Literatura română clasică şi contemporană este discriminată la ea acasă
Publicăm o scrisoare deschisă adresată Ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional, domnul Kelemen Hunor. Câţiva importanţi scriitori şi editori români cer demiterea Consiliului Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN) pentru „gravele erori de evaluare făcute la sesiunea de proiecte editoriale AFCN în desfăşurare”. Semnatarii scrisorii consideră 
că decizia comisiei de experţi AFCN de a nu acorda nici un sprijin financiar unor proiecte de anvergură europeană şi naţională, cum sunt revistele Academiei Române, revistele Contemporanul, Convorbiri literare sau titlurile Literatura română – acasă, supliment al revistei Contemporanul, semnat de criticul şi istoricul literar Theodor Codreanu, Emil Iordache, Nobelul literar slav, Dmitri Merejkovski, Scrieri, Friedrich Nietzsche, Dincolo de bine şi de rău · Genealogia moralei, Niculae Gheran, Scrisori către Liviu Rebreanu ş.a. „este nedreaptă şi chiar ruşinoasă pentru un organism menit să sprijine valorile culturale în România”. Ministrului Culturii i se cer următoarele: „Demiterea Consiliului AFCN; elaborarea unor noi norme privind organizarea şi funcţionarea AFCN prin care să fie promovate noi criterii pentru alegerea experţilor şi noi grile de evaluare şi de raport de evaluare; alegerea unui nou Consiliu AFCN care să obţină consensul public şi de imagine al asociaţiilor de editori, al asociaţiilor profesionale şi de creaţie, precum şi al Academiei Române”.
Solicitând „revizuirea bugetului acordat pentru editarea literaturii naţionale (roman, eseu, poezie, critică şi istorie literară, dicţionare, ediţii critice ş.a.) şi a traducerilor din literatura universală – domenii discriminate, la ora actuală, de Consiliul AFCN, în detrimentul literaturii române şi literaturii universale”, semnatarii Scrisorii deschise constată faptul că titlurile sprijinite de AFCN pe parcursul ultimilor ani arată în mod explicit că „literatura română clasică şi contemporană este discriminată la ea acasă”.
Scrisoarea deschisă a fost remisă spre ştiinţă preşedintelui Academiei Române, domnul acad. Ionel Valentin Vlad, domnului Călin Popescu Tăriceanu, Preşedintele Senatului României, domnului Victor Ponta – Prim-ministru al României, domnului Valeriu Zgonea – Preşedintele Camerei Deputaţilor, domnului Georgică Severin, Preşedintele Comisiei pentru Cultură şi Media a Senatului României, domnului Gigel Ştirbu, Preşedintele Comisiei pentru Cultură, Arte şi Mijloace de Informare în Masă a Camerei Deputaţilor, domnului director AFCN, Leonard Artur Horvath.
Scrisoare deschisă adresată domnului
Kelemen Hunor, Ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional
Domnule Ministru Kelemen Hunor,
Ne adresăm domniei voastre cu solicitarea de a demite Consiliul Administraţiei Fondului Cultural Naţional pentru gravele erori de evaluare făcute la sesiunea de proiecte editoriale AFCN în desfăşurare. Conform atribuţiilor sale legale, Consiliul AFCN este responsabil pentru alegerea experţilor, pentru grilele de evaluare şi priorităţile de finanţare. Alegerea experţilor a fost făcută neprofesionist, astfel încât s-a ajuns la o distorsionare a valorizării proiectelor. În stabilirea priorităţilor AFCN pentru proiecte editoriale pe anul 2014, Consiliul AFCN a călcat Legea nr. 186 din 9 mai 2003 privind susţinerea şi promovarea culturii scrise. În ultimii doi ani, Consiliul AFCN modifică abuziv priorităţile, sfidând respectiva lege, care stipulează la Art. 5, p. 2, faptul că la capitolul priorităţi figurează „realizarea de enciclopedii, tratate, dicţionare, atlase, ediţii critice ale scriitorilor clasici români şi străini, ediţii definitive de autor, debut literar şi literatură pentru copii”. De asemeni, în sesiunea de finanţare a proiectelor editoriale pe anul 2014, este călcat Art. 1 al respectivei legi, care stipulează la paragraful (2) următoarele: „În sensul prezentei legi, prin cultură scrisă se înţelege domeniul de referinţă care cuprinde cărţi, reviste şi alte publicaţii, având caracter literar-artistic, tehnico-ştiinţific, editate pe orice fel de suport”. În textul legii se vede limpede faptul că trebuie să li se acorde prioritate titlurilor literar-artistice. Concret, fiind vorba de o instituţie naţională (Administraţia Fondului Cultural Naţional), prioritatea îi revine, conform legii, culturii scrise naţionale, prin care se conservă identitatea naţiunii române.
Nicăieri în Legea nr. 186 din 9 mai 2003 privind susţinerea şi promovarea culturii scrise nu este stipulată următoarea condiţie impusă de Consiliul AFCN în anul 2014, şi anume: „Nu sunt admise pentru finanţare titluri editate sau reeditate în ultimii 30 de ani”. Prin aplicarea acestei condiţii discriminatorii şi antinaţionale, s-au atins câteva performanţe demne de o carte a recordurilor malignă: 1. Din concurs au fost omise din start ediţiile critice, care figurează ca priorităţi ale AFCN pentru proiectele editoriale pe anul 2014. Această prioritate a culturii scrise naţionale este stipulată prin lege. 2. Dat fiind faptul că exclusiv editurile naţionale de prestigiu recunoscut se ocupă de întocmirea ediţiilor critice, prin aplicarea interdicţiei de a propune titluri editate şi reeditate în ultimii 30 de ani, din competiţie au fost scoase din start marile edituri şi publicaţii naţionale: Editurile Academiei, Ideea Europeană, Timpul, Contemporanul, Convorbiri literare ş.a. Aceeaşi interdicţie a anulat din capul locului titlurile de referinţă. Se ştie că un titlu de referinţă are nevoie de câteva decenii ca să fie validat ca atare, căci trece prin trei instanţe obligatorii: critica de specialitate, publicul şi – instanţa cea mai dură – timpul. Stranietatea situaţiei este că i-am atras atenţia preşedintelui Consiliului AFCN asupra acestor aspecte abuzive. D-sa ne-a promis că le va omite, fără să se ţină de cuvânt însă.
Titluri care ţin de patrimoniul cultural mondial şi naţional, precum operele lui Dmitri Merejkovski, Scrieri (75,83 de puncte, Editura Contemporanul), Niculae Gheran (editor), Scrisori către Liviu Rebreanu (75,17 de puncte, Editura Academiei Române), Mihai Eminescu, Scrisorile (53,67 de puncte, Editura Timpul), Mihai Eminescu, Doina (53,67 de puncte, Editura Timpul), Friedrich Nietzsche, Dincolo de bine şi de rău • Genealogia moralei (traducere de Victor Scoradeţ, Janina Ianoşi şi Horia Stanca, lucrare declarată neeligibilă, deşi în această formulă, reunind trei traducători de mare clasă, nu a apărut niciodată, Editura EuroPress Group) au fost respinse de la finanţare. „Experţii” selectaţi de Consiliul AFCN au pariat, în schimb, pe Fiara şi suveranul, vol. 2, Tact SRL (91); Borbély Tamás: Van-e élet az autonómia után? (Există viaţă după autonomie?), Editura Koinonia (85,67); Fregata-amiral Mărăşeşti, Editura Militară (84,50); Kerstin Hack: Egyedülálló nő keres (Căutările unei femei singure), Editura Koinonia (83,67); Arhitectura Rusiei staliniste, Fundaţia Arhitext design (82,83).
Au fost depunctate şi, în consecinţă, nu au primit subvenţie lucrările unor academicieni sau ale unor personalităţi ale culturii române, precum acad. Florica Dimitrescu-Niculescu, Teme lexicale actuale (începutul sec. al XXI-lea); acad. Nicolae Edroiu (editor), Izvoarele Răscoalei lui Horea. Seria B. Izvoare narative. Presă. Broşuri, vol. IV. 1784 – 1792; acad. Ioan Caproşu, Documenta Romaniae Historica, A. Moldova, vol. VIII (1585 – 1592); Petronel Zahariuc, Silviu Văcaru ş.a., Documenta Romaniae Historica, A. Moldova, vol. IX (1593 – 1598) (colecţia Documenta Romaniae Historica este coordonată, pe lângă acad. Ioan Caproşu, de academicienii Camil Mureşanu şi Ştefan Ştefănescu); Lia Brad Chirsacov, Meşteşugul doftoriei; Susana Andea (coord.), Documenta Romaniae Historica. C. Transilvania, vol. XVI (1381 – 1385); Niculae Gheran (editor), Scrisori către Liviu Rebreanu; Marina Rădulescu Sala, Formarea cuvintelor în limba română, vol. III. Sufixele. 2. Derivarea nominală şi adverbială; Eugen Virgil Nicoară, Personaje reprezentative din teatrul universal şi românesc, vol. I; Gelu Negrea, Caragiale, top 666. Este consternant să constaţi, în urma parcurgerii rapoartelor de evaluare şi a punctajelor, că, în timp ce evaluatorii au recomandat subvenţionarea unor lucrări, cele patru colecţii de documente nu au întrunit mai mult de 70,83 de puncte fiecare, deşi conţin izvoare istorice din perioade diferite. Ciudat, de asemenea, este şi faptul că nu se acordă niciun punct la secţiunile debut, literatură pentru copii, din moment ce este evident că astfel de lucrări nu pot fi evaluate după asemenea criterii (observaţie valabilă pentru toate cărţile). De conţinutul monografiilor şi colecţiilor de documente editate de Editura Academiei Române se folosesc toţi românii din ţara noastră, ele fiind utile atât şcolarilor, cât şi universitarilor! Nu înţelegem, în consecinţă, de ce o lucrare propusă de o instituţie obscură, Asociaţia Salonul de proiecte, Dear money, obţine 45.000 de lei, adică atât cât i se poate acorda unei edituri pentru toate cele 10 cărţi.
Punctajul acordat proiectului Contemporanul, revistă care este într-un an aniversar – se împlinesc 25 de ani de când această revistă, înfiinţată la 1881, şi-a asumat direcţia dată de Ideea europeană (1990) – a fost de 74.00 de puncte. Iar revistei Convorbiri literare – 78.00 de puncte. Menţionăm că Editura Academiei şi revistele Contemporanul şi Convorbiri literare sunt membre ale ARPE (Asociaţia Revistelor, Publicaţiilor şi Editurilor, care întruneşte 35 de membri). Ne întrebăm firesc dacă onorata comisie a auzit de numele acestor reviste de veche tradiţie românească. Nu mai vorbim de numele unor scriitori ca Friedrich Nietzsche sau Dmitri Merejkovski, nici de numele iluştrilor traducători ai operelor acestor monştri sacri ai literaturii universale, în condiţiile în care au fost acordate 89.67 de puncte ilustrei necunoscute: Asociaţia media DoR, cu proiectul Decât o revistă, şi, respectiv, 91 de puncte titlului de anvergură europeană, Istorie şi conştiinţă de clasă, propus de necunoscuta Tact SRL, sau 91 de puncte pentru gloriosul titlu Fiara şi suveranul, propus de aceeaşi obscură Tact SRL.
Considerăm că decizia comisiei de experţi AFCN de a nu acorda nici un sprijin financiar proiectelor de anvergură europeană şi naţională este nedreaptă, ba chiar ruşinoasă pentru un organism menit să sprijine valorile scrise prin care se defineşte identitatea naţiunii române.
Dacă între Nietzsche, Merejkovski şi Eminescu, şi revistele Academiei sau Contemporanul şi Convorbiri literare, comisia de evaluatori, selectată de Consiliul AFCN, preferă Istorie şi conştiinţă de clasă, Fiara şi suveranul sau Decât o revistă, considerăm că iubitorii de literatură din România nu trebuie să mai aibă nicio speranţă: în ţara noastră triumfă barbaria. De altfel, nu puţine rapoarte de evaluare abundă în erori gramaticale, unele conţinând declaraţii false. Ne întrebăm ce reacţie ar avea Academia Română, Asociaţiile de editori de carte şi reviste, precum şi lectorii care ne urmăresc, dacă am publica în paginile revistelor de tradiţie excluse în acest an de la finanţare câteva rapoarte împânzite de erori gramaticale, întocmite de „evaluatori” selectaţi în primăvara acestui an de Consiliul AFCN şi, respectiv, pe două coloane, lista proiectelor aprobate şi lista proiectelor respinse.
Nu avem nimic împotrivă să se acorde subvenţii din fonduri publice publicării lucrării „Linia de producţie. Muncind cu artă” (Editura Tact SRL), care a căpătat 89,67 puncte şi 14,000 lei. Nu ne împotrivim ca ilustra editură Asociaţia Salonul de proiecte să fie subvenţionată din bani publici (45,000.00) pentru Dear Money. Deloc! Pretindem doar că Nietzsche, Merejkovski, Liviu Rebreanu, Mihai Eminescu, Mircea Eliade, Emil Iordache, Cioran sau importanţi scriitori români în viaţă să beneficieze şi ei, spre folosul publicului contribuabil, iubitor de literatură cu miză majoră, de o minimă atenţie şi de un sprijin.
Între traducerile din Nietzsche, Merejkovski, scrisorile lui Eminescu şi Dezvoltare şi dependenţă. Economia politică a capitalismului românesc, Decât o revistă sau Dear money nu este exclus ca lectorul român plătitor de taxe să le prefere pe primele, chiar dacă nostalgiile comisiei mizează pe cele din urmă, propuse de firme ce au o ilustră carieră necunoscută.
Au fost depunctate şi, în consecinţă, nu au primit finanţare reviste de prestigiu internaţional, având o lungă tradiţie, precum „Dacia. Revue d’archéologie et d’histoire ancienne”, „Revue des études sud-est européennes”, „Materiale şi cercetări arheologice”, „Fonetică şi dialectologie”, Anuarele Institutului de Istorie „G. Bariţiu” – Seriile „Historica” şi „Humanistica”, „Analele Bucovinei”, „Anuarul de lingvistică şi istorie literară” al Institutului „Alexandru Philippide” din Iaşi, „Anuarul Institutului de Etnografie şi Folclor «C. Brăiloiu»”. Anul trecut, „Dacia. Revue d’archéologie et d’histoire ancienne” (care este distribuită în peste 450 de biblioteci şi institute internaţionale), a fost subvenţionată, pentru ca în acest an să nu primească mai mult de 79,67 de puncte! Parcurgând lista mai departe, observăm că Anuarul Institutului de Istorie „G. Bariţiu” din Cluj-Napoca, Series Humanistica, a obţinut acelaşi punctaj ca o revistă a unui Centru Cultural zonal, deşi impactul cultural pe termen mediu şi lung, dar şi audienţa sunt diferite ca de la cer la pământ, în favoarea primei publicaţii! Astfel, cercetarea, cultura şi istoria românească sunt puse la colţ, laolaltă cu periodicele şi cărţile Academiei Române.
Nu înţelegem de ce proiectele depuse de Editura Tracus Arte au obţinut un punctaj sub aşteptările noastre, în ciuda faptului că fiecare dintre aceste proiecte se plia perfect pe priorităţile de finanţare ale AFCN în această sesiune de finanţare şi, deci, îndeplinea toate condiţiile impuse. Datorită caracterului unic al proiectelor editoriale depuse, al mizei lor culturale majore, interculturale şi educative, a calităţii culturale a proiectelor şi a autorilor lor, datorită anvergurii lor academice în cazul titlurilor ştiinţifice considerăm că s-ar cuveni o reevaluare. Printre titlurile depuse de Tracus Arte figurează Eminescu în conştiinţa critică românească (1870-1932), Nuclee mitice în romanul românesc postbelic, Parcul fermecat, Poezia pentru copii în manualele şcolare în perioada 1948-1989, Cuvinte în negativ. Eseuri de psihanaliză.
Am aflat, cu stupoare, că proiectul propus de agentiadecarte.ro a fost depunctat şi respins de la finanţare. Iluştrii membri ai comisiei de evaluatori certaţi cu gramatica limbii române, probabil, nu cunoşteau obiectul supus evaluării. AgenţiadeCarte.ro este singurul cotidian cultural pe media electronică înregistrat cu ISSN 2248 – 1508, membru al Asociaţiei Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România (www.apler.ro, care întruneşte 47 de edituri şi reviste româneşti). În 2011 şi 2012, www.agentiadecarte.ro a fost nominalizată pentru cel mai bun web-site cultural la Premiile Radio România Cultural. La ediţia cu numărul 20 a Târgului Internaţional Gaudeamus – Carte de Învăţătură 2013, AgenţiadeCarte.ro a primit trofeul presei pentru publicaţie online. www.agentiadecarte.ro a primit finanţare de la AFCN în sesiunile de proiecte editoriale din 2011, 2012 şi 2013. În 2012 şi 2013, www.agentiadecarte.ro a fost desemnată de către experţii AFCN pe primul loc la proiecte editoriale-noile media, cu cel mai mare punctaj, 96,00 de puncte, obţinând 47.100 lei. AgenţiadeCarte.ro a primit o notă de neînţeles (83.33) pentru cineva care ştie, cât de cât, ce reprezintă acest proiect cultural românesc pe media electronică! Surprinde, într-un mod neplăcut şi neprofesionist, calitatea unei evaluări (nota 70, probabil dată după mediere!) care îşi propune, din rea voinţă, să radă de la finanţare proiectul. Dovada relei voinţe stă chiar în raportul acestui „evaluator” care scrie, negru pe alb: „Un proiect editorial nu poate fi susţinut financiar la nesfârşit, el trebuie să-şi dovedească cândva sustenabilitatea, pe care, de altfel, o clamează, dar nu o demonstrează”. Adică un proiect editorial, cultural, de nişă, non-profit, care susţine cultura română vie, trebuie să se transforme în unul comercial! După această logică stupidă, ar trebui ca revistele literare de tradiţie din România, care – fiind nonprofit – primesc în fiecare an finanţare de la AFCN sau de la Ministerul Culturii, să fie ori rase de la finanţare ori să devină „comerciale” şi să aducă bani şi profit. „Evaluatorul” a ştiut, din descrierea proiectului, că AgenţiadeCarte.ro a primit finanţări AFCN în ultimii ani, câştigând pe primul loc licitaţia de proiecte în 2012 şi 2013. Motiv pentru care a ras proiectul, deşi cunoaştea (din informaţiile proiectului) faptul că AgenţiadeCarte.ro a avut, în ultimii 3 ani, peste 400 de parteneriate media pentru cele mai importante proiecte culturale şi editoriale ale României, multe dintre aceste proiecte fiind finanţate de AFCN şi Ministerul Culturii. „Evaluatorul” neprofesionist a dat nota 70, iar ceilalţi doi evaluatori au dat, fiecare, 90 de puncte.
De altfel, 2014 este primul an din istoria AFCN, în care surprinde neplăcut lipsa de profesionalism şi rea-voinţa unor evaluatori. Ce concluzie să tragi şi în ce minune să speri, când citeşti rapoarte întocmite într-o limbă română stâlcită, rapoarte împânzite de erori gramaticale, rapoarte în care se acordă punctaje revistelor Academiei Române sau titlurilor propuse de Editura Academiei Române, revistelor Convorbiri literare sau Contemporanul?! Ce să mai crezi în condiţiile în care unii evaluatori susţin că, de pildă, excelentul volum semnat de Bogdan Creţu, Iluziile literaturii române şi deziluziile criticii a fost editat în 2013 cu sprijinul AFCN, când acest splendid volum de critică şi istorie literară şi anul trecut a fost respins de ilustrisima comisie de evaluatori a AFCN? Ce să mai crezi în condiţiile în care volumele apărute în format ebook Pianul în romanţele lui Rahmaninov de Raluca Cimpoi-Iordachi şi Nicolae Steinhardt şi libertatea ca destin de Irina Ciobotaru sunt propuse pentru a fi editate în format clasic la aria carte, fiind respinse de membrii aceleiaşi comisii, pentru că au fost publicate în format digital?! Ebook e, după modesta noastră opinie, altceva decât o carte apărută pe suport de hârtie. Ioan Es. Pop îşi intitulează o antologie de poeme Şi cei din urmă vor fi cei din urmă şi cartea îi este respinsă de la finanţare, fiindcă „evaluatorul” a găsit de cuviinţă că volumul nu este o ediţie originală, acesta fiind şi titlul… unui spectacol montat pe versurile acestui poet.
Nu vi se pare bizară această situaţie? Nu vi se pare de neacceptat?
Proiectele descrise mai sus şi respinse de experţii desemnaţi de Consiliul AFCN riscă să rămână, mulţi ani de aici înainte, fără finalitate. Ar fi un mare păcat pentru cultura română. Vă solicităm să întreprindeţi tot ce este necesar pentru a corija decizia, profund injustă faţă de cultura română scrisă, luată de experţii care au examinat proiectele instituţiilor menţionate.
Fără a nega importanţa multor titluri aprobate, nu putem să nu ne întrebăm (fie şi în glumă) care este – în contextul culturii române scrise – relevanţa unor titluri precum (alegem câteva exemple, la întâmplare):
Fundaţia Arhitext design, Arhitectura Rusiei staliniste: 82.83 – 48,900.00
Editura Vellant, Monografie Leon Mişosniky: 82.33 – 47,000.00
S.C Proart 21 s.r.l., Clujul în 12 dimensiuni: – 81.00 50,000.00
TACT SRL, Linia de producţie. Muncind cu artă: 89.67 – 14,000.00
La sesiunea de finanţare a proiectelor editoriale organizată de Administraţia Fondului Cultural Naţional în acest an, Editura Academiei Române a depus 10 proiecte editoriale la Secţiunea Reviste, nici unul nu a fost selectat pentru finanţare.
Comisia de experţi a trecut peste două puncte importante din Priorităţile strategice ale AFCN: – ediţii critice şi titluri de referinţă/ lucrări specializate; – debut. De asemeni, după cum am menţionat, a fost discriminatorie interdicţia de a propune pentru finanţare „titluri editate sau reeditate în ultimii 30 de ani”. Cele mai multe dintre titlurile respinse au fost orientate după aceste priorităţi.
Conform listei cărţilor aprobate în acest an, accentul a fost pus pe un alt criteriu, cum ar fi: păstrarea identităţii naţionale, în special, a minorităţilor, criteriu valabil în practica finanţării de câţiva ani încoace. În plus, a crescut spectaculos numărul SRL-urilor necunoscute, cu veleităţi de editor, în detrimentul caselor de editură cu un prestigiu consolidat răstimp de decenii. Calitatea unor rapoarte ale experţilor AFCN este nu rareori ambiguă. Multe dintre textele acestor rapoarte sunt scrise cu greşeli gramaticale inadmisibile! De pildă: „Proiectul nu se încadrează în această categorie, nici una (sic) dintre volume nu ndeplineşte criteriul diversităţii multiculturale, fiind vorba de lucrări semnate de autori români (sic), ori opera care au fost scrise în limba română” sau „doi titluri propuse în proiect îndeplinesc criteriul promovării diversităţi multiculturale” etc.
Referatele experţilor sunt pure generalităţi ori „valorizări” pur impresioniste (deci subiective), fapt surprinzător, judecând după rigoarea pe care ar trebui să o impună grilele de evaluare. Grilele şi ghidul conţin repetate ambiguităţi (absenţa punctului 2 Pasul B, ambiguitatea repetată de terminologie proiect – program etc.), probleme metodologice (neconcordanţa ghid de solicitare – solicitare on-line; a se vedea cerinţele pentru formularul de parteneriat, neprecizarea în ghid a faptului că textele proiectelor se vor copia numai din Notepad, fără diacritice, implicit imposibilitatea de a arăta cât mai exact planul de activităţi şi toate celelalte cerinţe normale în coordonarea reală a unui proiect etc.).
Deşi asociaţiile de editori şi cele profesionale au cerut schimbarea grilelor de evaluare, care conţin cereri redundante şi care nu sunt adaptate pentru fiecare linie de finanţare (sunt aceleaşi criterii şi la editoriale, şi la noile media!), Consiliul AFCN a schimbat din mers formula de evaluare, fără consultarea şi susţinerea asociaţiilor de editori, formulă care stârneşte, an de an, tot mai multe controverse şi contestaţii.
Experţii nu au aplicat corect grilele. Putem demonstra pe grilă cum niciun proiect de la noile media nu putea lua peste 75-80 de puncte (din 90, nu din 100, ţinând cont că 10 puncte se pierdeau întrucât apar criterii precum calitatea tiparului -10 puncte şi calitatea produsului electronic -10 puncte, criterii care se exclud reciproc). Sunt criterii în grila de evaluare care se exclud reciproc: dacă se acordă 5 din 5 puncte la unul, trebuie acordat 0 la altul.
Din Consiliul AFCN lipsesc, din păcate, cu excepţia care confirmă regula, marile nume ale culturii române vii. Reprezentanţii operatorilor culturali au cerut de mai multe ori să fie publicate pe pagina web a AFCN CV-urile celor din Consiliul AFCN şi, de asemenea, precizări privind organizaţiile culturale care i-au propus pe cei din Consiliul AFCN.
Domnule Ministru Kelemen Hunor,
Vă rugăm să analizaţi sscrisoarea noastră deschisă prin care cerem următoarele:
– demiterea Consiliului AFCN;
– elaborarea unor noi norme privind organizarea şi funcţionarea AFCN prin care să fie promovate noi criterii pentru alegerea experţilor şi noi grile de evaluare şi de raport de evaluare;
– alegerea unui nou Consiliu AFCN care să obţină consensul public şi de imagine al asociaţiilor de editori, al asociaţiilor profesionale şi de creaţie, precum şi al Academiei Române; putem oferi expertiza noastră pentru a face cele mai bune sugestii.
– solicitarea unei suplimentări pentru proiectele editoriale şi organizarea în regim de urgenţă a unei sesiuni editoriale suplimentare, pentru a nu compromite anul editorial 2014;
– revizuirea bugetului acordat pentru editarea literaturii naţionale (roman, eseu, poezie, critică şi istorie literară, dicţionare, ediţii critice ş.a.) şi a traducerilor din literatura universală – domenii discriminate, la ora actuală, de Consiliul AFCN, în detrimentul literaturii române şi literaturii universale; literatura română clasică şi contemporană este discriminată la ea acasă;
– lansarea sesiunilor pentru proiectele editoriale la finele anului în curs pentru anul următor, şi nu la mijlocul anului, cum se întâmplă în ultimii doi ani.
Ne-am bucura dacă ne veţi trimite un răspuns privind solicitările din această scrisoare.
Cu cele mai bune gânduri,
Acad. Nicolae Breban
Acad. Dumitru Radu Popescu
Mihai Popa, director, Editura Academiei Române
Ioan Cristescu, preşedinte al APLER (Asociaţia Publicaţiilor Literare şi Editurilor din România)
Cassian Maria Spiridon, preşedinte al ARPE (Asociaţia Revistelor, Publicaţiilor şi Editurilor)
Aura Christi, scriitor şi editor
Cosmin Perţa, director, Editura Tracus Arte
Iolanda Povară, redactor, Editura Academiei Române
Magda Ursache, scriitor
Alexandra Ciutacu, redactor-şef adjunct, Editura Academiei
Doina Argeşeanu, redactor-şef adjunct, Editura Academiei
Liliana Ionescu, şef serviciu economic, Editura Academiei
Mircea A. Diaconu, profesor universitar
Maria-Ana Tupan, profesor universitar
