Revista Contemporanul nr. 12 Decembrie 2020 + Suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute
Revista Contemporanul nr. 12 Decembrie 2020
Suplimentul de istorie București în 5 minute
Editorial
Nicolae Breban • Excesul de radicalism / 3
Neavând încotro, mă analizez, mă privesc pe mine însumi, cel tremurător şi, nu rareori, nesigur de adevărurile, puţine, pe care le conţine, cel apt uneori…, o, nu‑nu, de a se sinucide…
Mie nu mi s‑a acordat acel talent sau vocaţie, sau geniu al adolescenţei, despre care m‑au informat nu puţine destăinuiri ale unor scriitori celebri.
Portrete în relief
Marian Victor Buciu • Citindu‑l pe Nicolae Breban / 4
Credinţa sa e într‑o apocalipsă mortală, de vreme ce moartea „e şi ea eternă”. Perspectivă în care, constată Monseniorul Deliman, „toate sensurile dispar”.
Scrisul lui este cu adevărat original, viu şi personal, cum şi trebuie, şi cum nu mai este altul în ficţiunea românească, subtil şi complex.
Lecturi
George Popescu • Centrum Mundi: O Necesară şi riguroasă cercetare despre „arborele cunoaşterii” / 5
Cartea cuprinde şapte capitole‑studii, propunându‑şi, cum anticipează autorul celui dintâi, relevarea întinsei simbolistici conferite paradiziacului pom prin decriptarea şi evidenţierea unor „chei de lectură”.
Edificatoare îmi par sub‑temele privind „puterea cunoaşterii în contextul ordinii divine”, tratare eminamente teologică.
Lecţii de istorie a filosofiei
Alexandru Surdu • Aspecte moderniste ale filosofiei lui Blaga / 6
Blaga însuşi consideră că ideea centrală a întregii lui filosofii este cea de mister. Misterul s‑ar „ascunde” în spatele fiecărui obiect sau fenomen, constituind un fel de „în sine” al acestuia care poate fi parţial revelat, dar niciodată cunoscut.
Prin sursele de inspiraţie nietzscheano‑spengleriene, Blaga făcuse deja primii paşi pe drumul postmodernismului filosofic.
Clubul academicienilor
Răzvan Theodorescu • Geneze statale în europa orientală / 7
Formarea Europei medievale pe urmele imperiului roman şi ale unui „Barbaricum” germanic, turanic sau slav constituie un capitol de istorie.
Nu o modestie a ctitorilor – Basarab I sau Petru Muşat deţineau sume importante despre care izvoarele fac menţiune –, ci spiritul cumpănit al unei latinităţi răsăritene de venerabilă creştinătate a putut izvodi monumente armonioase ca dimensiuni şi decoraţie.
O carte‑eveniment
Ion Taloş • O pledoarie exemplară / 8
O lucrare de istoriografie, de istorie culturală şi religioasă, cum rareori s‑a scris până acum la noi.
Limba română ocupă locul 15 „printr‑un scor global”, ceea ce „înseamnă enorm de mult pentru moştenirea culturală lăsată sieşi şi lumii de către poporul român”.
Surâsul prinţului Mîşkin
Aura Christi • Prizonierii Zeului. Un alt tip de limbaj / 9
„Nu te grăbi să arzi, nu te grăbi să arzi”, îmi repeta, prins de aripa unei litanii absconse, marele artist Mircia Dumitrescu, subjugat de geniul de a fi şi de a exprima această aventură iniţiatică.
În amplul dialog purtat până să plece puştiul definitiv în lumea din afara zidurilor monahale, călugărul descrie pentru Alioşa imaginea iadului ca proiecţie a incapacităţii de a iubi.
Marginalii
Boris Marian • Ludmila Uliţkaia şi scara lui Iakov / 10
Din arhivele demnităţii
Ioan‑Aurel Pop • Angoasele noastre istorice / 11
Ca singur popor latin de credinţă ortodoxă – militant, de la o vreme, pentru sincronizare cu Occidentul – am devenit o punte de legătură între cei doi plămâni ai continentului (cum a spus metaforic papa Ioan Paul al II‑lea).
Ce poate să spună un intelectual onest (care nu are pregătire de specialitate) în faţa acestei avalanşe de invective, de uri, de dispreţ şi desconsiderare?
Luptând pentru supravieţuirea şi viaţa lor – alături de alţi vecini, precum grecii, bulgarii, albanezii, sârbii, lituanienii, polonii, ungurii, saşii, secuii etc. – românii au apărat indirect şi Occidentul, care a avut liniştea necesară (câtă va fi fost) să edifice, să construiască, să producă.
Eveniment • Gala Premiilor APLER
Contemporanul. Ideea Europeană – Revista anului 2019 / 12
Contemporanul. Ideea europeană este revista Academiei Române, principalul for de consacrare şi recunoaştere, care în anul 2021 împlineşte 155 de ani. 
Şi se cuvine sărbătorită ca la carte.
Din viaţă în viaţă
Marius Miheţ • Louise Glück sau Psyche şi tripla maternitate / 13
Expresie vitalistă a tăcerii voluntare, poezia lui Louise Glück inaugurează materia din contur şi somează gândul din spaţiul alb, din vidul în care se mărturisesc omisiunile ideale şi scăpările intenţionate.
Memoria alterităţii din poezia lui Louise Glück este o sumă a fervorilor.
Lecturi
Mircea Braga • La incidenţa cu teoria / 14
Cercul se referă la închiderea în sine, refuzând exteriorul atât individului, cât şi societăţii.
Ne aflăm în faţa unui concentrat al vieţii personajului principal, aproape de epuizarea unei experienţe mereu schimbate.
Eveniment • Platforma Civică „Împreună”
Nicolae Săcrieru • O perioadă de „Renaştere românească” / 15
Cercetarea şi comentarea operei lui Dimitrie Cantemir, Descriptio Moldaviae, au fost realizate în spiritul acestei concepţii despre cultură.
O operă culturală poate fi aprofundată şi valorificată în mod adecvat doar în măsura în care există un interes viu pentru aceasta din partea cititorului.
Clubul Ideea Europeană • Eveniment
Cultura Acasă
Angela Bratsou • Întreaga planetă, în stare de exil la domiciliu / 16
Da, cu cea mai mare parte a populaţiei lumii în carantină, planeta este în exil. E un exil la domiciliu.
Uneori nu‑mi amintesc ce zi este, brusc îmi dau seama că au trecut luni de la începutul restricţiei, care mi se par un secol, dar în acelaşi timp zilele mele curg ca nişte picături de apă.
Constantina Raveca Buleu • Recucerirea normalităţii?! / 18
Apropierea dintre oameni mi s‑a părut mai intensă ca niciodată, ca şi nevoia unei comunităţi întreţinute telefonic sau virtual, fiecare semnal fiind receptat cu bucurie, cu entuziasm.
Maria‑Ana Tupan • Atâtea premii Nobel şi niciun vaccin… / 19
M‑am bucurat, aşadar, să pot trăi în mijlocul familiei, la casa noastră de la munte, refugiaţi de covidemie precum personajele lui Boccaccio de ciumă.
Adrian Lesenciuc • „Noul Normal” în cultură / 20
Pentru ca reperele să fie recunoscute, este necesară o elită care să promoveze aceste repere şi care să‑şi asume dezbaterea deschisă pe tema culturii în pandemie.
Vă vorbesc astăzi despre „noul normal” în cultură în plină pandemie, din interiorul bolii. Chiar dacă nu mai am gust şi miros, nu mi‑au dispărut toate simţurile.
Mihaela Rusu • Cultura Acasă în pandemie / 20
Se întâmplă să uităm că suntem călători pe pământ, pierdem semnificaţia vieţii şi a morţii. Avem nevoie să simţim esenţa vieţii.
Ştefan Borbély • Gestul asimptomatic / 21
Plecarea de la catedră mi‑a oferit şansa de a scăpa de uzura morală pe care o reprezintă sistemul de predare online.
Pandemia i‑a impus scriitorului român o singurătate pentru care mulţi nu sunt pregătiţi. În literatura română, singuratici autentici curaţi – adică ne‑nevrotici – au existat foarte puţini.
Adrian Majuru • Abilitatea de a rămâne competitivi / 23
Totul va orbita în jurul acestei ecuaţii: timpul trăit şi timpul profesional. Rezultatul dorit este echilibrul interior şi deschiderea continuă spre nou, către exterior.
Mircea Platon • Cultura în vremuri de pandemie / 24
Cultura e, conform unuia dintre înţelesurile de dicţionar, „nivelul ridicat de dezvoltare intelectuală la care ajunge cineva”.
E un mod de a structura, de a da sens, de a pune pe picioare. Adică de a verticaliza, de a ajuta ţărâna, fie ea şi dintr‑un om sau comunitate, să se înalţe, să rodească, să ridice capul spre cer.
Theodor Codreanu • Covid‑19: un nou sfârşit al istoriei? / 25
Pentru alţii, pandemia a devenit un prilej de a susţine diverse teorii, fie ale conspiraţiei, fie pe probleme de geopolitică globală.
Dana Pocea • Cultura Acasă / 26
Din sertarele pandemice • Avanpremieră editorială
Daniel Mendelsohn • Vidul fără formă
Prezentare şi traducere de Petru Iamandi / 27
O adevărată epopee – în parte biografie, în parte reportaj, în parte investigaţie detectivistă – cartea descrie eforturile autorului de a afla ce s‑a întâmplat, cât mai în amănunt, cu un unchi din partea mamei, Shmiel Jäger, cu soţia acestuia, Ester, şi cu cele patru fiice.
Corespondenţă din China
Ding Chao • China şi România: 70 de ani de colaborare în educaţie / 28
În pofida impactului Covid‑19, în pofida declinului economic global şi a lumii de criză, educaţia rezistă şi face paşi înainte, ca întotdeauna, prin devotament şi dăruire.
România a devenit a treia ţară din lume care a stabilit relaţii diplomatice cu China Nouă.
În toamna anului 1950 învăţământul Chinei şi cel din România şi‑au deschis reciproc porţile. E un moment istoric, înscris în cronica raporturilor bilaterale.
Lecturi
Florin Ardelean • Gândirea disonantă şi fervorile credinţei / 29
Cum adică să repudiezi spiritul ce a pus în sistem gândirea şi să asumi o cărare blamată, pe care au călcat doar ciudaţii?
Formidabil e faptul că nu‑l interesează nici o clipă locul în top, punctajul de palmares. Per contrario, autorul de faţă e profund non‑canonic, amuzându‑se cu un aer de copil.
Antologiile Contemporanul
Christian W. Schenk • Culorile în simbolistica lui Trakl / 30
Uneori, Trakl pare să‑şi dorească o moarte iminentă şi dă, astfel, negrului un sens de suveranitate. Relaţia dintre Trakl şi moarte devine ambiguă.
Polemos
Adrian Dinu Rachieru • Despre „Metoda Noica” / 31
Corespondenţă din Franţa
Victor Ravini • Lumină sau întuneric în Mioriţa? / 32
Mioriţa este una dintre marile creaţii clasice din literatura universală, aşa cum afirmă profesorul universitar austriac Leo Spitzer.
Evenimente • Institutul Cultural Român
Miruna Olteanu • ICR va traduce şi va promova în lume volume de referinţă ale Academiei Române / 33
Îmi exprim marea bucurie că am reuşit să semnăm acest acord între două instituţii culturale ale ţării care dau măsura valorii unei culturi: Institutul Cultural Român şi Academia Română.
Evenimente
Institutul Cultural Român: „30 de zile de diplomaţie publică” / 34
Film
Dana Duma • Sala de cinema – „Cel mai sigur loc” / 35
Mi s‑a părut admirabilă mobilizarea breslelor cinematografice din Spania, care au ţinut să‑şi exprime sprijinul pentru eforturile festivalului.
Cronica plastică
Luiza Barcan • Ion Pantilie – O asceză a imaginii / 36
Artistul i‑a dedicat expoziţia soţiei sale, trecută în urmă cu un an la cele veşnice.
Din analele timpului
Roxana Coman • Die Jugend şi ambientul cultural în România / 37
Prezenţa elementelor Art Nouveau sau Jugendstil în Regat este, mai degrabă, asociată cu persoana Reginei Maria.
Istoria civilizaţiei româneşti
Steluţa Marin • Imagini ale cultului imperial / 38
Oraşul Tomis constituie o excepţie, el având serii monetare încă din vremea lui Augustus, iar emiterile cu portret imperial continuă fără abateri până la Filip Arabul.
Civilizaţie românească
Liana Ivan‑Ghilia • Repere mioritice în arta plastică / 39
În vâltorile revoluţionare de la 1848, România era înfăţişată sub chipul unor matres familiae, purtând costume ţărăneşti.
Începând cu nr. 6 Iunie 2020, Contemporanul. Ideea Europeană găzduieşte, cu bucurie, suplimentul de istorie Bucureşti în 5 minute, editat de Muzeul Municipiului Bucureşti. Astfel, oferta editorială a revistei de cultură, politică şi ştiinţă, înființată în 1881 la Iași, se îmbogăţeşte cu opt pagini scrise de istorici, arheologi, experţi în artă şi istoria artei, muzeografi pasionaţi din cadrul Muzeului Bucureştiului.
Bucureşti în 5 minute oferă informaţii despre istoria Capitalei, interviuri cu personalităţi pe teme generate de conferinţele organizate, detalii importante despre colecţii şi obiecte din patrimoniul muzeului, articole despre marketing muzeal, informaţii despre proiectele educaţionale dedicate copiilor, prezintă expoziţiile permanente şi tematice organizate de MMB, inclusiv dialogurile tematice din cadrul seriei „Idei în Agora” găzduită de Casa Filipescu‑Cesianu, sau „Conferinţele de joi”, de la Palatul Suţu. Fiind o instituţie extrem de activă, publicul are acces, prin intermediul publicaţiei, şi la calendarul tuturor evenimentelor culturale şi educaţionale organizate.
Vă dorim lectură plăcută!
Proiect apărut cu sprijinul financiar din
Fondul recurent al Donatorilor – Academia Română
Noutăți editoriale (Click aici)
Arhiva revistei Contemporanul (Click aici)
Abonați-vă la revista Contemporanul și beneficiați de reduceri și suplimente gratuite! (click aici)
Vezi toate suplimentele apărute cu revista Contemporanul (click aici)
Revista în format tipărit este distribuită de Editura Maxim Concept
(tel.: 021 317 90 81).
Poate fi cumpărată din următoarele magazine și librării:
InMedio, Relay
Cărturești – Verona București
Pasaj Universitate – București.
Adresa redacţiei:
Asociaţia Contemporanul
CP-113, OP-22, Sect. 1, Bucureşti, cod 014780
Tel./fax: 4021 212 56 92; 4021 310 66 18.
E-mail: [email protected]; [email protected]
