Revista Contemporanul nr. 10 Octombrie 2019
Editorial
Nicolae Breban ● Un roman cu ardeleni de rit iudaic / 3
Forţa şi stăpânirea calmă, sigură a mijloacelor literare, forţă şi stăpânire arătate în această parte a romanului de tânărul romancier Mirel Taloş, m‑au convins. M‑a impresionat capacitatea literară a romancierului de a mişca masele şi de a descrie siluete distincte, ce trăiesc şi se mişcă într‑un orizont extrem de turbulent, „scos din ţâţâni”, al istoriei contemporane
Profiluri
Marian Victor Buciu ● A gândi şi a înţelege / 4
În asemenea vremuri de violenţă şi obscuritate, înţelegerea nu e prezentă, pentru că ea nu aparţine prezentului. Devine şi rămâne o promisiune deşartă şi deşertată în viitor
Polemice
Mircea Platon ● România între defrişarea munţilor şi defrişarea minţilor / 5
Un sistem de învăţământ e un mecanism complex care nu poate exista în stare de provizorat şi nu poate fi supus principiului troţkist al „revoluţiei continue”. El evoluează din interior, prin oameni, nu din exterior…
Lecţii de istorie
Alexandru Surdu ● Spaţiul mioritic şi satul românesc / 6
Satul Românesc, încremenit în frumuseţea lui, ca o icoană a copilăriei, i se părea lui Blaga, poetul şi filosoful, ca fiind „atemporal”, veşnic identic cu sine ca Fiinţa lui Parmenides, care nici nu mai poate să respire, căci ea este Unul, Totul şi în afara Ei nu mai este nimic
Eveniment
România culturală în inima Europei: 250 de proiecte în patru luni la Europalia / 7
Dirk Vermaelen, director artistic al EUROPALIA International, a accentuat faptul că este „mândru să prezinte împreună cu Institutul Cultural Român acest program”, subliniind că „pentru expoziţia Brâncuşi, prima retrospectivă dedicată sculptorului român în Belgia, au fost înregistrate deja foarte multe solicitări în avans”
Surâsul prinţului Mîşkin
Aura Christi ● Carpe Diem / 9
Există, în schimb, şi persoane – foarte rare, de altfel – care gândesc, urmându‑şi intuiţia, susţine existenţialistul spaniol pe urmele lui Arthur Schopenhauer; ei gândesc cu inima, cu mintea, cu tot corpul, cu întreaga fiinţă, cu viaţa, şi astfel au acces la un alt tip de cunoaştere, exersând darul sacru care rămâne a fi intuiţia
Contemporanul. Ideea europeană azi (II)
Ce reprezintă pentru dvs. Contemporanul. Ideea Europeană?
Ce loc îi revine în peisajul revistelor de cultură naţionale?
Theodor Codreanu ● Una dintre publicaţiile emblematice / 10
Contemporanul. Ideea Europeană se prezintă publicului românesc ca fiind revista‑fanion a contemporaneităţii româneşti
Mircea Platon ● Contemporanul. Ideea Europeană: inteligenţă europeană pentru independenţă naţională / 10
Eugen Uricaru ● Dovada că nu e chiar totul pierdut / 11
Revista bucureşteană mi se pare a fi şi cea care promovează spiritul profund naţional al Academiei Române, principala instituţie, alături de Biserică, menită să vegheze la conservarea şi regenerarea valorilor româneşti, în spirit european
Adrian Dinu Rachieru ● Un naţionalism luminat / 11
În loc de a „gândi global şi de a acţiona local”, aşa cum ne‑o cer vremurile noi, Contemporanul. Ideea europeană gândeşte naţional şi acţonează global. Ceea ce, trebuie să o recunoaştem, este un exemplu de performanţă intelectuală suţinută de caracter
Mihaela Helmis ● O difuzare naţională exemplară / 11
Contemporanul. Ideea Europeană nu cântă în cor, ci ascultă toate vocile şi vorbeşte clar şi limpede. Nu este doar o revistă, ci este şi un fel de a fi aparte, de care multă lume are nevoie, dar, din păcate, puţini şi‑l asumă. Pentru mine această revistă este dovada că nu este chiar totul pierdut prin aliniere
Cronica literară
Constantina Raveca Buleu ● „Toate zădărniciile merită trăite” / 12
Nici spectrul finitudinii, nici „nemiloasa” memorie nu reuşesc să spulbere seninătatea supraordonată a (auto)reflexivităţii lirice din O sută şi una de poezii, asigurată recurent de „dragostea şi răbdarea îndelungă/ din lumea aceasta şi din cealaltă”
Eseu filosofic
Vasile Muscă ● Miza metafizicii în filosofia europeană / 13
Încă din 1887, cu trei ani, deci, înaintea prăbuşirii finale din Torino, Nietzsche scria, încercând totuşi o definiţie a nihilismului – „Ce‑nseamnă nihilismul? – Faptul că valorile cele mai înalte se devalorizează…”
Cărţi
Adrian Lesenciuc ● Cifra de control din codul numeric personal / 14
Codul numeric personal nu se schimbă, exprimând identitatea în interacţiune, în trecere şi recuperare de sine, mereu mai complexă, mereu raportându‑se la cele câteva elemente de cod înscris în actul său de identitate de poet
Lecţii de istorie
Ioan‑Aurel Pop ● Despre unii termeni referitori la Unire / 15
Numele oficial al noului stat era, la 1859, acela de „Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti”, ceea ce arată că Moldova era şi ea în prim-plan. După încheierea scurtei existenţe a Principatelor Unite, avem un stat numit România, cu un prinţ din Moldova şi cu o capitală din Ţara Românească
Evenimente
Un domeniu de studiu impus la nivel internaţional de istoricul Nicolae Iorga / 16
Congresul a avut ca invitaţi peste 400 de specialişti din peste 30 de ţări şi este organizat în parteneriat cu Association Internationale d’Études du Sud‑Est Européen.
Continuarea acestei tradiţii durabile prin organizarea acestui congres de studii sud‑est europene, cu participarea unui impresionant număr de specialişti din întreaga lume, reprezintă un prilej major pentru reafirmarea în mediul academic internaţional a locului privilegiat pe care l‑a avut şi îl are, în continuare, România în promovarea cunoaşterii reciproce şi a colaborării academice în spaţiul sud‑est european
Eseu
Mircea Braga ● Proiectul unei paradigme a non‑diferenţierii / 17
Şi acutizăm întrebarea de mai înainte: suprimând diversitatea, condiţie naturală imprescriptibilă a universalităţii, nu tindem spre un proiect al artificializării fiinţei şi, deopotrivă, al lumii?
Agenda culturală
Lecturi cu poeţi belgieni / 18
Cinci teatre din România la reuniunea teatrelor naţionale de la Chişinău / 18
Clubul Ideea Europeană
Festivalul Internaţional „George Enescu” • Magia există
Mihaela Helmis în dialog cu Mihai Constantinescu
Într‑adevăr, este un imperiu, şi este un imperiu frumos, putem să spunem că în perioada festivalului Bucureştiul devine un rai al muzicii bune, al oamenilor frumoşi, al celor care vor să trăiască clipe deosebite prin ceea ce le oferim în festival
Inima marii muzici bate la Bucureşti / 19
Pe lângă cele 10 oraşe din România, care participă la Festivalul Internaţional „George Enescu”, există oraşe în Europa şi în Canada, unde se organizează concerte cu muzica lui George Enescu
Mihaela Helmis în dialog cu Adrian Majuru
Trei veacuri de poveste / 22
La Palatul Suţu, în două săli special amenajate, ni se spune într‑un mod inedit povestea relaţiei noastre cu muzica. Suntem invitaţi la un exerciţiu muzeal menit să ne ajute să trăim sincron nu mai puţin de trei veacuri de poveste, experimentând, ascultând şi cunoscând astfel producerea, captarea şi redarea sunetului în istorie. De la orchestra mecanică, folosită încă din veacul al XVIII‑lea, la pick‑up‑ul şi magnetofonul adolescenţilor din anii 1970 sau 1980, până la device‑urile de înaltă fidelitate ale viitorului, toate acestea sunt prezentate la Palatul Suţu. În expoziţia tematică Mărturisiri despre muzică. Intimitate. Armonii. Tehnologie, aflată sub egida Festivalului Internaţional „George Enescu” • 2019, al cărei coordonator este istoricul‑antroposof Adrian Majuru, director a Muzeului Municipiului Bucureşti.
Adrian Dinu Rachieru • 70 / 23
Am avut de câteva ori ocazia să asist la cursurile sale şi reiau mărturisirea făcută chiar atunci coram populo că informaţiile seci căpătau viaţă, redate fiind printr‑o retorică fără greş, care le aducea nu numai spre mintea, ci şi spre inima ascultătorilor
Împotriva uitării
1178? – Gest pentru eroi / 24
Theodor Codreanu ● Adrian Dinu Rachieru: O istorie a poeziei basarabene / 25
Din mai multe pricini, cartea se constituie ca un eveniment editorial, nu doar pentru că poartă semnătura unuia dintre cei mai prestigioşi critici şi istorici literari de azi. Lucrarea este o premieră în Ţară, dacă ne raportăm la cunoaşterea precară a fenomenului literar din spaţiul basarabean. Integrarea creatorilor de limbă română din afara actualelor graniţe ale României, dar făcând parte organică din spaţiul istoric naţional este o problemă cu miză majoră
Lecturi
Dana Oprica ● O pereche de aripi / 26
„Şi‑atunci ningea divin, pentru că ningea cu îngeri care se aşezau în palmă, pe vârful nasului, pe pleoape, pe suflet şi vegheau împotriva a tot ce‑i rău”.
Lecturi
Alexandra Olteanu ● Aura Christi şi evenimentele identitare ale devenirii / 27
Proiecţiile auctoriale explorează abisurile fiinţei ce se conjugă cu o seducătoare experienţă livrescă, dialoghează cu marile nume ale literaturii universale (Dostoievski, Nietzsche, Shakespeare, Tolstoi, Hölderlin) şi comunică entuziast cu reuşitele anterioare
Antologiile Contemporanul • Poezie din Ţara Sfântă
David Fogel (1891‑1944) / 28
David Fogel – poet şi scriitor evreu, activ în Europa. Povestirile sale scurte şi romanul Viaţa căsătorită l‑au transformat de‑a lungul anilor în unul dintre principalii scriitori şi poeţi evrei al secolului al XX‑lea. David Fogel s-a născut în oraşul Stanov, regiunea Podolia, în 1891. În 1909 sau 1910, s‑a mutat la Vilna, unde a devenit student. În 1912, s‑a mutat la Viena. La începutul Primului Război Mondial, a făcut închisoare ca inamic al statului (Rusia) şi a fost eliberat în 1916. Povestea lui Gershon Shofman, Under Siege and Cliff, al cărui erou este David Gol, se ocupă de viaţa lui Fogel. Soţia sa, Eelka, a contractat tuberculoză. În cea mai mare parte a vieţii sale, cei doi soţi au rătăcit în jurul Europei, săraci, trăind din drepturile de autor primite pentru publicarea poeziilor şi poveştilor sale..
Lecturi
Octavian Mihalcea ● Metamorfozele alchimizate / 29
„Atlet al realismului ezoteric şi campion al tristeţilor metafizice, Dan Stanca este cel mai dostoievskian (şi eliadesc) scriitor din peisajul nostru literar”
Teatru
Ada Vertan ● Zile şi nopţi de teatru la Brăila / 29
Trupa brăileană, dar şi celelalte trupe invitate, colective de actori, talentaţi şi uniţi, şi‑au purtat cu magie costumele prin decoruri inspirate, cu lumini şi efecte speciale extrem de reuşite
Teatru
Liliana Popa ● A fost odată un tânăr cu ochii mari… / 30
Un tânăr care vorbea cu Shakespeare, cu Cehov, cu Bertolt Brecht, cu Marin Sorescu, iar seara asculta valurile şi căuta pescăruşul. Tânărul acela, regizorul, îi împăca pe francezi cu englezii, pe austrieci cu germanii, pe cei buni cu cei răi, a schimbat tipologii, a făcut revoluţii
Polemice
Magda Ursache ● „Dreptul de neam” / 31
„Revoluţie a fost dacă va fi!” Nicolae Breban
Re‑repetitivă cum sunt (şi acum trebuie), aş vrea să recapitulăm împreună o secvenţă tragică din existenţa Academiei Române. Cazul Ion Nistor, autorul celor două istorii (Istoria Bucovinei şi Istoria Basarabiei) care, cu siguranţă, i‑au adus ministrului Bucovinei eliminarea din Academia României şi din biblioteci, apoi puşcărizarea fără proces, la Sighet, între 1950‑1955. Am început cu istoricul Ion Nistor ca să nu se uite că „dreptul de neam” a fost obţinut în primăvara (27 martie) anului 1918, urmat de celelalte
Con(texte)
Maria‑Ana Tupan ● Arhetip şi ipostaze / 32
E scriitorul care nu se mulţumeşte să scrie jurnalul propriei vieţi, ci priveşte către substanţele şi formele ideale, către arhetipuri
Literatură străină
Livia Cotorcea ● Antonia Pozzi – poezie şi destin / 33
„Forse e cosi, certa poesia si paga con la morte.”
Antonia Pozzi, Însemnare din Jurnal
Corespondenţă din Ţara Sfântă
Dragoş Nelersa ● O misiune grea / 34
Cealaltă scenă
Alexa Visarion ● Suspinul amintirii… / 35
Probabil că aş folosi regia ca să descopăr o stea. Aş vrea să fiu şi eu unul dintre oamenii care zboară printre stele, da, un fel de astronaut, dar nu neapărat un profesionist, ci aşa, simplu, un călător care ar ajunge, să zicem, pe o stea geamănă cu Pământul
Film
Dana Duma ● Animaţia la feminin / 36
Fineţea şi ingeniozitatea tratării narative şi grafice a poveştii Maronei a generat comentarii specializate marcate de entuziasm
Cronica plastică
Luiza Barcan ● Împreună cu George Apostu, la el acasă, a şaptea oară / 37
Motto: „Dacă vrei într‑adevăr să‑l cunoşti pe Brâncuşi trebuie să cunoşti România, iar dacă oamenii care au cam uitat obiceiul de a şedea în tihnă vor dori să şadă laolaltă în adâncă, bogată reculegere, atunci vor trebui să meargă pe malul Jiului. Acolo îi aşteaptă scaunele”. (George Apostu)
M‑am folosit de acest motto doar pentru a‑l rescrie într‑o nouă cheie, fiindcă George Apostu este, precum îl numea Ionel Jianu, „cel mai vrednic urmaş al lui Constantin Brâncuşi. Parafrazat, motto‑ul ar putea suna astfel: Dacă vrei într‑adevăr să‑l cunoşti pe Apostu trebuie să cunoşti România, iar dacă oamenii care au cam uitat obiceiul de a şedea în tihnă vor dori să şadă laolaltă în adâncă, bogată reculegere, atunci vor trebui să meargă la Stănişeşti. Acolo îi aşteaptă casa lui memorială şi grădina plină cu sculpturile celor şapte ediţii ale unei tabere unice în România, o tabără născută din deplină dăruire faţă de memoria artistului.
Romane pe‑un picior – Corespondenţă din China
Constantin Lupeanu ● Pariul / 38
Cobor la maşină, intru, pornesc motorul şi părăsesc hotelul din Sinaia, nu înainte însă de a deschide geamul şi a arunca o privire spre etajul 8, de unde am primit semnul simplu şi covârşitor în cazul meu: un sărut trimis cu mâna fluturată în spaţiul de dincolo de fereastra deschisă cu dragoste de Ileana.
Eveniment
10 laureaţi ai premiilor apler pentru anul editorial 2018 / 38
Corespondenţă din Austria
Hans Dama ● Ţara contrastelor / 39
Vuietul cascadei furioase spumegă în alb pe suprafaţa apei. Din când în când apar culorile curcubeului. Zgomotul torenţial trosneşte, udându‑ne pelerinele, apa se strecoară până la piele. Bubuitul asurzitor se înăspreşte
Vă dorim lectură plăcută!
Vezi articolele din numărul curent (Vezi aici)
● Revista Contemporanul nr. 10 Octombrie 2019
este disponibilă în format pdf (Vezi aici)
Revistă finanțată cu sprijinul
Ministerului Culturii și Identității Naționale
Noutăți editoriale (Vezi aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
