoperirii Insulinei / 6
• Vernisajul Expoziţiei „Ziduri şi sunete” / 6
Academia Română salută recenta includere a sitului de la Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, apreciată ca un succes atât al implicării pe care instituţia noastră a avut‑o constant.
• Agricultura românească în contextul globalizării / 6
Conducerea Academiei Române este recunoscătoare celor doi vorbitori – Irina Cajal şi Aurel Vainer – care s‑au adăugat membrilor Academiei Române participanţi la manifestare.
• Inteligenţa artificială / Machine learning şi tehnologia informaţiei în agricultură… / 7
Breviar de civilizaţie europeană
Răzvan Theodorescu • Renaşterile dinaintea Renaşterii / 7
Erau astfel anunţate, într‑un ev mediu crepuscular, Renaşterea şi Reforma.
Eseu
Constantina Raveca Buleu • Un episod gotic / 8
Protagonista romanelor, dr. Diana Bishop, este un istoric cu calităţi mai degrabă reprimate de vrăjitoare, specializată în istoria ştiinţelor, cu un interes special pentru alchimie.
Zdruncinarea acestei credinţe se produce odată cu imersiunea ei în universul aspectelor mai puţin logice şi mai puţin clasificabile ale istoriei.
Surâsul Prinţului Mîşkin
Aura Christi • Darul de a‑ţi aminti viitorul. Semnul / 9
Totul era o fericită frumuseţe simţită până la suferinţă, până la lacrimi…
Totul se reducea la acea lumină dumnezeiască, invocată pierdut de tolstoianul Ivan Ilici.
Caşin Popescu • 100
Theodor Codreanu • „A dispărut conştiinţa românului”? / 10
Se vrea, totuşi, mai mult decât un istoric, la modul disciplinar al cuvântului: „un ucenic al adevărului. Şi un scormonitor”.
Când o instituţie de importanţa Institutului Cultural Român este condusă de o persoană care crede că „românul e o fecală cu şira spinării” (H.R. Patapievici), se atestă imensa inconştienţă care a năpădit România.
Din arhivele demnităţii
Ioan‑Aurel Pop • „Despovărarea” prin mărturisire / 11
Memorabile portrete şi schiţe de portret au în carte Nicolae Breban, Augustin Buzura, Pavel Chihaia, Dan Amedeo Lăzărescu, Emil Constantinescu, Mircia Dumitrescu, Alecu Ivan Ghilia.
Pur şi simplu o confesiune generoasă, care „despovărează” şi lasă o mărturie de viaţă demnă într‑o lume adesea nedemnă.
Autorul este om de teatru, dar are şi marele avantaj al frecventării scenei vieţii, fiindcă este om politic, diplomat, conducător de instituţii culturale, călător, iscoditor şi chiar excursionist. Fiind şi un călător în trecut.
Din viaţă în viaţă
Marius Miheţ • Utopia concordiei şi alte schisme / 13
În conflictul abstracţiunilor găsim, citind cu atenţie, chiar incompatibilităţile aparente dintre Raţiune şi Intelect.
Căderea în lume poate fi citit ca o poveste despre reconstrucţia identităţii prin revelaţia unui Dasein greşit. Sau ca o alegorie a întregirii lui.
Cartografii simbolice
Adrian Majuru • O ameninţare milenară / 14
Recursul la istorie realizat de Dan Carlin, cu aceste două interesante exemple, este pus în antiteză cu ameninţarea nucleară a ultimului secol.
Principiul străvechi potrivit căruia „vremurile grele creează oameni mai duri” ne livrează principiul că suntem o specie de supravieţuitori.
Din arhivele demnităţii
Mircea Platon • Viziunea vizuinii sau „oameni şi fiare, în fiare” / 15
Îndrăznelile lui Sorescu erau bagatelizate de acuzaţia că e suspect de mult tradus în străinătate.
Lecturi
Elvira Sorohan • Poezia neliniştii / 16
Este o viziune parcă premonitorie, alarmată de pericolul renunţării la comunicarea directă, prin cuvânt.
Actual în idei şi stăruitor în revigorarea ritmurilor poeziei, Ion Hadârcă a publicat în acest an, al tulburării prin care trece umanitatea, un volum expresiv pentru sensibilitatea şi talentul deja recunoscute.
Eveniment
Premiile Convorbiri Literare, Ediţia a XXV‑a
Premiul Naţional „Iacob Negruzzi” pentru cea mai bună revistă literară – Contemporanul / 16
Semnal editorial
Eugen uricaru. Viaţa unui fluture, Editura Ideea Europeană, 2021.
Bruno / 17
Primul cuvânt care l‑a blocat a fost – „aprozar”. Un cuvânt care nu însemna nimic şi care totuşi îţi spunea ceva. Norocul său a fost că de câteva ori maică‑sa, Esther, a avut încredere în el.
Bruno se făcea că nu aude, stătea în faţa măsuţei, desenând ce‑i trecea prin cap şi aruncând câte o privire cruntă către pupitrul înalt.
Un alt cuvânt care îi făcuse probleme era „politruc”. Îl auzise prima dată la şcoală, când intrase în clasa a cincea.
Eveniment
Festivalul Internaţional de Poezie „Drumuri de Spice” din Uzdin (Voivodina, Serbia)
• Ioan‑Aurel Pop – Marele Premiu al Culturii Românilor „Podul lui Traian”
• Aura Christi – Marele Premiu pentru Poezie „Sfântul Gheorghe” / 19
Vă felicit că, în vremuri tulburi, în vremuri de restrişte, reuşiţi să păstraţi tradiţiile, valorile, rădăcinile, identitatea, tot ce e sfânt şi ne ajută să devenim ceea ce suntem în esenţă: sclipiri divine, ar fi spus Regele Solomon.
Dumneavoastră aveţi la Uzdin (Voivodina) cea mai activă societate românească din Serbia, prin intermediul căreia organizaţi câteva zeci de manifestări pe an, toate puse sub semnul păstrării şi afirmării identităţii noastre naţionale.
O sărbătoare a luminii, a credinţei şi raţiunii această poezie.
Clubul Ideea Europeană
Mihaela Rusu în dialog cu Florin Stănică
„Să faci lucruri care să dureze” (I) / 21
Am primit un telefon de la academicianul David Davidescu, părintele agrochimiei româneşti, telefon care mi‑a schimbat practic cursul vieţii.
Atunci am realizat primele lucrări ştiinţifice adevărate, pe care le‑am şi publicat, una dintre cele mai citate, scrisă bineînţeles în colectivul de acolo şi publicată în perioada Perugia, este şi la ora asta o lucrare de bază în fiziologia plantelor de kiwi.
Mi‑am zis atunci: eu vreau să fac înmulţirea in vitro a dafinului; şi pentru prima dată în lume am realizat acest lucru şi am publicat o lucrare pe această temă.
Eveniment
Alexandru Tomescu – Josu de Solaun
Turneul Internaţional Stradivarius 2021 – „Odă bucuriei”
Muzica aduce bucurie! Împreună aducem bucurie! / 23
Friedrich Schiller (1759‑1805)
Odă bucuriei în versiunea lui Simion Dănilă / 24
Aura Christi • Povestea unei bucurii / 24
Contemporanul • 140
Adrian Dinu Rachieru • Un dar pentru cultura noastră / 25
Publicaţia este, cu adevărat, o Instituţie, vădind deschidere, generozitate şi temeinicie.
Leo Butnaru • O aniversare de etapă / 25
Eveniment • Anul Mircia Dumitrescu • 80
„Mirciiia. Azi. Impuls” – poem grafic de Oana Maria Cajal / 25
Vremea în schimbare a muzicii clasice
Sorana Mănăilescu în dialog cu Constantin Răileanu
„O muzică spirituală, profundă, despre care nu am fi avut idee că există atât de aproape de noi” / 26
În Occident, de cel puţin 10 ani, s‑a înţeles că Răsăritul devine principalul izvor de inspiraţie cultural‑artistică şi deja s‑au demarat proiecte majore, care mai ajung sporadic şi pe la noi.
Valorile pe care trebuie să le căutăm trebuie să fie recunoscute şi în afara graniţelor şi să constituie părţi integrante din imaginea amplă a culturii universaleDimitrie Cantemir reprezintă un alt exemplu de sincretism cultural, pentru că el este un produs al culturii vestice, prin profesorul său Ieremia Kakavela, dar şi al culturii orientale.
Con(texte)
Maria‑Ana Tupan • Valediction / 28
Recunoaştem ecouri familiare ale liricii medievale: viaţa ce pare iluzie la capătul ei, în lumea trecătoare în care totul are un sfârşit ineluctabil.
Format în mediul saturat de cultură al echinoxiştilor, Horia Bădescu îşi modulează vocea lirică în forme asociate unor moduri de discurs adecvate acestei ars moriendi.
Polemice
Magda Ursache • Ciurul şi dârmonul cenzurii / 29
A fost nevoie de un an ca să te poţi întreba „la liber” dacă virusul ucigaş a fost creat în laborator sau nu?
Antologiile Contemporanul. Poeme
Anna Griva. Prezentare şi traducere de Angela Bratsou / 30
Semnal editorial
Carmelia Leonte, Ani de piatră
Editura Ideea Europeană, 2021 / 31
Corespondenţă din Franţa
Victor Ravini • Alegoria morţii şi nunţii cosmice a ciobanului / 32
În Mioriţa nimic nu este realitate concretă, ci totul e simbol.
Ciobanul din Mioriţa e un personaj literar ce înfăţişează un erou mitologic.
Istoria mentalităţilor
Grina‑Mihaela Rafailă • Casele domneşti din mănăstirile bucureştene / 33
Casele domneşti de la Mănăstirea Mihai Vodă existau pe lângă biserica şi chiliile pentru călugări, construite de către Mihai Viteazul înainte de a ajunge domnul ţării, unde se pare că acesta a şi locuit.
Aici a fost primit, la 1793, de Alexandru Moruzi ambasadorul Rusiei, Kutuzov, în drumul său spre capitala padişahilor otomani. Tot aici a locuit şi Caragea Vodă.
Patrimoniu naţional românesc
Angelica Iacob • Premiile Anastase şi Elena Simu / 34
După moartea lui Anastase Simu, Ministerul Cultelor şi Artelor a înfiinţat, în 1935, conform dorinţei testamentare a donatorului, Fundaţia Anastase Simu.
În 1945 un premiu valora 15.000 de lei. În 1946, din cauza inflaţiei, valoarea unui premiu a fost majorată de la 100.000 până la 300.000 de lei şi s‑a oferit doar câte un premiu pentru pictură şi un premiu pentru sculptură.
Antologiile Contemporanul
Friedrich Hölderlin tradus de Christian W. Schenk / 35
Poeme
Ignatie Grecu / 35
Film
Dana Duma • TIFF 20. Adio realismului? / 36
TIFF 2021 a apărut ca o recâştigare a dreptului de a vedea filme acolo unde trebuie, adică în sala de cinema, alături de alţi privitori. Şi de a lua parte la concertele adiacente.
Filip Iuriev propune o poveste spectaculoasă despre un locuitor din zona polară, un sat unde se trăieşte din vânătoarea de balene şi comercializarea unor porţiuni din corpul ei, care se înamorează de o americancă descoperită pe internet.
Artă plastică
Luiza Barcan în dialog cu Gheorghe Dican
„Am ajuns să fim consideraţi un fel de locomotivă a culturii vâlcene” / 37
Istorie şi civilizaţie
Maria‑Camelia Ene • Impresii din Bucureştiul fanariot / 38
Unele boieroaice îşi primeau oaspeţii în budoar, stând întinse pe divan şi cu pipa în gură.
Teatru
Dana Pocea • Despre exprimarea scenică multiplă / 39
Philippe Daguere rezervă în Adio, domnule Haffmann lui Otto Abetz, ambasadorul Germaniei la Paris, imaginea unui personaj împovărat de culpabilităţi.
În Joseph Haffmann, ipostază a omului sfârşit, Richard Bovnoczki găseşte o alchimie miraculoasă a transfigurării între cuvânt și trăire.
Începând cu nr. 6 Iunie 2020, Contemporanul. Ideea Europeană găzduieşte, cu bucurie, suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute, editat de Muzeul Municipiului Bucureşti. Astfel, oferta editorială a revistei de cultură, politică şi ştiinţă, înființată în 1881 la Iași, se îmbogăţeşte cu opt pagini scrise de istorici, arheologi, experţi în artă şi istoria artei, muzeografi pasionaţi din cadrul Muzeului Bucureştiului.
Bucureşti în 5 minute oferă informaţii despre istoria Capitalei, interviuri cu personalităţi pe teme generate de conferinţele organizate, detalii importante despre colecţii şi obiecte din patrimoniul muzeului, articole despre marketing muzeal, informaţii despre proiectele educaţionale dedicate copiilor, prezintă expoziţiile permanente şi tematice organizate de MMB, inclusiv dialogurile tematice din cadrul seriei „Idei în Agora” găzduită de Casa Filipescu‑Cesianu, sau „Conferinţele de joi”, de la Palatul Suţu. Fiind o instituţie extrem de activă, publicul are acces, prin intermediul publicaţiei, şi la calendarul tuturor evenimentelor culturale şi educaţionale organizate.
Vă dorim lectură plăcută!
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Noutăți editoriale (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Fototeca Contemporanul (vezi aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
Stimată redacție,
Întâmplarea face ca abia acum să-mi parvină nr. 9/septembrie al revistei „Contemporanul”.
Ați realizat un număr splendid!
Texte elevate, eseuri dorite, comentarii de cărți și pe seama unor personalități, secvențe de beletristică, ilustrațiile – toate sunt de o înaltă calitate editorial-tipografică.
În preajma aceasta urâtă, în care trăim (nu numai pe motiv de pandemie…), revista ”Contemporanul” are un efect terapeutic pentru intelectualul de azi.
Vorba tatălui meu, de la poalele Munților Rodnei: „Dumnezeu vă țină-n bine și pe voi dar și pe mine!”
Cornel Cotuțiu,
Județul… Coșbuc-Rebreanu, de pe Someșul Mare